Respectaţi Legea Educaţiei Naţionale la UMF Tg. Mureş!

#1744: - Re: Re: Re: Re: Istoria Universitatii de Medicina si Farmacie din Targu Mures

1. Az, hogy Romániában több jogunk volna mint a románoknak ab ovo marhaság. Már csak azáltal is, hogy ez az ország magát nemzetállamnak tartja (holott minden tizedik román állampolgár kisebbségi)...

Furcsa módon az egyetlen EU-s alkotmány éppen a román, amely külön is kiemeli a többség jogainak védelmét (ilyen aberráció egyetlen civilizált ország alkotmányában sincs).

Románia kizárólagos államnyelve a román, közösségi jogok nem illetik meg a kisebbségeket, nincs kulturális autonómia, stb. Ebben a kontextusban arról beszélni, hogy a romániai kisebbségeknek több joguk van mint a többségnek, egyszerűen sületlenség.

Ami pedig a történelmi(etlen) vádakat illeti: évtizedekkel ezelőtti háborús bűnökkel igazolni a mai diszkriminációt nem lehet. Ezeknek a bűnöknek mellesleg volt bőven román ekvivalensük is, de a mi szempontunkból mindkettő lényegtelen.

A második világháború idején Románia királyság volt, Magyarország pedig előbb királyság (király nélkül), majd megszállt terület, egy diktátorral az élén. Ha ma, a XXI. században ti itt keresitek a mi demokratikus gondolkodásunk gyökereit, az régen rossz...

Háborús bűnöket, túlkapásokat a magyar és a román hadsereg egyaránt követett el (gondoljunk csak Budapest megszállására). De mi következik ebből a mára nézve? Hogy valamiféle beteg történelmi bosszúállás jegyében bátran lehet diszkriminálni a kisebbségeket?

Miféle perverz logika ez?

A kollektív bűnösség elve a XXI. századi Európában elfogadhatatlan.

2. A romániai magyarság nem kért privilégiumokat, csak az érvényben lévő törvények betartását. Az egyenlő bánásmód elvének érvényesítése nem privilégium.

A diszkrimináció felszámolása nem pozitív diszkrimináció.

Ha azon az egyetemen, ahol két román és egy vegyes kar működik, létrejönne egy magyar kar, az nem pozitív diszkrimináció, hanem a minimális méltányosság.

Az őshonos nemzeti kisebbségek anyanyelvi jogainak biztosítása csak a te beteg elmédben "penibilis".

3. A történelem sokmindenre felsogosít (és fontos tanulni is belőle). Egy dologra biztosan nem: arra, hogy újra és újra ugyanazokat a hibákat kövessük el. És diszkriminációra sem.

Pa, draga.

#1740: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

A polgárságot a nemességgel azonosítani egy végtelenül bárgyú felfogásra vall. Ráadásul teljesen történelmietlen. Ettől kezdve az egész érvelésed vakvágányon halad.

#1745: alex - Raspuns > Sziszi

Mai Alex, ''doctule'', nu gasesti ca mai degraba tu esti trivial ? Din lunga ta expunere,- pacat de efortul depus, pe mine nu ma convingi cu jumatati de adevar( féligazság)- razbate invidia si prejudecata. Constat cu bucurie totusi, ca desi ''va umfla patriotismul'', multi dintre voi cunosc lb. maghiara si asta inseamna ca sintem pe drumul cel bun( apropo de paritate). Dupa ideile exprimate de tine imi vine in minte proverbul unguresc ''bagoly mondja verébnek, nagyfejű'', adica ''bufnita acuza vrabia ca are capul mare''-ma refer in special la fraza: ''tu si multi altii ca tine sunteti imbatati cu informatii false''.... bla, bla, bla....Eu iti recomand sa gindesti mai mult si sa scrii mai putin... in caz contrar tu risti sa devii ridicol si nu eu.

#1742: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Domnule MUSAFIR de la #1742, care nu-ţi defineşti identitatea,

Eşti cu totul în eroare. Statul român nu interzice însuşirea, utilizarea, perfecţionarea oricăror limbi pe teritoriul României. Acolo UNDE ESTE NEVOIE, spre binele general, statul sprijină şcolarizarea la orice nivel şi în limbile minorităţilor naţionale.

Statul român nu interzice înfiinţarea oricăror forme de învăţămînt PARTICULARE pe teritoriul său naţional dacă se încadrează în legile sale. Acolo unde consideră că este raţional şi se justifică economic şi social, sprijină chiar şi financiar diverse forme de pregătire superioară în limbile minorităţilor naţionale.

Cu alte cuvinte, să ne scuteşti dumitale cu astfel de minciuni ordinare că nu aţi avea "dreptul la învăţămîntul superior în limba maternă", minciuni de care ne-am săturat pînă în gît! Formele de pregătire tehnice la nivel superior, diversificate după limba minorităţilor, nu-şi au justificare economică şi socială ATÎTA TIMP CÎT ELE SUNT PREVĂZUTE ŞI EXISTĂ în limba statului respectiv, limbă pe care toţi cetăţenii lui trebuie să o posede dacă vor să se pregătească la nivel superior. Cetăţenii statului respectiv, indiferent de etnie, se pot pregăti nestingheriţi la ORICE FORMĂ DE PREGĂTIRE existentă în limba statului respectiv, fără nici o oprelişte.

Cel ce urmează cursurile liceale se presupune că deţine în condiţii cel puţin bune limba statului al cărui cetăţean pretinde că este. Altfel, de ce statul s-ar simţi obligat să facă SEPARATISME pentru un tăntălău care nu este în stare să-şi însuşească limba majorităţii?

#1752: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Dacă dvs., din textul scris de mine aţi înţeles tot atît cît am înţeles eu din cel al dvs., atunci e clar. Nu aţi înţeles nimic. Probabil că sunteţi un iredentist care locuiţi în Ungaria, plecat demult din ţară. Încercaţi pe romîneşte poate vă înţeleg mai bine.

Nu am vorbit în textul meu de o concepţie religioasă a nobilimii maghiare şi nici nu mă interesează. Ea era de fapt atee dar mima creştinismul papal sau luteran. Tot un drac! Era util să arate prostimii că e credincioasă spre a se arăta că apără regatul "sf. Stefan" şi maghiarimea.

Eu nu m-am referit la istorie. Am citat doar date asupra procentajelor populaţiei româneşti şi maghiare din Transilvania în general şi din zona comitatului Mureş-Turda de pe timpul recensămintelor maghiare, ca şi din cele mai recente făcute de administraţia românească.

Am arătat că nobilimea maghiară nu avea cum să zidească acea clădire aşa după cum în mod ilogic susţin unii dintre cei ai dvs., de asemenea că populaţia românească de pe actuala vatră a jud. Mureş nu a fost niciodată mai puţină de 50% raportat la toată populaţia existentă acolo, cu atît mai mult faţă de cea ungurească şi cu atăt mai mult faţă de întregul comitat Mureş-Turda unde populaţia românească este cu atît mai numeroasă cu cît mergem spre Apuseni.

Dacă timpul nu s-ar grăbi cu mine, aş învăţa bine şi ungureşte şi ţigăneşte. Nu de alta, dar e util pentru a vă înţelege ce vorbiţi rău despre România.

No, Viszlat!

#1753: Szisz - Re: Raspuns > Sziszi

Szisz bacsi,

Am citit ce spune Alex şi sunt întru totul de acord cu dînsul. S-a căznit d-lui să vă explice mai detaliat, în speranţa că poate-poate veţi înţelege. Dar dvs. nu înţelegeţi chiar dacă vă aduce ca dovadă texte ungureşti. Dvs. reţineţi selectiv, numai ce vă convine. Dar toţi, cu foarte puţine excepţii, procedaţi la fel. De aceea v-aţi pierdut credibilitatea şi faţă de terţi chiar şi atunci cănd vă apropiaţi de adevăr.

Ce informaţii false aţi găsit dvs. la Alex? V-a trimis de fiecare dată la surse, însă dvs., ca orice "persoană care se respectă" recurgeţi la injurii, persiflări şi tot arsenalul de procedee de discreditare. Vă cunosc comportamentul şi nu mă mir.

Deşi Gesta Hungarorum a fost documentul de bază al maghiarimii spre a-şi justifica istoria stabilirii lor pe vatra pe care au ocupat-o, cînd vine vorba de "olahi" pomeniţi acolo ca vechi locuitori ai Ardealului, Gesta devine imediat, pentru maghiari, o poveste mitologică fără valoare istorică. Numai că această "poveste" este confirmată şi de alte izvoare pe care nu le mai puteţi nega.

Alex v-a pus la dispoziţie linkul "Războiul secret pentru distrugerea României", deschideţi-l şi vă veţi convinge de nişte adevăruri pe care nu le mai puteţi nega. Vorbeşte acolo un istoric american care a avut acces la documente secrete la care mulţi istorici români nici nu visează. Veţi găsi acolo adevăruri zdrobitoare, nu "informaţii false" ... bla, bla, bla, aşa cum vă place dvs. să afirmaţi atunci cînd ceva nu vă convine. Acolo Ungaria, alături de vecinii noştri "binevoitori" are un rol aparte, deosebit de activ. De aceea românii trebuie să fie tot timpul cu ochii pe dvs., că apoi vă dedaţi la rele.

#1756: Judex - Re: Re: Raspuns > Sziszi

Stimate Judex bacsi, era chiar culmea sa nu fiti de acord cu acest ''iluminat'' al vremurilor noastre, Alex. N-ati fi ''bun roman'' daca n-ati fi de acord, indiferent ce aberatii ar spune. Selectivitatea despre care vorbiti e valabila si la conationalii dvs..(cinste exceptiilor..)  Stimate domn, imi rezerv dreptul de a-mi alege singur sursele pe care sa le consider cit de cit credibile, iar daca comentariul meu a fost injurios, inseamna ca al dumneavoastra( cel anterior), dupa aceasta logica, este incalificabil, nu ? Gesta H. este un document de baza, dar ca orice document din acele vremuri, nu poate fi luat ad literam, in totalitatea sa.  Mi se pare ca folositi termenul ''olah'' de parca ar avea conotatii peiorative, cind colo nici vorba de asa ceva, este un sinonim pentru roman, vlah, utilizat in special in secolele trecute de catre mai multe popoare. Nu exclud ca n-ar fi existat comunitati de romani, ce-i drept putin numeroase, in sudul Ardealului si pe vremea Gestei, dar in centru si vest ei au fost adusi ca mina de lucru de insusi nobilii nostri maghiari, pe care ii huliti asa. Bunul simt v-ar obliga sa fiti putin recunoscatori.. Daca in sec. IX, erau atitia romani in Ardeal si se stie ca nu se putea aborda decit prin citeva trecatori montane, un popor ca ungurii, putin numeros, venind de la mare distanta, niciodata n-ar fi putut sa-l cucereasca.       Parerea mea e ca un om serios, cu un intelect acceptabil nu citeste teorii conspirationiste, gen ''razboiul secret......'', mai ales ca aceste ''adevaruri'' vin de la un american, care sint arhicunoscuti pentru ignoranta si superficialitatea lor. Fiti convins ca si ungurii sint si vor fi tot timpul cu ochii pe voi, din aceleasi motive!

#1757: Szisz - Re: Re: Re: Raspuns > Sziszi

Sziszi bacsi,

Mă aşteptam la o astfel de replică din partea dvs. în cazul în care aţi fi deschis acest sait. I-am spus şi d-lui Vince că eu sunt dispus la orice schimburi de idei în cazul în care interlocutorul nu este stăpînit de idei preconcepute şi îşi menţine o minimă decenţă în exprimare din respect pentru sine, dar şi pentru persoana cu care schimbă idei. E o prostie să spui că tu ai întotdeauna dreptate iar cel ce este de altă părere este duşmanul tău. Această atitudine nu duce nicăieri.

Vedeţi, etichetările acestea de "iluminat","incalificabil", "ignorant", "aberaţii" etc. cînd sunt aplicate unei anume persoane sau ideilor pe care le emite aceasta, nu sunt de natură să creieze o atmosferă de bună înţelegere între oameni ce se pretind civilizaţi.Schimbul de idei este menit a face cunoscute interlocutorului gîndurile, ideile şi convingerile sincere pe care cineva le are asupra unei probleme. Haideţi să analizăm ce spuneţi dvs.

Sigur că fiecare este liber să-şi aleagă singur sursele de inspiraţie pentru a-şi susţine convingerile sale. Dar asta nu înseamnă că din capul locului trebuie să le respingem pe cele ale preopinentului. Buna creştere ne îndeamnă să nu le etichetăm din capul locului, să nu le respingem fără analiză şi să nu le dăm la o parte pentru că "aşa vor muşchii mei". Ele trebuiesc analizate şi, pe măsura unor argumente solide, să fie admise, respinse sau lăsate în suspensie. Eu sunt de formaţie cercetător ştiinţific în domeniul tehnic şi ştiu ce înseamnă o analiză pertinentă.

Deşi sunt de formaţie "tehnic", ca hobby, m-am ocupat şi de istoria veche şi mai nouă a României şi nu numai. Cunosc controversele născute din confruntarea româno-maghiară pe teme arhicunoscute şi am vrut să pătrund cît mai adînc în istoria veche, mai ales a noastră. Nu sunt exclusivist, nici obtuz şi am analizat tot ce mi-a căzut în mînă. Ca exemplu am găsit pe YOU TUBE  un sait postat de un maghiar care şi-a propus să atace una dintre tezele istoriografiei poporului român, cu titlul: "Romania and its fake identity". Sigur, nu calific ca răuvuitor acest sait, el se bazează pe multe argumente logice, greu de combătut, asupra cărora, cu multe din argumentele aduse am căzut de acord, însă lucrurile încă nu sunt lămurite pe deplin. Există şi la noi controverse pe această temă, care, după mine, ar putea fi uşor depăşite dacă teza lui Napoleon Săvescu ar fi acceptată. Nu intru în amănunte, tema este vastă şi nu e cazul să fie analizată aici.De altfel, astfel de teme controversate sunt şi la maghiari destule.

Ref. la Gesta..., sigur, documentul este acceptat de către istoriografia maghiară ca ilustrînd realitatea aproape în totalitate, cu excepţia acelor "blachorum", care ar fi fost acolo incluşi aşa, ca poveste mitologică. După mine, nu numai că atitudinea e selectivă, dar e şi tendenţioasă.

Nu, nu consider că termenul de "olah" ar fi ofensator, ci este denumirea sub care au perceput maghiarii populaţia complementară din Ardeal, aşa cum noi de pildă germanilor, austriecilor şi altor germanici le zicem "nemţi". Noi nu avem nici o problemă nici cu expresia "budos olah", care ni se pare simpatică, ca un compliment. (n-am diacritice să redau corect srisul maghiar, dar de pronunţat îl pronunţ corect, că am auzit expresia de nenumărate ori).

Prietene, valahii din Ardeal nu au fost aduşi ca mână de lucru de undeva de dincolo de trecători, că nici acolo nu erau prea mulţi, ei au fost BĂŞTINAŞI pe pămîntul Ardealului. Ei trăiau cu precădere în munţi, acolo unde se simţeau în siguranţă, unde aveau turme numeroase, atestate însăşi de istoriuografia maghiară în urmă cu 500-800 de ani, iar cu agricultura se ocupau numai pentru nevoile lor iminente, cum s-ar zice azi, făceau agricultură de subzistenţă. Ei au trăit întotdeauna în arealul Bug-Nistru-Carpaţi-Cîmpia Panonică-Dunăre-Adriatica pînă în Munţii Pindului. Ei vorbeau o limbă foarte apropiată de limba pe care o vorbim noi astăzi. În vechime erau numiţi pelasgi, apoi traci, cu ramura lor geto-dacă. Unii cercetători străini zic chiar că această populaţie vorbea o limbă pe care au numit-o "latina populară". Noi nu am moştenit limba de la romani, ci noi ne-am păstrat limba noastră de cînd păstorii noştri îţi purtau turmele prin toţi munţii şi cîmpiile acestei zone.

Ca exemplu pentru epoca actuală, zona din sudul Moldovei, între Tecuci şi Galaţi a fost populată în cea mai mare parte de români ardeleni (olahi, cum le ziceţi voi), la sfîrşitul sec. XV - inceputul sec. XVI, aduşi de domnitorii moldoveni Ştefan cel Mare, Petru Rareş, etc., din zona Oltului şi a Crişurilor, din Transilvania, de la nord de Braşov, deoarece fusese deposedaţi de nemeşii maghiari de păşunile şi pădurile ce le avusese pînă atunci şi date populaţiei germanice (saşi) ca să-şi construiască locuinţe. Erau posesori de turme dar fără loc de păşunat. Domnitorii noştri moldoveni, care aveau două cetăţi în Ardeal (Ciceu şi Cetatea de baltă - aproape de Alba Iulia) cu vreo sută şi ceva de sate împrejur, au preluat aceşti necăjiţi ai soartei cu turme cu tot şi i-au trecut Carpaţii dîndu-le posesiuni în sudul Moldovei. Pe aceşti deposedaţi de pajişti şi munţi care nu-şi mai aveau terenurile lor strămoşeşti, nemeşii maghiari i-au numit "PLEBE VAGABONDĂ". Voi îi consideraţi azi că ar fi fost aduşi de peste munţi ca să le muncească acestor trîntori pămîtul. Istoriografia noastră medievală spune cu totul altceva. Dacă veţi avea curiozitatea să vă uitaţi pe o veche hartă a Moldovei, veţi observa că o porţiune din sudul acestei ţări apare denumirea OLTENI. Ei, aflaţi că aceştia, nu aveau cum să fie aduşi din zona ce azi se cheamă Oltenia, ci de la nord de Braşov, pe acolo pe unde curg Oltul şi Crişurile. Aşa că, nu avem motive să le mulţumim nemeşilor maghiari pentru această ispravă!

Ai spus un lucru cu care nu pot să fiu de acord, anume că ungurii la început era un popor puţin numeros, iar eu aş adăuga că era şi puţin prolific. Dacă depăşea 1000 de suflete!, poate nici chiar atît. Era în schimb foarte războinic. Băgase groaza în populaţia paşnică slavo-valahă pe care o întîlnise în cale pe care în curînd a supus-o şi a asimilat-o încetul cu încetul, impunîndu-i de-alungul secolelor limba proprie. Dacă ar fi să analizăm structura cromozomială a populaţiei care azi îşi spune maghiară, am constata că 0,001% este de neam turanic, cca 50% slav şi cca 50% valah. Dacă voi aţi fi turanici autentici, ar fi trebuit să arătaţi la chip ca turco-tătarii de pe lîngă Volga şi Urali de unde a venit acea populaţie migratoare care v-a impus limba, iar nu a europeni cum arată orice maghiar azi. Aceeaşi situaţie o au şi bulgarii, numai că migratorii care le-au impus numele nu au reuşit să le impună şi limba.

Cu privire la american, poate că pe undeva aveţi dreptate în ceea ce priveşte orizontul limitat al cetăţeanului american, în general, numai că cel la care m-am referit este un om integru care vine cu documente pe care le-a descoperit în arhive. Dacă nu e aşa, înseamnă că e un mincinos, ceea ce nu i-ar face deloc cinste. Dacă există documente pe care el pretinde că le-a consultat, înseamnă că nu bate cîmpii. Referitor la "războiul secret", aceasta nu înseamnă neapărat o teorie a conspiraţiei, înseamnă după mine o înţelegere secretă pe seama unora mai slabi pentru a-i jefui de bunuri şi teritorii, cum s-a întîmplat de multe ori în istorie. Dacă România a făcut vreodată o nedreptate în istorie, atunci aceea ar putea fi anexarea a două judeţe ale Dobrogei de la bulgari (Durostor şi Caliacra), însă nu în baza unei conspiraţii ci a unei acţiuni militare de împăcare a sîrbilor cu bulgarii. Acolo românii erau mult minoritari bulgarilor iar România nu ar fi trebuit să se extindă acolo. O apreciere similară, de nedreptate, nu aş da-o în nici un caz Transilvaniei, Banatului sau Basarabiei.

Oricum, noi cu ungurii nu avem probleme dacă nu se amestecă alţii în ciorba noastră. Dacă se burzuluiesc cumva ca în primăvara lui 1919, mă tem că in două luni vor face din nou pipi caii cavaleriei noastre pe străzile Budapestei. Aceasta nu este o ofensă, este o metaforă numai. Armata noastră nu mai are arma cavaleriei.

No, Hogy szeressek!

#1758: - Re: Re: Re: Re: Raspuns > Sziszi

Sziszi bacsi,

Revin cu două precizări pentru a îndrepta omisiunile ce au apărut din grabă:

1 - Am uitat să mă semnez, ceea ce nu-mi este în obicei şi

2 - Alineatul 3 de jos se va corecta astfel:

"Ai spus un lucru cu care nu pot să NU fiu de acord..."

Sunt pe deplin de acord cu ce scrie Alex si cu dovezile aduse de el, pun aici o completare din surse germane (e nevoie sa cunosti limba):
http://de.wikipedia.org/wiki/Magyarisierung

Citat din link:

Nach offizieller Darstellung stieg der Anteil der magyarischen Bevölkerung im Königreich Ungarn von etwa 29 % im Jahre 1780 auf 54 % im Jahre 1910. Traducere: Dupa reprezentarea oficiala a crescut partea populatiei maghiare in Regatul Ungariei de la aproximativ 29% in anul 1780 la 54% in anul 1910.

Pentru anglofoni:

http://web.archive.org/web/20071211020419/http://uk.geocities.com/gogastransylvania/Seton-Watson/RacialProblems.htm

sau cititi cartea:

RACIAL PROBLEMS IN HUNGARY  By SCOTUS VIATOR

Se pare ca toti vorbesc la unison de acelasi lucru in afara de miopii ce se incapataneaza si refuza sa inteleaga. Cand doi iti spun ca esti beat du-te si te culca, iar aici e vorba de toti!

Szevasz öcsi

#1754: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Domnule Judex,

Mie sa nu-mi explici dumneata ca ce interzice statul roman si ce nu. Stiu foarte bine. Tocmai despre acele DREPTURI vorbesc care sunt garantate de acest stat.

Eu nu i-am adresat mesajul meu statului roman cu care (pe plan teoretic) nu sunt probleme. Legi si drepturi sunt (chiar foarte bune).

Problema la noi e tocmai NERESPECTAREA ACESTOR LEGI in viata de zi cu zi.

Deci nu statul era destinatarul acelor propozitii ci imbecilii ca dvs. care nu sunt in stare sa inteleaga ca intr-un stat de drept respectarea DREPTURILOR si legilor in vigoare NU ESTE OBTIONALA.

Si atat.

#1754: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Mert a "Judex" álnév annyira pontosan definiálja a kilétedet, mi? Ennyi erővel maradhattál volna "Vendég"...

#1762: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Sinister és neveletlen egyén ön, én nem is sértegették,

Eu obişnuiesc să discut cu oameni sănătoşi la cap. Dacă ţi-aş explica, tot nu înţelegi. De ce să mă mai obosesc degeaba?

#1755: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Vezi ca scrii prostii...

In comitatul Mures-Turda:

- in 1891 erau 34,95% romani (si 57,67% maghiari)

- in 1910 erau 36,16% romani (si 57,16% maghiari)

In judetul (interbelic) Mures (conform recensamantului ROMANESC (!) din 1930): 45,8% romani si 42,6% maghiari (iar dupa limba materna, populația județului era alcatuita din 45,9% vorbitori de limba maghiara (ca limbă materna) si 45,5% vorbitori de romana (ca limba materna)).

Sa ramanem la recensamintele romanesti:

1966 - 47,48% romani

1976 - 49,57% romani

1977 - 49,09% romani

1992 - 54,28% romani

2002 - 53,26% romani

Se vede clar ca PRIMUL recensamant oficial (fie romanesc fie maghiar) la care procentul romanilor depaseste pragul de 50% era cea din 1992.

In comitatul Mures-Turda maghiarii erau in majoritate absoluta. In judetul interbelic Mures erau deja minoritari, insa in ceea ce priveste limba materna declarata erau inca in majoritate relativa. Dupa cel de al doilea razboi mondial romanii ajung in majoritate relativa (dar pana in 1992 SUB 50%).

Atat despre minciune ("Am arătat că nobilimea maghiară nu avea cum să zidească acea clădire aşa după cum în mod ilogic susţin unii dintre cei ai dvs., de asemenea că populaţia românească de pe actuala vatră a jud. Mureş nu a fost niciodată mai puţină de 50%").

#1763: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Sigur, nu e numele meu adevărar, însă îmi defineşte oarecum persoana. Mă consider totuşi un om drept şi integru care poate emite judecăţi de valoare. Judex, era numele pe care îl purtau judecătorii de caz între olahii din Ardeal în vechime. Ei nu aveau nimic în comun cu judecata imperială sau cea ungurească.

Oricine poate să se definească cu orice nume, iniţiale sau pseudonim doreşte deoarece sunt mulţi care postează de mai multe ori şi pentru ca ideile ce le emit să poată fi urmărite mai bine, este util ca persoana care postează mesajul să se definească într-un fel. Este de fapt o dovadă de seriozitate în ceea ce afirmă şi nu o persoană oarecare care vrea să se afle şi ea în trebă. De ex, d-l Vince sau d-l Alex sau alţii, au înţeles importanţa acestui fapt şi se prezintă într-un fel. Nu are importanţă dacă numele sub care se prezintă sunt adevărate sau nu, important e că ştiu cui mă adresez.

#1755: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Eu am inteles fiecare cuvant. Si v-am raspuns totdeauna in limba voastra materna ca sa ma intelegeti. In urma unor jigniri (relatate de modul in care reusesc sa ma exprim in lb. romana) am decis sa va raspund in limba maghiara.

Aceasta petitie este o initiativa maghiara, abia toti semnatarii suntem maghiari. Ca un gest spre voi insa incercam totusi sa vorbim romaneste (desi in spatiul "cyber" nu este nici-o limba oficiala/obligatorie).
Unii conationali ai tai insa au raspuns la acest gest cu o obraznicie tipic romaneasca (obraznicia cu care falsificati si istoria conform intereselor voastre). In loc sa aprecieze macar pe acest gest, le folosesc si pe acesta impotriva maghiarilor.

Totusi, incerc inc-odata sa va raspund romaneste, insa daca repetati acelasi obraznicie, de ce sa ma chinuiesc? Degeaba incerci sa faci gesturi unor inculti...

Si de altfel nu sunt nici iredentist si nici cetatean ungar, traiesc si muncesc in aceasta tara (spre deosebire de cele cca 2 milioane de romani buni care cersesc in toata Europa si distrug tot prestigiul Romaniei).

UMF functioneaza si din taxele si impozitele platite de mine si de ceilalti maghiari din Romania - deci am/avem tot dreptul sa ne cerem acelasi statut ce o au romanii (si acelasi nr. de profesori si de studenti la UMF, conform procentului comunitatii maghiare din populatia totala).

#1766: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Ei bine, doatr pt linistea ta sufleteasca o sa le semnez comentariile de acum incolo ca "optimist" (ceea ce sunt de altfel). Esti multumit?

#1760: alex - Intregiri

Dumneata nu te plictisesti sa scrii idiotisme?

1. Scaunul "Trei Scaune" era un scaun secuiesc care s-a format în secolul al XVII-lea prin contopirea scaunelor Kézdi / Chizd, Sepsi (cu scaunul filial Miklósvár / Miclaus) și Orbai. Tocmai de aceea s-a numit Trei Scaune.

Denumirea "Tinutul Secuiesc" (Terra Siculorum) s-a referit initial la toate cele 7 scaune secuiesti (Mures, Ciuc, Odorhei, Chizd, Sepsi, Orbai si Aries), adica la toate teritoriile locuite de secui (in fruntea carora statea contele secuiesc), iar mai tarziu doar la cele 6 invecinate.
Sub denumirea "Terra Siculorum" erau amintite deci scaunele Mures, Ciuc, Odorhei si Trei Scaune.

Acest teritoriu era asimilat in sistemul administrativ maghiar (bazat pe comitete) doar in 1867, impreuna cu Pamantul Craiesc (Fundus Regius), alcatuita din scaunele sasesti.

Termenul "Tinutul secuiesc" insa era folosit si de dupa 1867 pt. denumirea acestei regiuni (mai ales ca regiune istorica si/sau etnografica).
Folosirea acestui termen nu este in sine nici un lucru iredentist si nici revizionist (si nici macar nationalist) - asta fiind folosit in mai multe stiinte (de ex: etnografia, istoria, etc.).

2. Eu nu cred ca romanii de pe teritoriul regiunii istorico-etnografice "Tinutul Secuiesc" (adica Harghita Covasna si zona centrala a Judetului Mures) ar fi discriminati - timp ce in fiecare sat secuiesc se construiesc biserici ortodoxe chiar pt. 2-3 ortodocsi (politistul, sotia si copilul lor), sunt reprezentati in politica - si in plus (in mod ciudat) au avut prefect roman, indiferent ca cine era la putere (toate guvernele au trimis prefect toman in judetele secuiesti), in fiecare localitate unde traiesc romani sunt scoli sau clase romanesti, in zonele unde sunt majoritari (ex. Intorsura Buzaului) au si primar si tot.

Sincer, nu inteleg, ce fel de discriminare este acolo impotriva romanilor. Si sper ca pe faptul ca in viata de zi cu zi se vorbeste ungureste pe strada (in localitati unde maghiarii sunt in 70, 80 sai chiar peste 90%) nu-l priviti ca un gest de discriminare...

Se poate ca sunt niste cazuri unice, dar discriminare institutionalizata nu cred ca ar exista.

3. Intr-adevar sunt niste sentimente negative inpotriva romanilor in unele localitati secuiesti (mai ales in cele mai izolate). De asta insa nu secuii sunt de vina - sa nu uitati!

Relatiile intre secuii si romanii erau chiar foarte bune in unele perioade istorice. Si nu trebuie sa luam exemple doar din perioade indepartate (de exemplu cand secuii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul inpotriva principelui Transilvaniei sau pe Stefan cel Mare impotriva lui Matei Corvin, etc.), dar si din secolul XX. Sa nu uitam ca secuii erau singurul grup maghiar din Transilvania care a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia si in schimbul unor promisiuni (nerascumparate niciodata) au jurat loialitate statului roman.

Schimbarea sentimentelor secuilor s-a produs inca in perioada interbelica aceasta schimbare s-a accentuat dupa al doilea razboi mondial si mai ales in perioada ceausista.

Faptul ca secuiul de rand (mai ales cel de la tara) nu are o parere foarte buna despre romani are cauzele lui istorice (destul de recente de altfel).
In timpul romanizarii ceausiste singurii romani pe care le cunosteau in aceste sate si orase mici erau militistul, sefii de partid, securistii si popa acestora (alte ortodocsi neexistand decat cele comunisti si atei - care in mod ciudat totusi au avut nevoie de o biserica cat de mare se poate).
Taranul din secuime nu cunostea alte romani decat cele trimise acolo de sistemul dictator - tocmai pt. terorizarea si deznationalizarea locuitorilor. Pai cum in dracu sa nu aiba parere proasta despre romani timp ce nu le cunostea decat ramani securisti, slujitori de partid si pe tiranii locali trimisi acolo din Bucuresti. Asta e adevarul, indiferent daca ne place sau nu.

Din pacate ei nu aveau norocul sa le cunosc pe intelectuali adevarati, umanisti si romani de mare valoare. Romanii pe care le-au cunoscut faceau parte din acel strat de care au suferit de altfel toti cetatenii, indiferent de nationalitate (numai ca cei din secuime nu le-au cunoscut alti romani decat pe ei).

In localitatii mai populate situatia era alta: sentimentele negative proveneau dintr-un sentiment de autoaparare, un fel de protest inpotriva colonizarii sistematice, impotriva modificarii artificiale a compoziţiei etnice al acestor orase. Aici cazul era tocmai opusul celui de la tara: locuitorii (autohtoni) nu aveau nimic personal cu vecinul roman - insa nu le-a placut bineinteles faptul colonizarii (vezi: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/27/Assimilation_of_Hungarians_in_Marosvasarhely.jpg).

Iar daca-l privim pe acest lucru intr-un context istoric mai larg, putem sa mai vorbim si despre acele promisiuni nerascumparate.

Si acestea sunt nenumerate: de la promisiunile Marii Adunari (ex: "Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.") pana la Legea Educatiei Nationale despre care vorbim aici.

Secuii au avut niste experiente foarte proaste in ultimii 80 de ani (adevarul e ca v-ati batut joc de ei). Le-ati promis un lucru, ti facut cu totul si cu totul altceva. Ati acordat drepturi pe care ori nu le-ati respectat ori le-ati si luat mai tarziu. Le-ati promis tot feluri de autonomii, cand teritoriala, cand culturala - si astazi nu o au pe nici-una.

Odata ati constituit o autonomie teritoriala maghiara, apoi ati luat-o, dupa 1990 ati interzis orice autonomie teritoriala, dar in schimb ati prois cea culturala (Unde e?)

Le-ati facut universitati pe care le-ati romanizat mai tarziu in mod sistematic, guvernele voastre au votat tot feluri de legi pe care ori nu le-a respectat nimeni ori s-au si desfiintat mai tarziu.

Ceausescu a ajuns chiar la numerus clausus si la colonizare, a desfiintat o multime de institutii minoritare, le-a discriminat pe minoritari cu orice prilej.

Ceea ce s-a intamplat aici in ultimii 80 de ani nu e altceva decat un joc pervers si imbecil cu promisiunile si minciunile.

De ce va mirati atunci ca relatiile intre secui si romani (relatii care erau chiar foarte bune in istorie) s-au inrautatit pana la sfarsitul secolului XX. ?
Daca aruncati o privire la istoria politicii romanesti in privinta minoritatilor o sa intelegeti ca aceasta schimbare nu era nici brusca si nici intamplatoare.

#1760: alex - Intregiri

"Cine nu cunoaste trecutul e condamnat sa-l repete", e mai actuala ca oricand.

Cu asta sunt absolut de acord. Iar cine falsifica trecutul (in mod constient) e cel care le condamna pe ceilalti la repetarea acelorasi greseli.

#1761: n.c. - Lui doctor Papócán de Sziszi

Maghiarizarea era un lucru de care nu putem sa fim mandrii (o greseala istorica care nu trebuie sa fie repetata - de nimeni). Insa trebuie sa precizam ca aceasta s-a aparut mult mai tarziu decat tendintele de germanizare (si partial era un fel de "raspuns" tocmai la aceste tendinte austriace - desi s-a hranit din acelasi precedente si doctrine, de altfel preluate de la francezi).

In secolul XIX. aceste metode erau (din pacate) destul de obisnuite. Dupa Marea Revolutie Franceza curentul nationalismului si ideea statelor nationale s-a raspandit in toata Europa (de la vest spre est) si a condus la diferitele progrese de deznationalizare a minoritatilor autohtone.

Maghiarii au suferit de germanizare, romanii, slovacii, sarbii, etc. de maghiarizare, turcii, tatarii, ceangaii, rusii, polonezii din Regatul Romaniei de romanizare.

Acestea sunt lucruri foarte tristi. Dar care nu justifica in nici-un caz repetarea acelorasi greseli - si mai ales in contextul de azi.

Astazi nu mai traim in secolul XIX. spre fericire ci in secolul XXI., in Uniunea Europeana (a carei moto este: Unitate in diversitate). Ar trebui sa le depasim odata mentalitatea secolului XIX. precum si politica de revans care nu a adus decat la conflicte in istorie.

Si modul in care putem sa le depasim aceste reflexe e sa facem fata in primul rand de greselile PROPRII.

Din pacate istoriografia romana nu e prea buna in ceea ce priveste recunoasterea propriilor greseli/pacate.

Wikipedia e de altfel cel mai bun exemplu la acest lucru (fiind o enciclopedie scrisa de civili):

Daca te uiti la wikipedia germana o sa gasesti un articol destul de lung si destul de corect si despre germanizare (http://de.wikipedia.org/wiki/Germanisierung), sa nici nu vorbim despre alte pacate istorige ale germanilor - de exemplu Holocaustul (http://de.wikipedia.org/wiki/Holocaust).

Daca te uiti la wikipedia maghiara gasesti un articol destul de documentat si destul de lung si despre maghiarizare, dar si despre celalalte pacate istorice ale maghiarilor: de exemplu un articol de 24000 de caracteri despre holocaustul evreilor din Ungaria (http://hu.wikipedia.org/wiki/Zsid%C3%B3_holokauszt_Magyarorsz%C3%A1gon), etc.

Despre romanizare sau germanizare nici nu exista articol propriu in wikipedia maghiara - si asta ar fi mentalitatea normala (europeana): ca in primul rand pacatele noastre sunt cele care apartin istoriei noastre - si nu acuzarile facute la adresa celorlalti.

Dar ce gasesti la wikipedia romana?

- exista un articol foarte dezvoltat despre maghiarizare (http://ro.wikipedia.org/wiki/Maghiarizare), despre rusificarea romanilor (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusificarea_rom%C3%A2nilor), dar cateva randuri sunt si despre germanizare (de care voi n-ati suferit abia de loc - spre deosebire de maghiari).

- exista un articol foarte dezvoltat despre Holocaust (http://ro.wikipedia.org/wiki/Holocaust), ba mai mult: un articol separat despre holocaustul evreilor transilvaneni (http://ro.wikipedia.org/wiki/Holocaustul_evreilor_transilv%C4%83neni) in care e foarte bine scos in evidenta rolul maghiarilor (de altfel fara orice referire la germani, fara orice referire la caracterul dictator al guvernului de atunci, fara orice referire la ocupatia Ungariei de catre germani, doar atat de simplu: "Din nordul Transilvaniei, sub administrație maghiară, au fost trimiși spre exterminare în total circa 166.000 de evrei, din care circa 15.000 în 1941.")...

- Sunt articole despre masacrele hortyste in Transilvania de Nord (fiecare are si articol separat).

Dar ce se intimpla cand vrei sa gasesti ceva despre pacatele romanilor? Uite:

- Romanizare: un articol de 10-12 propozitii in care se gaseste doar O SINGURA PROPOZITIE care face referire la ceea ce s-a intamplat in timpul lui Ceausescu, FARA sa precizeze orice si FARA sa scrie macar cuvantul "maghiar":
"folosirea, de către dictatura comunistă, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a ideilor naționaliste, în locul celor internaționaliste și pro-sovietice propovăduite mai înainte, și limitarea cursurilor, spectacolelor și publicațiilor în limbi minoritare"

Si cu asta basta! Atat e istoria romanizarii in wikipedia romana: 10-12 de fraze, cat se poate de scurte si cat se poate de vaga.

Dar sa nu plangem, ca in manualele de istorie nici macar atat nu este!

Mai departe:

-Sa vedem cum arata articolul despre holocaustul romanesc / Holocaustul din Romania? - Opa! Nu exista!

Nu-i bai, sa mergem mai de parte:

- Lagarele din Transnistria - nimic. Nici-un cuvant...

- In sfarsit gasim un articol scurt (8 propozitii) relatat de aceasta tema:Lagărul de concentrare Bogdanovca. Si atat.

- Deportarila in Baragan - 10-15 propozitii.

- Despre "Prigoana comunistă din România"  patru randuri. Aici sunt enumerate Penitenciarele din Jilava, Rahova, Sighet, Gherla, Aiud, Mislea, Pitești, dar despre nici-unul nu exista un articol propriu, cu exceptia celui de la Pitesti. In acest articol nimic nu se gaseste despre perioada Ceausista, sugerand ca prigoana comunista a existat numai in timpul lui Gheorghiu-Dej.

- despre antisemitism exista un articol foarte scurt (mai ales fata de variantele din celalalte limbi), al carui punct de vedere neutru este disputat. Aici sunt doua randuri despre antisemitismul romanesc.

- Articol despre antimaghiarism - bineinteles - nici nu exista.

Asta sunteti voi si istoriografia voastra - si in acest sens wikipedia, ca o enciclopedie comuna este o adevarata oglinda al modului vostru de a gandi.

Despre pacatele altora stiti foarte mult - iar despre pacatele voastre ori nici nu stiti nimic, ori evitati sa vorbiti despre ele.

Daca totusi sunteti nevoiti sa vorbiti despre ele, le relativizati: "Antonescu este un erou si un demon acelasi timp", precum scria si Judex. (As mentiona ca intre oameni civilizati in societatea maghiara asaceva nu pot sa scrii/spui de exemplu despre Szálasi - echivalentul maghiar al lui Antonescu... Sau incercati odata sa spuneti unui german mai educat ca Hitler era un eru... O sa primiti un picior in cur!).

Conceptia istorica a romanilor este destul de inapoiata (a ramas in secolul XIX. - precum a afirmat si istoricul roman Lucian Boia).

Manualele romanest sunt pline de personalitati caracterizate in mod dihotomic: ingerasi romani si demoni maghiari, germani, turci, rusi, bulgari, etc.

In privinta pacatelor istorice romanesti doar relativizari si scuze se gasesc, sau (si asta se intampla in cele mai multe cazuri): tacere.

In ceea ce priveste pe pacatele celorlalte natiuni si pe acuzarile (drepte sau nedrepte) sunteti experti. Si din pacate si in falsificarea istoriei sunteti la fel de buni.

Vezi ce s-a intamplat si cu Judex: el, fara sa le citeasca macar sursele oficiale romanesti afirma cu o maxima siguranta so seriozitate ca pe teritoriul Judetului Mures romanii erau totdeauna peste 50%. Eu ii citez PATRU surse (recensaminte) romanesti sa-i combat minciuna. El nu mai raspunde nimic.

Peste cateva zile o sa apara iar si o sa incepepe acelasi minciune.

Sau in relatie cu subiectivismul sus-mentionat: el le-a atacat pe maghiari folosind argumentarea tipic ceausista: despre holocaustul transilvanean. Iar cand eu am mentionat ca exista un asemenea lucru si in Romania (le-am si citat cuvintele Prim-rabinului Ernest Neumann de la Timisoara), cu diferenta ca autoritatile romanesti nu le-au trimis pe evreii in Germania ci le-au executat ei insisi cu mare bucurie in Transnistria... Ce e raspunsul? Propozitia sus-mentionata despre eroul / demonul Antonescu.

E rusinos...

Ca o concluzie: eu cred ca in tara asta inca nu s-a intamplat un lucru foarte important. Si anume, confruntarea cu istoria adevarata, cea de dincolo de frazele frumoase si eufemistice ale manualelor ceausiste (din care au invatat din pacate toti politicienii, oamenii de rand, ba chiar si cadrele universitare). Pacatele celorlalti le stiti deja pe de rost. Ar fi timpul sa-si faceti fata si de ale voastre, si in loc de acuzarea continua sa incepem si auto-examinarea.

Credeti sau nu, eu asta le spun si acelor extremisti maghiari care in loc de cartile istorice prefer sa invata istoria de la situri radicale si publicatii sarlatane.

Si doar asta pot sa va zic si voua, cu mentiunea ca la voi sunt niste probleme mari si cu istoriografia oficiala (si nu in primul rand in privinta afirmatiilor scrise - ci mai degraba in privinta celor tacute, ascunse sau relativizate).

#1762: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

"Stimate" anonimus de la #1762,

Hotărăşte-te, ori sunt domn, ori sunt imbecil! Văd că vă exprimaţi destul de bine în limba română şi nu pun pe seama neînţelegerii limbii române această exprimare a dvs. Nu m-am adresat niciodată cu injurii, etichetări sau persiflări faţă de interlocutorii mei maghiari, nici chiar atunci cînd o luau razna peste arătură, cum zicem noi românii.

Imbecil poate fi numai acela care din senin, cînd este lipsit de argumente şi nu mai poate aduce nici un sprijin teoriei sale şchioape, pentru a-şi exprima frustrarea, recurge la invective. Sper că m-am făcut înţeles.

Atît!

#1765: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Anonimus bacsi de la #1765,

Eu nu spun despre ceea ce scrieţi dvs. că sunt minciuni sau prostii. Spun că postaţi selectiv procente care vă convin ca să demonstraţi că un fals poate fi dat ca adevărat. Dar aşa sunteţi dvs. maghiarii. Pînă nu insultaţi nu vă simţiţi satisfăcuţi. Vă cunosc şi nu mă miră deloc atitudinea dvs.

S-o luăm uşurel:

1.  Nu cunosc date demografice asupra populaţiei Comitatului Mureş-Turda din recensămintelor maghiare de dinainte de 1918. Am luat ca reper datele pe care le-am descoperit din surse, date ce se referă la recensămintele româneşti dintre 1930 şi 2002 unde compoziţia populaţiei este dată pe judeţe.

2.  Fraza pe care mi-o citaţi este relativă şi apreciativă, într-adevăr conţine o imprecizie, anume, ultima parte a frazei trebuia formulată altfel: "...că actuala populaţie românească a jud. Mureş nu a fost niciodată sub 50% din cea românească şi maghiară luate la un loc". Acest fapt îl dovedeşte recensămîntul din 1930. Ca să vă convingeţi vedeţi şi "Demografic history of Romania" (Wikipedia), apoi accesaţi link-ul "Populaţia după etnie la recensămintele din perioada 1930-2002, pe judeţe".

3.  Cifrele pe care le daţi pentru anii 1891 şi 1910 sunt cele din perioada dură a maghiarizării, pe atunci cînd contele Alfred Apponyi tuna şi fulgera că maghiarizarea trebuia făcută repede şi prin toate mijloacele, cu duritate şi fără milă! (În aşa fel ca să se arate lumii că populaţia maghiară este majoritară în Transilvania şi ţinuturile conexe actualei Ungarii). Ca să vedeţi cît sunt de false şi mincinoase datele pe care le-aţi dat din această perioadă, faceţi o mică socoteală cu cifrele dvs: 34,95+57,67=92,62% sau 36,16+57.16=93,32% din întreaga populaţie a comitatului. Să înţelegem de aici că restul minorităţilor, germană (saşi), evreiască, slavă, ţigănească, armeană, toate luate la un loc reprezentau doar 6-7%? Lăsaţi-o moartă că pute rău de tot! Ori se ştie că numai populaţia germană din acestă zonă reprezenta mai mult de 50% din populaţia maghiară!

4.  Dacă veţi consulta materialul pe care vi l-am indicat la p. 2, veţi constata o relitate:

----În jud Mureş: în 1930 - români 45.8 (45,9)%; - maghiari 42,6 (45,5)% - cifrele date de dvs.;  în 2002 - români 52,5%; - maghiari 38.7%. Vedeţi cumva o evoluţie dezastruasă în favoarea românilor? Mulţi maghiari după 1930 au beneficiat de legea optanţilor şi au plecat fie în Ungaria, fie în America. Era normal ca ponderea românilor să crească, mai ales că populaţia germană a plecat şi ea pe ruptele după 1970 la mai bine, în Germania mai ales.

----În jud. Cluj (cuprinzînd o parte a localităţilor comitatului Mureş-Turda): în 1930 - români 62,5%; maghiari 29,3% ; în 2002 români 79,5% ; maghiari 17,4%. Aceeaşi observaţie ca la jud Mureş.

Concluzie: E mai bine s-o lăsaţi moartă cu contibuţia maghiară majoritară (inclusiv a nobilimii privilegiate)  din care s-a ridicat clădirea unde funcţionează acum UMF, la bugetul Comitatului Mureş-Turda.

Consultaţi vă rog, dacă sunteţi de bună credinţă, şi Studiul "Structura etnică a populaţiei din Transilvania". Vă apare imediat dacă tastaţi textul pe Google.

#1767: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re:

Anonimus #1767,

Aş fi încercat să-ţi răspund punctual la fiecare idee a ta (nu-i zic aberaţie, din respect pentru persoana umană care cred că mai dăinue în tine) Am observat că te exprimi destul de bine în româneşte, probabil că ai terminat şi liceul, aşa că nu este un impediment pentru tine. să te exprimi în limba ţării într-o problemă pe care i-o adresezi ţării, în fond, iar nu numai maghiarilor.

Dar tu nu ştii să te adresaţi decît prin injurii şi jigniri şi consideri că ai întotdeauna dreptate. Nu ştiu cine foloseşte mai des injuriile şi jignirile în relaţiile dintre noi, românii sau ungurii. Iată, nici eu şi nici Alex nu am adresat nimănui jigniri şi totuşi am primit o ploaie de insulte nu de la unul ci de la f. mulţi conaţionali ai tăi. Pentru ce? Pentru că vă punem la dispoziţie argumente să vă arătăm că greşiţi total.

Poate că la dvs. maghiarii, a-i spune cuiva că e "obraznic" sau "incult" înseamnă un cuvînt de fală, de mîndrie, de mare apreciere. Ei bine, la noi înseamnă o jignire! Eu nu-mi permit să mă adresez cuiva cu aceste expresii mizerabile chiar dacă acel cineva e total şi flagrant împotriva ideilor mele. Minima decenţă mă obligă pe mine ca român să nu-mi fac neamul de ocară prin vocabularul pe care-l utilizez. De aceea închei cu simpatica urare pe care, chiar dacă nu am scris-o corect o vei înţelege, desigur:

Vasalast is fekete tehen!

#1771: Optimist - Re: Lui doctor Papócán de Sziszi

Stimate d-le Optimist,

V-aş răspunde cu bucurie la lungul expozeu pe l-aţi postat cu multă sinceritate, nu mă îndoiesc, însă sunt foarte ocupat acum. Merg la ţară să îngrijesc de o mică vie, însă vă promit că în scurt timp vă voi răspunde cu argumente şi fără părtinire.

Nu mă eschivez şi chiar mi-aş dori o întîlnire tet a tet la un pahar de vin cu dvs.

No, Viszlat!