Respectaţi Legea Educaţiei Naţionale la UMF Tg. Mureş!

#1800: Mitică - @Judex

Stimate Mitica, m-ai surprins, aproape m-ai socat cu ultimele 2 comentarii ale tale, care demonstreaza ca esti un om cu vederi largi, cu ''mintea si inima la locul lor''. Cu parteneri de discutie ca tine, s-ar putea purta un dialog corect si onest. Nu stiu ce-ti veni la @1778, unde ar trebui sa recunosti ca ai fost cinic si rautacios, eu pe baza acestuia te-am apostrofat, oricum la ultimele 2 comentarii nici urma de prejudecati, ba dimpotriva, asa ca retrag..  Iti multumesc pentru urarile de sanatate si de bine, pe care ti le doresc si eu la rindu-mi. Sint de acord aproape cuvint cu cuvint cu ideile tale de la ultimele 2 postari, cu exceptia frazei in care afirmi ca noi ungurii sintem incapabili genetic, sa ne asumam pacatele stramosilor?!  Ei, cu asta NU pot fi de acord, mai ales ca este si o generalizare grosolana!  Eu personal(si sint convins ca nu sint singurul), POT sa-mi asum pacatele stramosilor, am doar asteptarea ca si cealalta parte sa fie capabila sa faca asta, ca dupa cum ai scris si tu daca tot timpul cuantificam cine a facut mai mult rau celuilalt, nu vom ajunge nicaieri. Observ ca d-l ''Judex'', cu care am discutat de mai multe ori, oarecum ''predica apa si bea vin'', in sensul ca vorbeste despre prejudecati, dar dinsul nu se poate debarasa de ele, zice ca nu exista doar adevarul unuia, dar cind vine vorba doar ungurii sint de vina pentru tot, romanii n-au nici un cusur, etc. - iar cu asemenea mentalitati nu vom ajunge niciodata la normalitate.  Eu sustin cu tarie ceea ce ai afirmat si tu, anume ca ne-am facut reciproc si bune si rele in decursul istoriei si ar fi timpul sa le lasam deoparte si sa privim spre un viitor comun, mai ales ca impartim acelasi habitat de multe secole incoace si ne-a prins si prezentul laolalta.   In ceea ce priveste tema principala - UMF, cu tot respectul, nu cred ca ar insemna sa nu mai fim laolalta, infiintarea in cadrul aceleiasi universitati a unei facultati( linii) in lb. maghiara pe linga cea in romana. Ar fi doar o dovada de buna convietuire, pe picior de egalitate si de respect reciproc.  Intrebarea ta (un adevar fundamental) este valabila pentru ambele tabere: oare chiar nu putem sa ne iubim pe noi, fara a-i uri pe altii??  Eu cred ca putem, dar pentru asta trebuie sa punem ratiunea inaintea sentimentelor.                                               Cu respect si admiratie: V

 

Cred că ești cam aspru cu Judex și riști să cazi tocmai în păcatul aplicării dublei măsuri pe care o sugerezi.

Generalizarea am făcut-o deliberat și conștient că va irita spiritele bune. Trebuie să-mi justific cumva renumele de răutăcios.

Și te rog, nu mă mai lăuda, că mă discreditezi în ochii conaționalilor mei și nici pe tine nu te pui într-o lumină favorabilă față de nedreptățiții maghiari. Glumesc, desigur.

Rămân pe poziția mea că secția maghiară existentă în momentul de față este suficientă și o dovadă de respectare a drepturilor de instruire în limba maternă. Altfel, un tânăr medic care nu a avut contact cu limba națională decât la orele de limba română, pornește în viață cu un potențial handicap, acela al comunicării defectuoase. Nu o spun numai eu, mi-a spus-o sub altă formă primul meu medic de familie, care -ai ghicit! - era maghiar. Spun ”era” cu regret, pentru că ne-a părăsit pentru o sferă presupus mai bună. Nemaivorbind de faptul că instinctual își va găsi de lucru într-o enclavă lingvistică și va contribui și el la procesul de enclavizare. Un cerc vicios.

Dificultatea în comunicarea cu ardelenii nativi, indiferent de naționalitate, este că se iau prea în serios. M-ați deraiat, cum o să mai pot eu glumi acum, după ce am fost serios? Cu toate că menționez că în comentariul pe care îl încriminezi am fost la fel de serios și cred cu tărie în valabilitatea celor scrise. Nu mi-am propus să menajez sensibilitățile nimănui.

#1801: Vince - Re: @Judex

Stimate d-le Vince,

Eu am zis că d-ta eşti cel mai raţional şi mai cooperant dintre toţi maghiarii cu care am conversat pe sait. Aproape acelaşi lucru aş putea spune şi despre Optimist ca şi despre Sziszi.

Eu am avut întotdeauna o părere foarte bună despre maghiarii cu care am lucrat în viaţa mea. Ne-am sprijinit şi am cooperat reciproc cu mulţi dintre conaţionalii dvs. Sunt serioşi şi meseriaşi foarte buni, calităţi pe care la români le întîlneşti mai rar. De mic am cunoscut doi maghiari care veneau la tatăl meu care făcea un vin excepţional, să cumpere şi să bea vin la noi în casă. Ei lucrau la repararea unui pod distrus de război. Reţin numele a doi, cărora eu le ziceam "nenea Bela" şi "nenea Boldijar". Acesta din urmă îmi explica că în limba lui asta înseamnă "Duminică".  Nu ştiu dacă chiar asta înseamnă, dar asta am reţinut. Copil fiind, îi îndrăgeam. Erau şi ei oameni ca toţi ceilalţi. Despre cuvîntul bozgor nu am auzit niciodată în casa părinţilor mei. Mai tîrziu, auzindu-l şi încercînd să-i dezleg semnificaţia, am înţeles că el înseamnă cam acelaşi lucru cu cuvîntul "barbar" prin care vechii greci înţelegeau "un om care bolboruseşte" ceva într-o limbă neînţeleasă. Deci nu chioar atît de peiorativ cum ar fi de ex. "budos olah". Asta, ca fapt divers.

Cînd zici că eu i-aş învinui  doar pe unguri, greşeşti. Am zis că ungurii, după documentele pe care le-am citit, s-au purtat, fără motiv, cu mult mai multă sălbăticie faţă de români decît românii faţă de ei. Sigur că replica vine de la sine după izbucnirea unui conflict. Vinovat este cine provoacă acel conflict, iar cel ce dă o replică echivalentă, mai puţin, sau poate chiar deloc. Aşa reţine şi justiţia adevărată! Eu am spus într-adevăr, că în general ungurii nu şi-au asumat mai niciodată atrocităţile pe care le-au comis şi, am prezentat exemple. Chiar şi atunci cînd acestea au fost flagrante, cum au fost cele pe care le-am prezentat, maghiarii au tăcut mîlc, nici usuroi nu au mîncat, nici gura nu le-a mirosit! Au lăsat  să planeze blamul stîrnit de ei asupra României, cu gîndul nedisimulat, "cu cît mai rău pentru români, cu atît mai bine pentru noi". "De ce s-o facem?" - şi-au zis ei!.

Eu cred că normalitatea apare numai atunci cînd cineva îşi asumă faptele săvîrşite cu adevărat şi încearcă într.un fel să le justifice. Evident, dacă are argumente. Aceasta este valabil şi în cazul românilor, nu numai a celorlalţi.

Cînd e vorba de atrocităţile românilor împotriva evreilor, bunăoară, ele au fost recunoscute atunci cînd ele au fost adevărate. Ele au apărut cu precădere în Basarabia acolo unde cu un an în urmă, armata română în retragere, a fost umilită grav de către alogenii destul de numeroşi în acel teritoriu, în special de către evreii comunişti  binecunoscuţi de către autorităţile locale şi româneşti, astfel încît armata română, la întoarcere, nu i-a iertat. Lagărele de la Rîbniţa sau din restul Transnistriei erau populate de către evreii basarabeni sau nordbucovineni iar nu de cei din restul ţării. În restul ţării au fost puşi la muncă, precum orice GOIM, aşa cum ziceau ei populaţiei autohtone, nimic mai mult. Munca fizica i-au deranjat iar nu genocidul care, în afară de cele ce s-au întîmplat la Iaşi sau Dorohoi, nu au mai existat pe teritoriul României. Acelea, regretabile de altfel, au fost provocate de condiţiile în care a început războiul, cînd minţi înfierbîntate, cu ajutorul aliaţilor antrenaţi de mult în astfel de operaţiuni, şi-au dat frîu liber pornirilor animalice. Totuşi, măsurile antievreieşti petrecute, NU AU FOST POLITICĂ DE STAT! Nu are rost să ne punem cenuşă în cap cînd nu e cazul!

Prietene Mitică, cu privire la acea mişcare împotriva căreia ţi-ai îndreptat artileria, îţi recomand să citeşti şi alte materiale dar în special cartea lui PAUL GOMA - disident autentic român - cu titlul : "Săptămîna Roşie -28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia şi evreii", după care mai putem discuta. Cartea o găseşti la un preţ rezonabil la o librărie online "dordecarte" din Bacău.

Cu sănătate pentru fiecare, iar d-lui Vince în special, refacere grabnică în urma intervenţiei chirurgicale!

#1803: - Re: Re: @Judex

Revin şi semnez,

Judex.

#1803: - Re: Re: @Judex

Cred că deviem de la subiect. Goma - nu l-am iubit niciodata, deși am fost la un pas de pușcărie datorita afilierii mele la un grup cu care avea oarecari relații. Nu aduce nimic nou, față de un revizionist notoriu -J.Graf- a cărui carte L'holocauste au scanner am tradus-o si am retras-o înainte de tipărire. A tradus-o altcineva, ea există în limba română.. Graf, revizionist pur-sânge, spune că simplul fapt că un om e ucis pentru că aparține unei rase, acesta e holocaust. Nu numărul contează, ci ideea în sine. Prin extensie, ucidera unui om pentru aparteneța sa la o națiune sau naționalitate e oribilă. Nu am pus artileria pe nimeni și nimic, am făcut doar o tristă constatare. Victime nu au fost numai evreii, ci și români. Incidental chiar am cunoscut personal pe unul dintre idologii de la Iași, fermecător prin cultura sa, care regreta antisemitismul și o făcea cu convingere. Aș vrea să nu rediscutăm acest subiect. E prea amplu, prea complex și ne abate de la subiectul acestui forum. Iași, Dorohoi, aș adăuga Buzău...asta numai despre ce cunosc personal.

E un film interesant, Train de vie...O comedie serioasă.

Despre bozgori, a se vedea http://limbacailor.wordpress.com/2009/08/27/paul-chinezu-cel-bozgor/

 

Gata cu seriozitatea, vă implor, nu mă mai provocați!

#1805: Mitică - Re: Re: Re: @Judex

Ideologii, nu idologii

#1803: - Re: Re: @Judex

Ei, vedeti d-le Judex, cam tot acolo ajungem unde am spus eu: toti sint vinovati, dar unii sint mai vinovati decit altii. Dvs. admiteti unele ''pacate'' ale romanilor, dar imediat gasiti justificari pentru ele, in schimb cind vine vorba de unguri, acestia n-au nici o scuza. Desi as putea si eu sa dau justificari vizavi de unele fapte regretabile savirsite de conationalii mei, sint constient ca e mai bine si mai corect daca condamn si spun ca nu exista justificare pentru actele criminale, valabil pentru ambele parti. Pentru ca au fost si din partea romanilor, ce rost are sa le tot enumar, ca oricum nu le putem face neintimplate, conteaza ce invataminte tragem pentru viitor.  Despre etimologia cuvintului bozgor eu am alta varianta, dar nici mie nu mi se pare atit de peiorativ, desi este utilizat in acest scop. De altfel in ''Regat'', adesea este folosit si in cazul ardelenilor romani..    Legat de problema evreiasca, consider ca nimeni si nimic nu poate justifica ororile care s-au savirsit impotriva evreilor, mai ales ca in majoritatea statelor in cauza( inclusiv Ungaria) acestia erau deja evrei neologi, deosebindu-i de ceilalti bunaoara doar religia.  Spuneti ca atrocitatile romanilor impotriva evreilor au fost recunoscute -e adevarat - insa as adauga ca au fost recunoscute foarte greu si la serioasa presiune a unor cercuri internationale.

Ești o revelație! Am înțeles în sfârșit de ce au ardelenii porțile așa înalte: pentru că prea stau ungurii numai cu ochii în curtea lor!
Încă nu m-ai convins de utilitatea unei facultăți maghiare la UMF. Până acum doar ai chibițat sau ai povestit de legea educației, niște numere...slăbuță argumentare.

#1809: Mitică - @ Vince

Nu-mi amintesc nici macar sa fi folosit expresia ''legea educatiei'', cum de asemenea nu m-am agatat nici de numere, pentru ca - precum a mai spus-o cineva pe aici - nu cred in numere. Daca nu te-am convins, c'est la vie, viata merge inainte, ramin cu convingerea ca se va infiinta, indiferent de guvernul care va prelua friiele.

 

Scuze, cred că te-am confundat cu Szisz. Gaba strică treaba, mea culpa.

Mă așteptam de la o persoană echilibrată așa cum mi se pare mie că ești, să mă lămurească, altfel decât prin invocarea dreptului prevăzut de Constituție, de ce este neapărat necesară o facultate în limba maghiară.

#1811: Mitică - Re: Re: @ Vince

Accepted!  In ceea ce priveste lamurirea, daca tu nu vrei sa te lasi lamurit, eu pot sa incerc pina la infinit... Ca sa nu vorbim de legi, constitutie, s.a., iti propun un exercitiu de imaginatie: sa zicem ca tu esti in locul meu, deci ungur ardelean si trebuie sa alegi intre a studia in limba materna sau in alta limba (care poate fi si lb. oficiala, tot alta limba e). Ce ai prefera ?

#1812: Vince - Re: Re: Re: @ Vince

Voi încerca să nu fiu fariseu, de aceea răspunsul meu stă sub semnul lui ”cred că”.

Cred că dacă legea îmi permite, aș încerca să studiez în limba maternă. Cred de asemenea că, pentru a nu-mi limita șansele, m-aș strădui ca limba oficială să o stăpânesc la fel de bine ca limba maternă. De aceea sitemul acesta mixt din momentul de față la UMF mi se pare potrivit: cursurile în maghiară, practica în română. Cred că nu aș încerca impunerea unei legislații care în ochii majorității să pară un privilegiu, pentru că iubesc să fiu iubit și nu doresc să stârnesc suspiciuni.

Cu siguranță, dacă facultatea pe care mi-aș dori să o urmez ar fi numai în limba națională, aș face-o fără să preget. Este ceea ce au făcut mulți colegi de-ai mei, unul dintre ei mare președinte UDMR. Fac o paranteză: când eram student, într-un an am stat în camera de cămin un ungur, un secui, un moț, un moldovean și un muntean. A fost anul cel mai frumos din cei petrecuți în cămin. Cel mai câștigat a fost secuiul, pentru că l-am ajutat să depășească ușorul handicap de limbă. De căștigat, sub o formă sau alta, am câștigat cu toții.

Atât deocamdată, trebuie să lucrez pentru înflorirea Japoniei, cum spunea un banc vechi de când lumea.

Dacă am ofensat pe cineva, indiferent de naționalitate, îmi cer scuze, nu am făcut decât să fiu sincer.

 

#1808: Vince - Re: Re: Re: @Judex

Vă propun să deschideţi acest link:

http://htmlimg3.scribdassets.com/267bqbilj4rftby/images/4-703bfe88be.jpg

#1814: Judex - Re: Re: Re: Re: @Judex

Păcat că timpul a afectat calitatea și intensitatea culorii...Interesant totuși cât de decolorată apare Budapesta...la fel și Mohacs...

#1814: Judex - Re: Re: Re: Re: @Judex 

 Vă propun altă hartă şi mai recentă:

La recensamântul din 1850 în Transilvania a fost înregistrata urmatoarea structura etnica a populatiei

 

Structura etnica a populatiei, Transilvania, 1850

Populatia totala	Români	Maghiari + secui	Germani + sasi	Ţigani
2.073.372	1.225.619	Maghiari  355.933 Secui  180.850	Germani 16.634 Sasi  175.636	78.884
100%	59,45%	8,77%	9,32%	3,82%

Diferenta pâna la total o reprezinta alte etnii

Rotariu, Traian, (Coord., 1996, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1850 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 322/32

#1812: Vince - Re: Re: Re: @ Vince

Eu daca as mai fi la varsta la care mi-am facut studiile ,in mod cert ,as alege una dintre cele mai prestigioase universitati de afara, indiferent de limba de predare. As face efortul sa invat perfect si limba si sa imi insusesc perfect si cunostintele care sa imi permita sa  lucrez acolo unde as fi cel mai bine platit pentru munca mea. Din pacate cand mi-am facut eu studiile nu se putea asta. Pentru voi ,cred ca este bun exemplul multor prieteni ai mei intelectuali  unguri ,care inca de la gradinita ,pana la studiile universitare isi dau copii la sectiile romane ,tocmai pentu a nu avea  si copii handicapul lor in comunicare. Dar sigur ,alegerea este a fiecaruia. Ceea ce nu inteleg eu ,daca alegeti o alta limba de predare decat cea oficiala ,de ce nu o faceti in sistem privat sa va suporte parintii vostri studiile in alta limba decat ce oficiala ,asa cum facem si noi cu studiile copiilor nostri ? Chiar  nu inteleg deloc de ce populatia romana majoritara trebuie sa va sporte cheltuielile pentru studiile  voastre ,in timp ce studiile copiilor nostri in alta limba decat cea oficiala ,le suportam noi  , fara sa cersim asemenea voua ?

#1816: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

OK, si care-i smecheria? Sasii  au cam plecat, svabii nu apar pentru ca fusesera deja in mare parte  maghiarizati, secuii apar separat de maghiari, romanii erau, ca intotdeauna, cei mai numerosi. Pentru ca, ciobani fiind, mancau branza si din cauza asta faceau multi copii, ca branza creste libidoul, o stiu pana si istoricii maghiari.  Simplu ca buna-ziua. Mai trebuie sa afle si Csibi Barna cum e cu Trianonul (ca parca intre timp lumea a stat in loc)  dpdv juridic si suntem pe deplin edificati. A, si sa ni se mai cace putin in cap si parlamentul si guvernul de la Budapesta, ca ungurii din tara noastra o fac deja in mod traditional. Vai mama ei de tara, unde cretinii nu sunt eutanasiati la nastere!

#1818: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Prietene de la #1818 aş fi vrut să te prezinţi să ştiu şi eu cu cine vorbesc.

Dispun de mai multe tabele ce ilustrează evoluţia numerică a etniilor din Transilvania. L-am prezentat pe cel mai vechi, de la 1850, la doi ani de la revoluţia de la 1848, pentru a avea o oglindă a evoluţiei procentuale a populaţiei pînă în zilele noastre. Nu de alta, dar au apărut o serie de comentarii absurde cum că noi am fi românizat populaţia maghiară, că românii au dus de peste munţi populaţie românească spre a modifica echilibrul etnic din Transilvania şi că de aceea ponderea populaţiei maghiare a scăzut.

Este o expliucaţie şi aceea pe care o dai că populaţia românească din Ardeal este mai viguroasă decît cea maghiară şi că de aceea este mai prolifică. Dar asta este numai o parte din explicaţie. Mai ţine seama că după 1920 cînd la Trianon s-a consfinţit voinţa olahilor de "a se uni cu Ţara", a apărut "legea optanţilor" care a dat posibilitatea maghiarilor şi altor etnii de a părăsi România, primind în schimb o despăgubire justă pentru averea ce o lăsau în ţară. Atunci au părăsit Transilvania foarte mulţi maghiari, cei mai mulţi din motive sentimentale, dar si din interese personale.

Conform recensămintelor din 1910, 1930, 1966, 1977, 1992 şi 2002, populaţia maghiară din România a evoluat respectiv cam aşa: 1.67, 1.42, 1,62, 1.71, 1,62 şi 1,43 milioane. Deci în 1977 s-a atins apogeul! 1,71 milioane! Unde poate cineva să vadă o deznaţionalizare a populaţiei maghiare aşa cum o susţine propaganda şovină? E adevărat că populaţia maghiară a scăzut din 1977 şi pînă acum aşa cum a scăzut şi populaţia României. Care e problema?

Eu nu cred că în 1850 saşii au plecat iar şvabii au fost maghiarizaţi. Problema maghiarizării s-a pus de abia prin dec. IX al sec. 19 iar problema ajunsă la paroxism a fost după legea Apponyi, din 1907 şi pînă la dispariţia acelei închisori a popoarelor, cum era cunoscută monarhia bicefală de la Viena. Dar s-a terminat cu ea la sfîrşitul conflagraţiei. De vină nu a fost altcineva decît contele Tisza care s-a pus pe capul împăratului să pedepsească cu război Serbia în 1914. Dacă nu era aşa, poate azi vorbeam de populaţie 100% maghiară în Transilvania, dacă s-ar fi aplicat legea draconică a lui Apponyi.

Lasă dracului "teoria brînzei", expusă cu tam-tam prin anii '80 de către unii isorici maghiari, că te faci de băcănie, ardelenii mei erau viguroşi din fire, fiind oameni activi, făceau de toate, aveau şi turme, aveau şi gospodării, făceau agricultură, într-un cuvînt, erau oameni gospodari, nu se ţineau de prostii cum o fac azi în România o sumedenie de alogeni.

#1819: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Credeam ca este evident ca si eu consider teoria branzei o traznaie. Ca ardelenii au calitatile amintite de tine este de netagaduit. Chiar satele infiintate de ei in Campia Romana arata diferit.

Chiar daca ar fi fost adusa populatie romaneasca de dincolo de munti, care ar fi problema? Dupa cum spui, procentele nu s-au modificat. In orice caz, nu atat de drastic precum pretind unii, deranjati ca, eventual, ar fi mai minoritari acum decat au fost TOTDEAUNA. Sporul migrator este o componenta a dinamicii populatiei. Au venit munteni si moldoveni in Transilvania, au plecat ardeleni (de toate etniile) in Regat, eu chiar nu inteleg oracaiala asta cu romanizarea. Dupa cat au devenit maghiarii de obraznici in ultimele zile, mai ca-mi vine sa las balta buna-crestere si sa fiu de parere ca in Romania  nu au niciun fel de drepturi. Adica ba da, au dreptul sa stie limba romana, sa faca scoala in limba romana, sa viseze in limba romana. Au dreptul sa studieze in limba materna dulgheria, cizmaria si orice mestesug care nu implica in prea mare masura comunicarea verbala. Au dreptul sa considere Trianonul un act just, consfintit de tratatul de pace de la Paris si din nou consfintit prin aderarea la Uniunea Europeana. Au chiar dreptul sa extirpe extremismul din randurile lor. Nu de alta, dar tare ma tem ca numarul celor care ar bea sange unguresc este in crestere.

Pacat ca nu au utilizat legea optantilor toti maghiarii nefideli Romaniei, am fi fost un popor mult mai fericit.

Sasii au plecat in anii 70-80 ai secolului XX, svabii in schimb, cel putin cei adusi de contele Karoly, au fost maghiarizati incepand cu  a doua generatie de coloni.

legea educatiei este o lege a tradarii nationale, comis de o banda de tradatori, iar asta s-a terminat.
culmea tupeului, sa inveti in limba magh ca sa CE ? sa trateze maghiari pe banii statului roman ???
sunteti de o obraznicie crunta ?
du-te-n pizda ma-tii de bozgor imputit si preda maghiara in ungaria sau in pusta, caca-m-as pe steagul tau.

În general, o staţiune de aer curat este un loc mai mult sau mai puţin pitoresc, unde te plictiseşti, până la înecăciune, dacă nu ştii danţa, ca să poţi respira seara praful din salonul de bal de la Kurhaus. Însă astă-vară, fiind osândit să respir o lună aer curat, chiar dacă nu ştiu danţa, am avut norocul să petrec împreună cu un tip de om foarte ciudat, un fel de maniac, şi aş fi nedrept dacă aş zice că am petrecut prost. E adevărat că până la urmă, cu câteva zile înainte de a ne despărţi, începuse să mă cam obosească cu atâtea - cum să zic? - cu atâtea prostii; dar cele două-trei săptămâni de la-nceput, nici nu ştiui când trecură, atât mi se părea tipul de interesant.
Mai întâi era un om foarte cumsecade - ungur. Pentru un român ordinar ca mine, adică nu un extraordinar român, se găsesc şi printre unguri foarte cumsecade oameni; vreau adică să spun că un român cât de ordinar se deosibeşte în aceasta mult de ungurii imbecili - sunt mulţi de aceştia şi la unguri - care nu ar fi-n stare să admită că se pot găsi şi printre români oameni cumsecade afară de românii renegaţi din regatul maghiar, care acolo sunt consideraţi ca oamenii cei mai cumsecade.
Deşi eram cu ungurul meu totdeauna alături la toplito (aşa se zice pe ungureşte table d'hôte), deşi în cursul zilei ne întâlneam mereu la promonat (promenadă, pe ungureşte), şi deşi din parte-mi, comunicativ ca orce român ordinar, îi dedeam într-una ghes să-i fac cunoştinţa, nu era chip să mi-l apropiu. Instinctiv, mi-am dat seama că mi-l depărtasem: făcusem greşala să-i adresez la masă cuvântul în româneşte; el, om politicos, mi-a răspuns destul de aspru: "Nem ertek kerem szepen!" (adică: nu-nţeleg, mă rog frumos).
Înţelegând ce greşală făcusem şi dorind neapărat a-i face cunoştinţa; pe de altă parte, pricepând de ce slăbiciune sufere omul meu, m-am gândit la o stratagemă, care mi-a reuşit. Într-o dimineaţă, când ne-am aşezat alături la cafea, după ce l-am salutat frumos, i-am zis pe ungureşte: "Bună dimineaţa poftesc!" Auzindu-mă, omul s-a transfigurat; de unde ieri sta posomorât cu ochii-n taler, acu deodată, radiând prieteşug din ochi, cu un zâmbet afabil, m-a întrebat în limba lui: "Dar domnul ştie ungureşte?" I-am răspuns că am ştiut puţin când eram copil, că acuma mai înţeleg ceva, dar am uitat aproape de tot să vorbesc... Pe urmă (la noroc, am încercat) am urmat să-i spun pe franţuzeşte cât îmi pare rău că, neputând trăi printre maghiari, am uitat o limbă aşa de frumoasă, care mi-aminteşte de copilărie şi-mi face atâta plăcere când o aud vorbită mai ales de societatea cultă, sau de pe amvon, sau pe teatru.
Omul meu s-a găsit că ştie franţuzeşte mai bine decât mine, şi, din momentul acela, am fost o lună nedespărţiţi. Stratagema mea a prins; ce e drept, nu era decât pe jumătate infamă: numai în privinţa regretului că n-am putut trăi printre maghiari; în privinţa limbii însă era numai puţin cam exagerată; şi cunosc mulţi români ardeleni culţi de aceeaşi părere cu mine şi care vorbesc limba maghiară frumos cum mulţi maghiari culţi ar dori s-o vorbească.
Aşadar, ne-am apropiat şi ne-am împrietenit, şi nu-mi pare rău: am putut studia de aproape fenomenul ciudat al maximului de tensiune sufletească, cum adică o apucătură bună a omului, trecând măsura, poate deveni pernicioasă, cum o virtute împinsă peste o anumită limită începe a fi o curată meteahnă.
Ungurul meu, aşa om cumsecade, şi inteligent şi cult, era în cazul acesta din urmă: întindea coarda patriotismului peste maximul de elasticitate; când vorbea inima lui de maghiar, judecata lui de om trebuia să meargă să se culce, nu mai avea de ce să mai stea de vorbă.
Câte minuni n-am auzit în patru săptămâni, pornite din inima patriotului maghiar! Le-aş mai putea ţine minte pe toate? Câteva însă vor fi de ajuns să le rezum aici pentru a da o idee cititorului de meteahna mentală a tovarăşului meu de cură la aer curat. Iată...
Mai întâi, maghiarul nu are nevoie de altă cultură decât de cultura maghiară; ceva mai mult: orice influenţă a vreunei culturi străine, mai ales europeană, este de-a dreptul păgubitoare maghiarismului; de aceea trebuiesc descurajate, condamnate, per-se-cutate chiar (la nevoie, cu mijloace violente) toate apucăturile de contact, fie pe cale publică, fie pe cale privată, cu vreun curent de civilizaţie nemaghiară.
Limbă?... numai cea naţională maghiară!
Literatură?... numai cea naţională maghiară!
Artă?... numai cea naţională maghiară!
Ştiinţă?... tot aşa.
În fine, idee, muncă, invenţie, spirit, judecată, rachiu, vin, brânză, ardei, danţuri, costume, vite, capital, oameni, sfinţi, Dumnezeu, ş.cl., ş.cl. ... toate, tot - tot aşa!
Apoi...
Maghiarul nu se teme de nimini pe pământ; contra lumii întregi, maghiarul luptă nepăsător, sigur de victorie... fiindcă... are-ncredere în Dumnezeul străbunilor săi... căci... maghiarul în veci nu piere!
Dar... este un însă... Însă: maghiarul este, din nenorocire, mâncat de străini! de nemţi, de jidani, de slavi, de ţigani, de levantini, de germanism, de franţuzism, de pesimism, în fine de fel de fel de vrăjmăşi care pot să-l... distrugă!
Şi, se-nţelege, o dată ce va fi maghiarismul distrus, fireşte nu va mai exista, şi dacă nu va mai exista maghiarismul, atunci lumea are să stea pe loc, n-o să se mai învârtească pământul, soarele o să se stingă - cataclism universal! s-a isprăvit cu omenirea!
Până la dar însă, maghiarul meu avea aerul feroce şi tonul tunător; dar de la dar însă încolo, lua aerul dulceag şi tonul duios.
Aşa m-a făcut să-mi petrec luna de vilegiatură într-un mod foarte plăcut.
Cu câteva seri înainte de a ne despărţi, când începuse să mă cam plictisească, mi-a vorbit despre tricolorul maghiar cu un avânt într-adevăr "înălţător". Mi-a spus că el mănâncă mai bucuros, şi mai cu poftă chiar, săpun învelit într-o etichetă tricoloră maghiară decât caşcaval învelit în hârtie simplă albă.
Şi, aminteri, om foarte cumsecade... inteligent şi cult...
M-am gândit: "Doamne, un om aşa de cumsecade, aşa de inteligent şi de cult, cu aşa meteahnă... ce uşor i-ar fi unui şarlatan, prost şi incult, să-l ducă de nas şi să-şi bată joc de el!" .
Şi după ce m-am despărţit de bunul meu maghiar, mi-am zis:
"Nu! patriotismul lui e o meteahnă; nu mai e o virtute. Bine că ne-a ferit Dumnezeu pe noi, românii, de aşa meteahnă!"

”Meteahnă...” de I.L.Caragiale

Nu incetez sa ma mir: de ce mai semneaza inca unii o petitie care nu mai are niciun obiect??

#1803: - Re: Re: @Judex

"Mai tîrziu, auzindu-l şi încercînd să-i dezleg semnificaţia, am înţeles că el înseamnă cam acelaşi lucru cu cuvîntul "barbar" prin care vechii greci înţelegeau "un om care bolboruseşte" ceva într-o limbă neînţeleasă. Deci nu chioar atît de peiorativ cum ar fi de ex. "budos olah"."

 

Ar fi util sa folosesiti doar radacina / forma lexicala a cuvintelor cand faceti o comparitie intre ele. Adaugand diferite adjective, sigur ca o sa ajungi la o forma mai dura.

Bineinteles ca "budos olah" e mai dur decat "bozgor" - tot asa ca si forma "bozgor imputit" ar fi mai dura decat "olah".

 

De altfel ceea ce ati scris despre cuvantul bozgor ar fi adevarat tocmai pt cuvantul "olah", care initial nu avea nici-o conotatie peiorativa, era denumirea oficiala a poporului roman in toate actele oficiale, chiar si in cazul recensamintelor. Cuvantul provenea din forma "vlah" (din cauza ca limba maghiara, ca de altfel limbile fino-ugrice evita aglomerarile de consoane, mai ales la inceputul cuvintelor), denumire folosita de multe popoare inconjuratoare referitor la romani. Chiar romanii insisi le-au folosit pe aceste denumiri: vlah, valah, Valahia, Ungro-Valahia, etc. precum si formele latinizate ale cuvantului olah: de exemplu Nicolaus Olahus sau Stephanus Olahus de Cibinio au purtat-o ca si elementul component al numelui de familie (pt. desemnarea apartenetei etnice).

Conotatiile peiorative al denumirii "olah" au aparut foarte tarziu: in a doua sumatete a secolului XIX., mai frecvent in secolul XX.

 

Spre deosebire de cuvantul "olah" cuvantul "bozgor" nu este deloc un cuvant invechit, nu este un archaism (ci un cuvant de argou) si totdeauna s-a folosit in sens peiorativ. Insa cuvantul olah intr-adevar nu avea conotetii peiorative inaintea secolului XIX. Era echivalentul cuvantului "ungur", denumire pe care maghiarii nu o foloseau niciodata pt. autodefinire, dar celalalte popoare europene le-au amintit adeseori sub aceasta denumire (ungur, hungarian, ungarn, etc.), tot asa ca si in cazul romanilor care erau mentionate in sursele istorice sub denumirile vlah, valah, olah.

Desi astazi cuvantul olah nu este folosit in limba maghiara decat in sens peiorativ si astfel a devenit echivalentul cuvantului bozgor, in trecut nu era de loc jignitor. Toate acestea insa nu sunt valabile in cazul cuvantului romanesc "bozgor" care nici nu a existat in trecutul indepartat si apartine la argou.
Renumitul lingvist maghiar Szilagyi N. Sandor a demonstrat ca acest cuvant nu provine nicidecum din ‘biez gora’ (fară munti) sau ‘biez gorod’ (fara orase) cu sensul ‘fara patrie’ si nu este de loc preluata din limbile slave, cum credeau unii - deoarece slavii nici nu au volosit asemenea denumiri referitor la maghiari. Cuvantul este o inventie romaneasca care - oricat de siudat se pare - provine din expresia maghiara baszd meg - pronuntat de romani: bozmeg. Iar sfarsitul cuvantului provine din denumirea unGUR.

 

(http://limbacailor.wordpress.com/2009/08/27/paul-chinezu-cel-bozgor/

http://maghiaromania.wordpress.com/2009/08/29/de-unde-vine-cuvantul-bozgor/)