#1757: Szisz - Re: Re: Re: Raspuns > Sziszi

Sziszi bacsi,

Mă aşteptam la o astfel de replică din partea dvs. în cazul în care aţi fi deschis acest sait. I-am spus şi d-lui Vince că eu sunt dispus la orice schimburi de idei în cazul în care interlocutorul nu este stăpînit de idei preconcepute şi îşi menţine o minimă decenţă în exprimare din respect pentru sine, dar şi pentru persoana cu care schimbă idei. E o prostie să spui că tu ai întotdeauna dreptate iar cel ce este de altă părere este duşmanul tău. Această atitudine nu duce nicăieri.

Vedeţi, etichetările acestea de "iluminat","incalificabil", "ignorant", "aberaţii" etc. cînd sunt aplicate unei anume persoane sau ideilor pe care le emite aceasta, nu sunt de natură să creieze o atmosferă de bună înţelegere între oameni ce se pretind civilizaţi.Schimbul de idei este menit a face cunoscute interlocutorului gîndurile, ideile şi convingerile sincere pe care cineva le are asupra unei probleme. Haideţi să analizăm ce spuneţi dvs.

Sigur că fiecare este liber să-şi aleagă singur sursele de inspiraţie pentru a-şi susţine convingerile sale. Dar asta nu înseamnă că din capul locului trebuie să le respingem pe cele ale preopinentului. Buna creştere ne îndeamnă să nu le etichetăm din capul locului, să nu le respingem fără analiză şi să nu le dăm la o parte pentru că "aşa vor muşchii mei". Ele trebuiesc analizate şi, pe măsura unor argumente solide, să fie admise, respinse sau lăsate în suspensie. Eu sunt de formaţie cercetător ştiinţific în domeniul tehnic şi ştiu ce înseamnă o analiză pertinentă.

Deşi sunt de formaţie "tehnic", ca hobby, m-am ocupat şi de istoria veche şi mai nouă a României şi nu numai. Cunosc controversele născute din confruntarea româno-maghiară pe teme arhicunoscute şi am vrut să pătrund cît mai adînc în istoria veche, mai ales a noastră. Nu sunt exclusivist, nici obtuz şi am analizat tot ce mi-a căzut în mînă. Ca exemplu am găsit pe YOU TUBE  un sait postat de un maghiar care şi-a propus să atace una dintre tezele istoriografiei poporului român, cu titlul: "Romania and its fake identity". Sigur, nu calific ca răuvuitor acest sait, el se bazează pe multe argumente logice, greu de combătut, asupra cărora, cu multe din argumentele aduse am căzut de acord, însă lucrurile încă nu sunt lămurite pe deplin. Există şi la noi controverse pe această temă, care, după mine, ar putea fi uşor depăşite dacă teza lui Napoleon Săvescu ar fi acceptată. Nu intru în amănunte, tema este vastă şi nu e cazul să fie analizată aici.De altfel, astfel de teme controversate sunt şi la maghiari destule.

Ref. la Gesta..., sigur, documentul este acceptat de către istoriografia maghiară ca ilustrînd realitatea aproape în totalitate, cu excepţia acelor "blachorum", care ar fi fost acolo incluşi aşa, ca poveste mitologică. După mine, nu numai că atitudinea e selectivă, dar e şi tendenţioasă.

Nu, nu consider că termenul de "olah" ar fi ofensator, ci este denumirea sub care au perceput maghiarii populaţia complementară din Ardeal, aşa cum noi de pildă germanilor, austriecilor şi altor germanici le zicem "nemţi". Noi nu avem nici o problemă nici cu expresia "budos olah", care ni se pare simpatică, ca un compliment. (n-am diacritice să redau corect srisul maghiar, dar de pronunţat îl pronunţ corect, că am auzit expresia de nenumărate ori).

Prietene, valahii din Ardeal nu au fost aduşi ca mână de lucru de undeva de dincolo de trecători, că nici acolo nu erau prea mulţi, ei au fost BĂŞTINAŞI pe pămîntul Ardealului. Ei trăiau cu precădere în munţi, acolo unde se simţeau în siguranţă, unde aveau turme numeroase, atestate însăşi de istoriuografia maghiară în urmă cu 500-800 de ani, iar cu agricultura se ocupau numai pentru nevoile lor iminente, cum s-ar zice azi, făceau agricultură de subzistenţă. Ei au trăit întotdeauna în arealul Bug-Nistru-Carpaţi-Cîmpia Panonică-Dunăre-Adriatica pînă în Munţii Pindului. Ei vorbeau o limbă foarte apropiată de limba pe care o vorbim noi astăzi. În vechime erau numiţi pelasgi, apoi traci, cu ramura lor geto-dacă. Unii cercetători străini zic chiar că această populaţie vorbea o limbă pe care au numit-o "latina populară". Noi nu am moştenit limba de la romani, ci noi ne-am păstrat limba noastră de cînd păstorii noştri îţi purtau turmele prin toţi munţii şi cîmpiile acestei zone.

Ca exemplu pentru epoca actuală, zona din sudul Moldovei, între Tecuci şi Galaţi a fost populată în cea mai mare parte de români ardeleni (olahi, cum le ziceţi voi), la sfîrşitul sec. XV - inceputul sec. XVI, aduşi de domnitorii moldoveni Ştefan cel Mare, Petru Rareş, etc., din zona Oltului şi a Crişurilor, din Transilvania, de la nord de Braşov, deoarece fusese deposedaţi de nemeşii maghiari de păşunile şi pădurile ce le avusese pînă atunci şi date populaţiei germanice (saşi) ca să-şi construiască locuinţe. Erau posesori de turme dar fără loc de păşunat. Domnitorii noştri moldoveni, care aveau două cetăţi în Ardeal (Ciceu şi Cetatea de baltă - aproape de Alba Iulia) cu vreo sută şi ceva de sate împrejur, au preluat aceşti necăjiţi ai soartei cu turme cu tot şi i-au trecut Carpaţii dîndu-le posesiuni în sudul Moldovei. Pe aceşti deposedaţi de pajişti şi munţi care nu-şi mai aveau terenurile lor strămoşeşti, nemeşii maghiari i-au numit "PLEBE VAGABONDĂ". Voi îi consideraţi azi că ar fi fost aduşi de peste munţi ca să le muncească acestor trîntori pămîtul. Istoriografia noastră medievală spune cu totul altceva. Dacă veţi avea curiozitatea să vă uitaţi pe o veche hartă a Moldovei, veţi observa că o porţiune din sudul acestei ţări apare denumirea OLTENI. Ei, aflaţi că aceştia, nu aveau cum să fie aduşi din zona ce azi se cheamă Oltenia, ci de la nord de Braşov, pe acolo pe unde curg Oltul şi Crişurile. Aşa că, nu avem motive să le mulţumim nemeşilor maghiari pentru această ispravă!

Ai spus un lucru cu care nu pot să fiu de acord, anume că ungurii la început era un popor puţin numeros, iar eu aş adăuga că era şi puţin prolific. Dacă depăşea 1000 de suflete!, poate nici chiar atît. Era în schimb foarte războinic. Băgase groaza în populaţia paşnică slavo-valahă pe care o întîlnise în cale pe care în curînd a supus-o şi a asimilat-o încetul cu încetul, impunîndu-i de-alungul secolelor limba proprie. Dacă ar fi să analizăm structura cromozomială a populaţiei care azi îşi spune maghiară, am constata că 0,001% este de neam turanic, cca 50% slav şi cca 50% valah. Dacă voi aţi fi turanici autentici, ar fi trebuit să arătaţi la chip ca turco-tătarii de pe lîngă Volga şi Urali de unde a venit acea populaţie migratoare care v-a impus limba, iar nu a europeni cum arată orice maghiar azi. Aceeaşi situaţie o au şi bulgarii, numai că migratorii care le-au impus numele nu au reuşit să le impună şi limba.

Cu privire la american, poate că pe undeva aveţi dreptate în ceea ce priveşte orizontul limitat al cetăţeanului american, în general, numai că cel la care m-am referit este un om integru care vine cu documente pe care le-a descoperit în arhive. Dacă nu e aşa, înseamnă că e un mincinos, ceea ce nu i-ar face deloc cinste. Dacă există documente pe care el pretinde că le-a consultat, înseamnă că nu bate cîmpii. Referitor la "războiul secret", aceasta nu înseamnă neapărat o teorie a conspiraţiei, înseamnă după mine o înţelegere secretă pe seama unora mai slabi pentru a-i jefui de bunuri şi teritorii, cum s-a întîmplat de multe ori în istorie. Dacă România a făcut vreodată o nedreptate în istorie, atunci aceea ar putea fi anexarea a două judeţe ale Dobrogei de la bulgari (Durostor şi Caliacra), însă nu în baza unei conspiraţii ci a unei acţiuni militare de împăcare a sîrbilor cu bulgarii. Acolo românii erau mult minoritari bulgarilor iar România nu ar fi trebuit să se extindă acolo. O apreciere similară, de nedreptate, nu aş da-o în nici un caz Transilvaniei, Banatului sau Basarabiei.

Oricum, noi cu ungurii nu avem probleme dacă nu se amestecă alţii în ciorba noastră. Dacă se burzuluiesc cumva ca în primăvara lui 1919, mă tem că in două luni vor face din nou pipi caii cavaleriei noastre pe străzile Budapestei. Aceasta nu este o ofensă, este o metaforă numai. Armata noastră nu mai are arma cavaleriei.

No, Hogy szeressek!

#1758: - Re: Re: Re: Re: Raspuns > Sziszi

Sziszi bacsi,

Revin cu două precizări pentru a îndrepta omisiunile ce au apărut din grabă:

1 - Am uitat să mă semnez, ceea ce nu-mi este în obicei şi

2 - Alineatul 3 de jos se va corecta astfel:

"Ai spus un lucru cu care nu pot să NU fiu de acord..."