Petiție împotriva cardului național de identitate cu cip
Către GUVERNUL ROMÂNIEI, și Domnului Prim-ministru al României, Marcel Ciolacu
Adresa: Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti
Cod poştal: 011791
Adresa paginii de internet: www.gov.ro
Telefon centrală: +40-21-314 34 00, +40-21-319 15 64
Adresa: Piața Revoluției nr. 1 A, sector 1, București
Fax: 021/2648771
și MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE și domnului Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Adresa: Piața Revoluției nr. 1 A, sector 1, București
Fax: 021/2648771
În atenția Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române
Cancelaria Sfântului Sinod, Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 25, București
CERERE
Subsemnatul ……………………………………………… cetățean român, domiciliat ………………………………………… din motive bazate în principal pe libertatea credințelor religioase, pe libertatea gândirii și a opiniilor și pe libertatea conștiinței (drepturi fundamentale care nu pot fi îngrădite sub nicio formă), precum și din dorința de a mi se respecta dreptul la viață intimă și privată (toate fiind drepturi fundamentale garantate prin Constituția României), vă aduc la cunoștință faptul că nu doresc să primesc un card electronic de identitate, cu cip, ca dovadă a identității mele și nu doresc să mi se întocmească un dosar electronic de identitate.
Ca și cetățean român, am dreptul de a solicita un referendum în legătură cu introducerea acestor documente de identitate cu cip.
Fac acest demers bazându-mă pe următoarele articole din Constituția României:
Art. 29 - Alin. 1: „Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă contrar convingerilor sale.”
Alin. 2: „Libertatea conștiinței este garantată.”
Includerea persoanei mele într-un sistem informatic, electronic național și global, de evidență, supraveghere și control, în care vor fi introduse din ce în ce mai multe date privind viața mea privată, sistem care mi-ar condiționa existența în societate, și îngrădirea libertății mele de circulație în spațiul UE. Introducerea unui nou card de identitate cu cip contravine convingerilor mele intime și religioase, creștin-ortodoxe. Acest card de identitate cu cip îmi încalcă drepturi fundamentale garantate de Constituția României, reprezentând o constrângere de a adera la o opinie contrară convingerilor mele religioase și o modalitate de încălcare a libertății conștiinței și a gândirii și opiniilor mele.
Vă mulțumesc,
Data: ……………… Semnătura: ……………
Iată pe larg, motivele pentru care refuz cardul național electronic de identitate cu cip și refuz să mi se întocmească un dosar electronic de identitate cu date biometrice:
-
În baza învățăturii creștin-ortodoxe considerăm că acest sistem electronic de supraveghere a identității este doar începutul creării unui sistem mai vast de supraveghere a tuturor activităților desfășurate de un cetățean, publice sau private, prin adăugarea de noi tipuri de informații în baze de date, colectate de noi carduri cu cip pe care cetățeanul va accepta să le folosească. Astfel se va ajunge la un control aproape total asupra vieții individului și la dependența totală a oricărui cetățean de sistemul informatizat. Practic, se va ajunge la situația în care o persoană să nu poată desfășura diverse activități în societate, în viața de zi cu zi, („încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde”), decât dacă posedă carduri speciale cu care să se legitimeze în sistemul electronic și numai dacă acest sistem recunoaște codul sau numărul de înregistrare atribuit acelei persoane (“decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei”) existent în baza de date, permițându-i astfel accesul în sistem. De aici vor decurge numeroase constrângeri asupra persoanei care a devenit prizonieră unui sistem dictatorial electronic, cu care nu se poate negocia, dar și mai multe limitări vor fi impuse celor care nu ar face parte din acest sistem.
Atât din punctul de vedere al unui cetățean liber, cât și din punctul de vedere al învățăturii de credință ortodoxă, cardul de identitate cu cip și modalitatea de a dovedi identitatea personală prin date și informații cu caracter biometric sunt inacceptabile, fiind etape premergătoare și constitutive momentului în care nu vom mai putea exista în societate, nu vom mai putea cumpăra, vinde sau călători fără a avea cipul biometric la noi, în actele cu care vom fi obligați să ne legitimăm pentru început și ulterior, foarte probabil, cu un cip implantat în propria ființă. (“16. Şi ea (fiara) îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. 17. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei” Apocalipsa Sf. Ioan Teologul cap. 13, versetele 16-17).
Obligativitatea existenței cipului în actele personale de identitate este posibil să conducă (din motive de siguranță, de exemplu) la implantarea cipului în ființa umană ca parte a unui sistem dictatorial antihristic, într-un viitor nu prea îndepărtat. Aceasta ne face, pe noi ortodocșii, să ne gândim că cipul în sine are toate șansele să devină „semnul” fiarei pe care orice creștin ortodox trebuie să-l refuze. De aceea, orice document care asociază numelui meu un cip este inacceptabil pentru mine ca și creștin ortodox.
Această evoluție a lucrurilor este expusă și de Sfântul Paisie Aghioritul, care spunea: „Încet, încet, după cartelă și buletin de identitate, adică după „îndosariere”, vor înainta în mod viclean la pecetluire. Vor sili prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii să primească pecetea pe frunte sau pe mână. Vor forța astfel lucrurile și vor spune: Vă veți mișca numai cu cartele; banii se vor desființa (…)” și “După cartele și buletin, vor înainta cu viclenie și la pecetluire, îi vor constrânge pe oameni să se pecetluiască pe mână sau pe frunte. Numai cei care vor avea pecetea vor putea să cumpere, să vândă și vor avea toate înlesnirile”.
-
Confidențialitatea și protecția datelor din cipul cardului sau din dosarul electronic nu sunt garantate, atâta timp cât:
-
Chiar responsabilii statului implicați în această reformă au afirmat faptul că „singura garanție o va constitui doar calitatea morală a celor care administrează sistemul și baza de date” (fapt semnalat de altfel și de specialiștii în etica informaticii).
-
Chiar specialiștii în tehnologia informației atrag atenția asupra vulnerabilității sistemelor informatice, asupra securității sau fiabilității insuficiente a rețelelor informatice, precum și asupra aspectelor etice ale utilizării sistemelor informatice.
-
Orice sistem informatic poate fi atacat și defectat, și orice informație stocată pe cip sau într-o bază de date este supusă riscului deteriorării, contrafacerii, pierderii, erorilor de introducere.
-
Controlul asupra datelor personale care vor fi introduse și actualizate de către persoane necunoscute mie (fiind ulterior stocate într-o bază de date) și mă expun riscului de a deveni victimă a „agresiunii informatice”, care se poate manifesta sub următoarele forme: „utilizarea neautorizată a datelor de către angajații a căror sarcină este să actualizeze fișierele cu informații; scurgerea accidentală de informație, prin neglijență sau lipsa de atenție a unor angajați sau prin accesul unor intruși”.
Toți utilizatorii de sisteme informatice sunt vulnerabili, pot fi victimele unui atac sau ale urmărilor defectării sistemelor. Anumite sisteme informatice, fie publice sau private, cum sunt cele din domeniul apărării teritoriului, (…) cele privind sistemele de transport, comunicații, financiare, de sănătate etc., oferă largi posibilități pentru un comportament antisocial sau pentru acțiuni teroriste. (…) Într-un studiu efectuat în anul 1998 de către Universitatea din Würzburg, la cererea Direcției a XIII-a a Comisiei Europene, se arată că, fără a se face referiri la aspectele tehnice legate de securitatea sau fiabilitatea insuficiente ale rețelelor informatice, impactul negativ al utilizării TIC s-a concretizat, în prezent, în „mai multe infracțiuni, printre care și „încălcarea caracterului privat al datelor personale”.
7. Consider că există un mare risc de discriminare si abuz
8. Consider că sistemul de identificare a asiguraţilor pe baza cardului cu cip este experimental, în sensul în care nu există o experienţă probată suficient care să ateste că introducerea lui serveşte scopurilor proclamate de autorităţi: eradicarea fraudelor şi economisirea banului public.
Doresc să menţionez în final, că au fost numeroase luări de poziție în ultimii ani, în toată lumea, pe tema actelor cu cip atât ale societății civile, cât și ale reprezentanților din lumea monahală și teologică. Informațiile sunt suficiente și ușor accesibile atât în literatura de specialitate, cât și în mass-media.
Sinoadele bisericești ale mai multor țări ortodoxe și-au exprimat îngrijorarea și opoziția față de introducerea documentelor cu cip. Au fost manifestări de amploare în Serbia, Grecia, România, etc. În România au fost depuse la președinție peste 1 milion de semnaturi împotriva documentelor personale cu cip.
Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând poziţie pe tema actelor biometrice a conchis:” Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând act de reacţiile unor medii monahale si teologice față de introducerea sistemului de supraveghere biometrică în România, consideră că acestea sunt îndreptăţite(...).Acesta(n.n.- cipul) are forma şi dimensiunea unei aşchiuţe în care se stochează datele biometrice ale unei persoane; el poate fi implantat nu doar într-un act de identitate (buletin, paşaport, card comercial sau sanitar), ci şi în corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei(s.n.), iar conţinutul său poate fi citit de la distanţă şi de către oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu există nici o lege naţională sau internaţională care să garanteze discreţia sau securitatea absolută a datelor înscrise în cip, acestea fiind, practic, la dispoziţia oricărui factor instituţional sau privat şi constituind un sistem de supraveghere a cetăţenilor pe toată durata vieţii lor, şi chiar după moarte(...) Acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate. În concluzie, facem un apel către Domnul(…) Preşedinte al României şi garantul respectării Constituţiei, să facă tot ceea ce îi stă în putinţă spre a-i asigura cetăţeanului român dreptul la libertate şi viaţă particulară, în consens cu principiile convieţuirii sociale”. În şedinţa din 19 februarie 2009, Cluj-Napoca,† BARTOLOMEU, Arhiepiscop şi Mitropolit, † ANDREI Arhiepiscopul Alba Iuliei, † SOFRONIU Episcopul Oradiei, † IUSTINIAN Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, †PETRONIU Episcopul Sălajului, † IRINEU BISTRIŢEANUL Episcop Vicar Cluj, † VASILE SOMEŞANUL Episcop Vicar Cluj, † IUSTIN SIGHETEANUL Arhiereu Vicar Maramureş
Marinescu Florin Contactați autorul petiției