Respectaţi Legea Educaţiei Naţionale la UMF Tg. Mureş!

#1820: Dragos - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Scaderea procentului maghiarilor este fara indoiala foarte grava, ca urmare nu e de mirat ca unii maghiari sunt complexati de acest lucru - tot asa ca de altfel si romanii din Secuime, unde procentul romanilor s-a scazut la fel in ultimii ani. Aceste sentimente sunt firesti si trebuie compensate printr-o politica toleranta fata de minoritati, caci interesul tuturor cetatenilor romani ar fi ca toata lumea sa se simte bine in aceasta Tara.

 

Scaderea procentului maghiarilor era intr-adevar continua in ultimele 5 secole (nu in ultimul rand din cauza unor magnasi maghiari care prefereau sa aduca iobagi si jeleri romani de dincolo de carpati, considerandu-le forta de munca ieftina: sunt sate intregi si in Salaj si in Solnac-Dabaca colonizate de grofuri si baroni maghiari - colonizari bine-documentate in sursele istorice, deci nu e vorba de basme rautacioase maghiare).
In secolul XVI. procentajul maghiarilor era inca aproape egala cu cel al romanilor, conform surselor istorice, in jur de 40-40% pe langa o minoritate importanta saseasca de cca 20%.
In secolele urmatoare romanii au ajuns o majoritate relativa in Ardeal, iar la sfarsitul secolului XIX. si inceputul secolului XX. au depasit pragul de 50% din populatia totala, ajungand in majoritate absoluta.

In 1918 erau deja in 53% din populatia totala a Transilvaniei, iar azi sunt in 74%.

 

La inceputul secolului XX. maghiarii erau inca in 35%, astazi au ajuns sub 20%, desi numarul lor nu s-a scazut intr-o masura atat de mare - deci este vorba in primul rand despre consecintele colonizarilor continuate si in secolul XX.

 

Acestea sunt fapte. Cu toate acestea sunt si eu de acord ca sentimentele negative trebuie depasite. Insa sunt convins ca acestea trebuie depasite printr-un dialog interetnic SINCER si onest. Minciuna, neglijarea, relativizarea, ignorarea problemelor celuilalt nu aduce la nici-un rezultat.

Aceasta cale nu ne-a dus nicaieri in ultimii 20 de ani. Zambim unul in fata celuilalt ne prefacem ca nu avem nimic cu el si cand se intampla ceva brusc se izbucnesc toate represiunile: vezi acea martie neagra de la Targu Mures...

Toate conflictele interetnice erau rezultatele marilor taceri, marilor zambete. Am mai scris de multe ori ca nu cunosc o mai mare minciune in tot Ardealul decat inscriptiile bilingve din Targu Mures. In acest oras le gasesti inscriptii bilingve pretutindeni. Un om strain ar credea ca a ajuns in orasul tolerantei eterne - desi a ajuns de fapt in cuibul nationalismului ardelean, sa nu zic: vatra...

Intrand in institutia respectiva personalul nu vorbeste ungureste de loc. Si nu din cauza ca nu stie ci din cauza ca NU VREA. Degeaba scrie legea foarte clar ca in orasele cu un procentaj minoritar peste 20% TREBUIE sa fie personal vorbitor si de limba maghiara, la gara din Tg. Mures nu gasesti nici-un suflet macar care ar scoate macar un Jo napot kivanok.

Asta e practica de azi si asa era in ultimile cateva decenii- mai ales in timpul comunismului. Romanii au zambit si zambind ne-au discriminat in fiecare zi, au zambit cand incalcau chiar si legile in vigoare, cum facea si Copotoiu, au zambit can au inchis scolile maghiare si au zambit cand au limitat drepturile lingvistice.

Iar noi maghiarii - ce sa facem - am zambit si noi, ne-am prefacut ca nu avem nici-o problema, e totul si cu totul in regula. E in regula ca intr-un oras cu majoritate absoluta maghiara sa nu exista nici-un liceu maghiar, in schimb liceu exclusiv romaneasca sa exista pe langa cea cu majoritate romaneasca. Am zambit mult si zambim si azi.

 

Emotiile adevarate devin insa clare cand o mica provocare aduce la o tragedie ca cea din 1990...

Daca ne-am afla intr-un dialog interetnic corect, sincer, onest si am vrea sa le intelegem unul pe celalalt, asaceva nu s-ar putea intimpla intre comunitati convietuitoare. Daca incercati sa ne inchideti gura ajungeti la probleme si conflicte si mai mari - caci stim foarte bine din psihologie ca orice represiune are consecinte grave.

Sunt foarte trist cand citesc unele comentarii de aici, dar eram si mai trist cand m-am uitat la declaratiile conducerii UMF. Sunt trist cand vad ca minciuna continua intre noi.

 

Si astazi se vede deja foarte clar ca adevarata problema nu o sa fie rezolvata nici in urmatorele 4-8 ani, iar aceasta mizerie cu facultatea / linia de predare / sectia maghiara nu a adus decat la ascunderea problemelor adevarate: a discriminarii maghiarilor de la UMF.

In urmatoarele 4 ani nimeni nu o sa mai vorbeasca despre faptul ca intrun judet, unde maghiarii sunt in 41%, intr.un oras, unde maghiarii sunt in 47%, la o facultate unde cca 50% dintre studenti sunt maghiari, cum e posibil ca doar 27% sunt maghiari dintre profesori?

Cum e posibil ca la singura institutie superioara de medicina care asigura educatie in lb. maghiara (singura dintre cele 11) sa nu exista nici macar un decan maghiar. Cum este ca in tara asta un maghiar nu poate sa fie altceva decat pro-, sub- si vice- ? Cum este posibil ca la UMF toti strainii sa aiba dreptul de invatamant exclusiv in limba materna, numai minoritarii nativi nu-l au acest drept? Cum este posibil ca intr-o tara unde maghiarii sunt in 6,5%, doar 4% din totalul locurilor la medicina sunt cu limba de predare maghiara (pe plan national)?

In loc de aceste probleme toata lumea a vorbit despre altceva, cu acele mari zambete bine-cunoscute, despre care am vorbit.

 

Nu era nici macar un jurnalist care sa fie in stare sa-l intreaba pe Copotoiu ca de ce sunt doar 27% de cadre didactice maghiare la UMF, de ce sunt discriminati profesorii si studentii maghiari, de ce nu sunt respectate nu numai legile in vigoare dar nici macar deciziile anterioare ale Senatului la UMF?

 

Nimeni nu l-a intrebat. In schimb le-au publicat cu mare graba toate basmele lui - nejustificate nici pana in prezent - despre acele profesori maghiare misterioase care ar fi amenintat studentii romani ca trebuie sa invata ungureste sa treaca examenul. Bineinteles, nici-un jurnalist roman nu l-a intrebat de dovezi sau martori macar: Hai, spuneti-ne domnul rector, care erau acele cadre didactice, care erau acele studenti, cand si in ce context au spus profesorii aceste lucruri. Si daca nu ar fi o mare rugaminte, v-as ruga frumos sa le citati cuvintele lor literalmente. Si n-ar fi rau sa aveti macar o singura dovada cand le acuzati pe ei. Apropo: de ce n-ati mers la Comisia Etica cu aceasta problema, daca sunteti sigur ca subordonatii dvs au facut asaceva? Da, domnul rector, la acea Comisie Etica cu care aveti relatii foarte bune, si care - cine stie de ce - nu v-a sanctionat timp de 6 ani ca ati ocupat ilegal doua functii de conducere si ca sunteti plagiator. Doar nu va era frica ca fosta sotie dumneavoastra, presedinta acestei comisii nu va dadea dreptate?

Nuuuuuu. Bunul jurnalist roman nu intreaba nimic, nu-i plac situatiile neplacute. Mai bine sa redacteze toate acuzatiile, fara dovezi, fara martori, fara argumente macar decat sa-si puna niste intrebari inconfortabile...

 

 

Minciunile si zambetele false continua, deci, cel putin 4 ani, precum si discriminarea minoritatilor. Asta e.

 

Si de ce sunt totusi „Optimist“? Caci totusi am vorbit putin despre aceste lucruri. Spre deosebire de 1990 astazi deja exista internet si diferite alte modalitati de comunicare directa intre romani si maghiari. In 1990 ati crezut despre noi ce v-a trecut in cap, sau cea ce v-a zis popa in biserica (ca doar popa nu minte, nu-i asa?). Daca ati auzit undeva ca ungurii vor Ardealul sau cine stie ce vor, ati crezut - timp ce noi stateam acasa si am vorbit despre libertate, despre invatamant in limba materna, despre drepturi, etc, popa si dascalul i-a spus romanilor ca facem ceva complot mare si tare, ca vrem sa reanexam Ardealul Ungariei si alte prostii crezute de foarte multi oameni de rand, din pacate...

Atunci nu aveam posibilitatea sa transmitem gandurile noastre unul celuilalt, fara mediatori. Astazi o avem deja. Eu sper ca aceste discutii vor ajunge la un dialog adevarat. Poate ca eu nu o sa mai traiesc atunci - desi nu s batran de loc -, dar sper ca o sa se intampla candva. Caci in primul rand ar fi nevoie de dialog. Dar fara minciuni, fara zambete false, fara probleme ascunse.

#1816: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

:-))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

 

Da, si cei 19% care lipsesc erau chinezi, nu-i asa? Nu mai glumiti, domnule ca va faceti ridicol. Ca in 1850 maghiari si secuii impreuna erau mai putini decat nemtii? :-)))

8,8% maghiari, 9,3% nemti, 3,8% tigani si 19% ALTE NATIONALITATI!!! :-))))))))))))

 

Ce fel de alte nationalitati erau acelea a caror numar total era aproape egala cu cea a maghiarilor, nemtilor si tiganilor impreuna?

Chiar sunt foarte curios, care erau acestea si unde s-au disparut din Transilvania? Turci, chinezi, gagauzi?

#1817: - Re: Re: Re: Re: @ Vince

„Ceea ce nu inteleg eu ,daca alegeti o alta limba de predare decat cea oficiala ,de ce nu o faceti in sistem privat sa va suporte parintii vostri studiile in alta limba decat ce oficiala ,asa cum facem si noi cu studiile copiilor nostri ? Chiar  nu inteleg deloc de ce populatia romana majoritara trebuie sa va sporte cheltuielile pentru studiile  voastre”

 

Tocmai din cauza ca noi nu suntem imigranti ci o minoritate autohtona, iar Constitutia garanteaza dreptul nostru la invatamantul in limba materna, inclusiv invatamantul superior.
Noi nu cersim, ci platim si mai mult decat ce consumam. PIB-ul per cap de locuitori e deasupra mediului national in regiunile locuite de maghiari, platim mai multe taxe dacat multi romani.
Suntem in 6,5% din populatia totala a tarii si contribuim cu cca 8-10% la bugetul statului, traind in zonele bogate si medii ale Romaniei.
Cu toate acestea avem doar 4-5% de locuri cu lb. de predare maghiara din totalul locurilor universitare - ceea ce inseamna ca pe langa cheltuielile fiecarui copil din natiunea noastra, mai platim inca cel putin o jumatate si din cheltuielile unui copil roman, daca nu 1-1.

Deci maghiarii sunt cei care platesc mai mult decat folosesc, mult peste numarul locurilor maghiare la universitati.

 

 

#8: unguri incompetenti -

 

#1825: Optimist - Re: Re: Re: @Judex

Prietene Optimist,

Noi nu percepem deloc peiorativ cuvîtul valah, cu formele lui diferite folosite cu cîteva sute de ani în urmă, dar chiar şi astăzi de vecinii noştri unguri, greci, sîrbi, polonezi ş.a.m.d., de pe teritoriul lor, cum ar fi olah, vlah, voloh sau alte forme, aşa cum nu consider peiorativ nici cuvinte ca ţigan sau jidan sau, cum le spuneam noi odinioară polonezilor, leşi (singular leah). Ele sunt forme sub care sunt cunoscute populaţiile de neamuri diferite de vecinii acestora.

Sigur că atunci cînd le asociezi epitete cum ar fi "budos", "împuţit", "jegos" sau alte asemenea, ele devin insultătoare.

Cuvinte cum ar fi "ţigan" sau "jidan" au devenit cuvinte insultătoare ca urmare a faptului că populaţiile aparţinînd acestor etnii apăreau efectiv în faţa autohtonilor cu anumite tare, cu anumite deviaţii de comportament social, cum ar fi hoţ, tîlhar, cerşetor, leneş, perfid etc., diferite de cele ale populaţiei autohtone. Chiar dacă-i zici "rom" unui ţigan, el tot cu aceleaşi tare va rămîne în faţa unui român sau maghiar. In curînd, tot folosind cuvîntul "rom" în locul cuvîntului "ţigan", acest cuvînt (rom) va deveni, prin asociere cu comportarea specifică a indivizilor ce se definesc astfel, tot un cuvînt peiorativ. Evident, e regretabil şi deranjant pentru noi, cei ce ne definim români, datorită sonorităţii apropiate a acestui cuvînt de cuvîntul "român" şi, ca urmare, tarele acelei populaţii ce vor să scape de sintama aceea peiorativă de ţigan, se vor transfera şi asupra noastră care nu avem nimic genetic sau comportamental comun cu acea populaţie.

Eu nu cred că avem nimic comun genetic nici cu populaţiile vechiului Imperiu Roman care a stăpînit în urmă cu 2000 de ani, o scurtă perioadă de timp, o zonă reprezentînd 14% din teritoriul vechii Dacii, căreia i-a furat aurul şi că, de la acest imperiu să ni se tragă nouă numele de români. Nu, nu cred!

"Rumân" era un termen care definea în trecut noţiunea de bărbat sau soţ, oriunde în Ardeal, Moldova sau Valahia. Termenul de "român" fiind unul derivat de la rumân. Ţara Românească, ca termen, a apărut prin sec 18-19 ca denumire internă a ceea ce era cunoscut în străinătate drept Valahia, iar în Moldova drept Muntenia.

Este adevărat că limba română se apropie foarte mult de limba latină, italiană sau spaniolă, aceasta neînsemnînd însă că noi moştenim ceva genetic sau lingvistic de la aceste neamuri. Eu cred că o formă arhaică a limbii noastre a existat încă în urmă cu 2-3000 ani şi că aceasta avea afinităţi foarte apropiate de limba latină, fiind vorbită de o populaţie răspîndită pe o largă arie, pe teritoriul actual al României ca şi în Peninsula Balcanică, posesoare a numeroase cirezi şi turme de animale, fără a se constitui însă într-un stat, în afara scurtei perioade Burebista Decebal. Ulterior, aşa cum spun izvoarele antice, prin sec. VI, teritoriul a fost invadat de numeroase triburi slave, în general războinice, apoi de neamuri celtice, turco-tătare, care au lăsat o amprentă asupra limbii noastre. Fondul gramatical de cuvinte şi structura gramaticală au rămas aceleaşi.

Această afinitate de limbă cu cea italiană explică probabil de ce polonezii îi numeau cîndva şi pe italieni drept volohi.

Românii din Muntenia sau Moldova îi numeau pe cei din Ardeal cu termenul de "ungureni", adică din Ţara ungurescă, iar pe maghiari, unguri, aceasta nefiind considerată ca o insultă, căci ungur vine de la cuvîntul acelei populaţii migratoare cunoscută sub numele de huni, de unde şi familia Huniadi. Termenul de maghiar fiind cu totul necunoscut.

Cît priveşte termenul de bozgor, sunt întru totul de acord cu d-ta că el este un argou, o creaţie tipic românească rezultată din percepţia lingvistică creată de cuvinte pe care olahul nu avea cum să le înţeleagă, baszd meg (bozmeg) combinată cu termenul ungur, rezultînd într-adevăr "bozgur" sau "bozgor", oricum mult mai accesibil urechii maghiuare decît "baszd meg"

Să fii sănătos! Viszlat!

 

#1826: Optimist - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Domnule Optimist,

Eu vorbesc foarte serios şi mi se pare că nu sunt înţeles în ceea ce am spus. V-am prezentat ultimele recensăminte începînd de la 1850 pînă în 2002, unde se vede clar că ponderea populaţiei maghiare în Transilvania în comparaţie cu populaţia totală nu a scăzut. Dacă doriţi, vă trimit la sursele noastre, unde cele de dinainte de 1918 sunt bazate pe surse maghiare şi veţi vedea acolo că ponderea populaţiei maghiare nu a scăzut ci s-a menţinut la cote aproximativ constante. Ba din contra, în cifre absolute a avut o tendinţă de creştere, scăzînd însă după 1989, aşa cum a scăzut şi populaţia românească, din aceleaşi cauze economice.

Intr-adevăr, nu dispun de cifre demografice de dinainte de 1850, perioadă în care pretindeţi că grofii şi baronii maghiari ar fi adus populaţie din alte zone pentru activităţi necesare acestora. Este foarte posibil să fi fost aşa. Este o caracteristică a timpului. Boierii noştri aduceau ţigani de prin sud, de prin Bulgaria, Grecia, Imperiul Otoman, de acolo unde era un excedent de forţă de muncă, iar grofii dvs. procedau probabil la fel. Asta era porunca vremii respective. Aşa e şi astăzi. Mă îndoiesc însă că acolo era excedent de forţă de muncă din moment ce aduceau în ţară ţigani. Altele erau cauzele, probabil aceleaşi pentru care părăseau Ardealul venind în Valahia sau Moldova sate întregi pe care noi îi numeam "ungureni".

Iată, structura etnică a populaţiei Franţei sau Germaniei se va modifica drastic în următoarele decenii. Nu mai vorbesc de peste secole, unde catedralele şi bisericile din aceste ţări vor deveni o amintire istorică. Vor apărea geamiile. Poate aşa se va întîmpla şi în România, dar şi în Ungaria.

Ziceţi că în 1918 românii reprezentau 53% din populaţia Transilvaniei iar astăzi e 74%. Nu ştiu, voi verifica. Şi chiar de va fi aşa, credeţi că acea populaţie românească a fost importată de undeva? Eu nu cred. Eu cred că acea creştere s-a datorat unui spor natural ce s-a constatat pe teritoriul întregii ţări. Acea perioadă comunistă pe care o amintiţi (vă atrag atenţia că nu a existat comunism nicăieri în lume, nici măcar în URSS sau China, ci o formă specifică de socialism autoritar), a asigurat de lucru, atît românilor cît şi maghiarilor, deschizînd cîmp de activitate tuturor pentru a nu mai exista şomaj.

În acest context, migrarea forţei de muncă dintr-o zonă într-alta nu trebuie interpretată ca o migrare programată spre modificarea raportului etnic în Ardeal cum încearcă iredentismul maghiar să insufle populaţiei maghiare de aici că miticii au invadat Ardealul, că nu e corect!

Am să vă dau un exemplu pe care-l cunosc foarte bine. Galaţiul avea pe la începutul anilor '60, cînd aci aveam foarte mulţi studenţi din secuime, o populaţie de cca 110.000 de locuitori. Pe la sfîrşitul dec. IX Galaţiul avea aproape 400.000 de locuitori. Numai Combinatul Siderurgic avea vreo 30.000 de angajaţi. Dacă mai luăm în consideraţie şi familiile acestota aportul de populaţie depăşeşte cu mult 100.000 de locuitori. Credeţi că Moldova şi Muntenia cu Oltenia şi Dobrogea au adus acest aport de populaţie? Să fim serioşi! Cred că mai mult de 3/4 din aceştia au venit din zonele industrializate ale Ardealului, Crişanei şi Banatului. De la Hunedoara, Reşiţa, Bălan, Ghelar, Călan, Oţelul Roşu! Şi români, şi maghiari, au venit deopotrivă. Cine a ştiut meserie, a venit, nimeni nu i-a oprit.

Cum să nu fiu de acord că minciuna şi făţărnicia nu trebuie să aibă loc între noi? Cînd am greşit, ne-am recunoscut vina, atît cît a fost. Nici mai mult, nici mai puţin! Nu trebuie să ne punem cenuşă în cap aiurea, numai ca să dea bine faţă de interlocutorul nostru. Îmi spunea odată cineva de prin Sălaj- Satu Mare că el după plecarea maghiarilor din N-E - Transilvaniei a omorît cu mîna lui 6 maghiari şi că jandarmul, care a fost anunţat chiar de către el de "bravura" pe care a făcut-o, i-a spus ca să scape numaidecît de ei, să-i facă dispăruţi, că îl bagă şi pe el la bucluc (încurcătură, necaz). Cel ce mi-a povestit era un ardelean din acela zdravăn, de vreo 2 m înălţime care împreună cu alţii se încăierase într-o cîrciumă cu nişte maghiari pe care i-au răpus. L-am certat şi i-am spus că nu a făcut bine şi că nu trebuie semănată ură între noi. Avea el motivele lui care l-au determinat să facă asta. Oricum ar fi, noi cei cu capul pe umeri, trebuie să împiedicăm răspîndirea urii.

Vorbiţi de colonizări. Au existat şi din acestea dar nu de peste munţi cum s-ar putea crede ci chiar din Adeal, din zonele sărace ale Munţilor Apuseni. Erau vreo două sate undeva între Oradea şi Carei. La venirea ungurilor în Ardeal pe toţi i-au suprimat. Puţini au scăpat cu fuga. Nu exista iertare. De altfel cei ce sosise în Ardeal în sept. 1940 se conduceau după canoane bine stabilite. Broşura "Nincs Kegyelem" declara cu emfază că "naţia maghiară reprezintă cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole care nu cunoaşte decît victoria. În noi, zicea acel îndemn, fierbe sîngele lui Attila, a lui Arpad şi a lui Gingishan". Leventul Torday scria prietenei sale Piroska:"Eu nu aştept să vină răzbunarea. Voi suprima pe fiecare olah ce-mi iese în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare. Voi aprinde satele noaptea, voi trage în sabie toată populaţia, voi otrăvi toate fîntînile şi voi ucide şi copiii în leagăn. Nu va fi iertare nici pentru mama care va naşte un prunc, voi suprima pe fiecare valah şi atunci nu va mai fi în Ardeal decît o singură naţionalitate, cea maghiară, naţiunea, sîngele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia şi Cloşca!" Toate acestea erau protejate de Magyar Kiralyi Rendorseg

De ce vorbiţi că vi s-au închis şcolile? Eu ştiu că au fost izgoniţi toţi elevii ardeleni din acele şcoli care au fost cîndva clădite sub imperiul bicefal pentru elevii maghiari. Au fost izgoniţi fără milă: Cine nu vorbeşte ungureşte, afară! - era cuvîntul de ordine. Plîngeau copiii că vor fi nevoiţi să meargă la o şcoală din celălalt capăt al oraşului. Şi nu e uşor!

Vorbiţi de martie negru 1990. Şi eu zic la fel. Şi vreţi să dispară minciuna. Şi eu doresc la fel. Eu nu am fost atunci la Tg. Mureş. Dar mi s-a spus că pe străzi erau de două ori mai mulţi maghiari decît români şi că forţele ce se confruntau erau cu mult disproporţionate. Reporterii străini care au fost aduşi la Tg. Mureş au fost cazaţi în camere de hotel cu faţa spre piaţa unde aveau loc manifestaţiile maghiarilor care purtau pancarde pe care erau înscrise diverse lozinci de retrocedare a clădirii UMF, exclusiv pentru maghiari .

Cine i-au chemat pe acei reporteri străini şi i-au cazat la acel loc? De unde ştiau acei reporteri că acel nenorocit căzut fără cunoştinţă la pămînt (Mihăilă Cofariu), care era "călcat în picioare cu sălbăticie de demonstranţi era un demonstrant maghiar cu pulover verde - culoare distinctă a drapelului ungar - şi lovit cu sălbăticie de români"? De ce maghiarii au lăsat să planeze minciuna asupra românilor? Sunt întrebări care mă fac să cred că nu se doreşte dezvăluirea adevărului, ci numai se mimează.

Ziceţi că studenţi maghiari care învaţă pe banii statului (în maghiară sau română), sunt numai 4? Dacă acesta e adevărul, atunci este într-adevăr o nedreptate. Dar nedreptate ar fi şi dacă un procent de 6.5 % studenţii maghiari ar învăţa în maghiară şi un alt procent de 1 - 2 - 3 % studenţi maghiari ar învăţa în facultăţi din Cluj. Timişoara, Bucureşti, Iaşi, ş.a. unde limba de predare este cea oficială, tot pe banii statului. Nu credeţi d-le Optimist? E greu de înţeles acest raţionament? După cum cunosc eu, procentul de tineri maghiari care învaţă pe banii statului, fie în l. maghiară, fie în l. română, e cu mult peste 7%. Şi atunci, unde e nedreptatea?

Să înţeleg din spusele dvs. că în România nu sunt ziarişti de etnie maghiară care să vă susţină interesele? Asta, referindu-mă la interviul sau conferinţa de presă a lui Copotoiu. Mă îndoiesc....

De ce credeţi dvs. că numai popa dintr-o localitate poate avea grijă de desinele noastre interne? Noi de ce plătim serviciile noastre secrete de supraveghere a intereselor noastre naţionale?, aşa cum o fac toate ţările, inclusiv Ungaria.

Sunt întru totul de acord ca problemele să fie rezolvate prin dialog şi bună înţelegere, de aceea cred că îmi veţi răspunde la întrebările pe care vi le-am pus.Asta, pentru ca să vă înţeleg mai bine.

No, Viszlat!

#1827: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Stimabile de la #1827, ai dreptate, nu au fost cifrele date de mine ci copiate aidoma cum au fost culese dintr-un studiu. Ceea ce veţi citi mai jos este un extras din acel studiu în care am făcut corecţiile necesare în tabel. Dacă vă interesează, vă trimit şi denumirea studiului care îl puteţi accesa pe Google.

Urmează extrasul din materialul găsit pe internet:

Nu pot intra în amanunte aici si acum[1][1], dar lecturile si meditatiile mele pe aceasta tema mi-au întarit convingerea ca este necesara o regândire a etnicitatii si nationalismului (vezi si Wicker, Hans-Rudolf (ed.), 1997) si o definire mai clara a interculturalitatii. Deasemenea consider ca experienta interculturalitatii transilvane, exersata în interactiunile sociale cotidiene pe parcursul a cel putin opt secole, este demna de a fi cunoscuta si valorificata în context european, mai cu seama într-o Europa unita.

Revolutiile burgheze din 1848 au zguduit temeliile societatilor traditioale din Europa, mai cu seama cele din Europa centrala si de est. În grija pentru ordinea sociala de dupa convulsiile revolutionare, monarhii Europei au început sa acorde o importanta din ce în ce mai mare evidentei populatiei, înregistrarii si numararii acesteia. si în Transilvania de pe la mijlocul secolului al XIX-lea recensamintele populatiei au devenit o pocedura standard în politicile guvernelor de pe atunci.

La recensamântul din 1850 în Transilvania a fost înregistrata urmatoarea structura etnica a populatiei

Structura etnica a populatiei, Transilvania, 1850

Populatia                                             totala	Români	Maghiari           Secui	Germani          Sasi	Ţigani
2.073.372	1.225.619	355.933         180.850 536783	16.634         175.636 192270	78.884
100 %	59,11 %	38,63 %	9,27 %	3,80 %

Diferenta pâna la total o reprezinta alte etnii

Rotariu, Traian, (Coord., 1996, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1850 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 322/323

Ceea ce este demn de remarcat la datele acestui recensamânt este diferentierea identitara foarte marcata între maghiari si secui pe de o parte si germani si sasi pe de alta parte. Cred ca avem de-a face cu coexistenta identitatii traditionale medievale, conexa starilor sociale si privilegiilor aferente acestora si identitatile "categoriale" construite si legitimate de discursul nationalist, forme identitare rationalizate, subsumate foliei semnatice identitare de "cetatean". Interersant este faptul ca în recensamintele ulterioare efectuate în Transilvania, în special dupa intrarea în vigoare a dualismului austro-ungar (1867), vor înregistra nu direct apartenenta etnica, ci limba materna a populatiei. si aceste date sunt argumente în favoarea uneia dintre tezele formulate de Benedict Anderson în sprijinul ideii ca natiunile sunt comunitati imaginare, construite si nu entitati primordiale si esentiale.

#1827: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Populatia dupa limba materna în Transilvania 1880, 1900, 1910

Anul	Populatia totala	Limba româna	Limba maghiara	Limba germana
18801	4.039.100	2.224.336	1.012.154	485.917
19002	4.884.470	2.685.255	1.442.908	583.860
19103	5.274.205	2.830.101	1.669.376	566.573

Diferenta pâna la total o reprezinta alte limbi materne

1 Rotariu, Traian, (Coord)., 1997, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1880 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 360/361

2 Rotariu, Traian, (Coord)., 1999, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1900 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 614/615

3 Rotariu, Traian, (Coord)., 1999, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1910 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 596/597

Optiunile pentru preluarea, performarea si asumarea unei identitati sociale specifice sunt limitate de sistemul social din care fac parte indivizii, într-un fel prescrise în sensul exterioritatii si caracterului lor constrictiv (Durkheim). Ne asumam în mod constient responsabilitatea pentru maniera sociologista a expunerii. Dupa parerea mea, societatea în care se nasc, grupurile sociale din care fac parte - pâna la momentul alegerii rationale si responsabile la vârsta maturitatii  -  nu sunt alese deliberat de indivizi. Este contingent în ce loc si în ce moment te nasti, însa aceste conditionari spatio-temporale devin cadrul de referinta în care are loc socializarea. si tocmai acesta ni se pare a fi punctul nodal: devii ceea ce esti într-un context axiologic-normativ concret, într-un spatiu social (în sensul lui Sorokin) în care posibilitatile de optiune nu sunt infinite, ci reduse la un numar limitat, definite si legitimate în ultima instanta de ceea ce sistemul social respectiv considera ca este dezirabil din punct de vedere social, politic, economic, cultural, etc., la momentul istoric respectiv. Individul devine ceea ce societatea în care traieste, îi permite sa devina. Aceasta permisiune înseamna în primul rând faptul ca, într-o societate democratica functionala, nu exista nici o instanta care, în mod legitim, legitimat si unanim recunoscut, sa interzica unui individ, de jure si de facto, dreptul de a opta pentru o alternativa sau alta, în orizontul posibilitatilor existente. Libertatea individului într-o societate, într-un agregat social, înseamna sa aleaga solutia care i se pare ce-a mai buna, fara ca în aceasta decizie sa fie constrâns, prin legi, norme, persuasiune, venite din exterior lui, sau, si aceasta este de fapt regula, daca ele exista totusi, sa fie internalizate prin socializare astfel încât sa devina motivatii interne ale actorului social, în momentul optiunii si ulterior al actiunii sociale.

Populatie statornicã (legalã) în 1930 dupã neam (nationalitate)

Provincii	Total populatie	Români	Maghiari	Germani
	Cifre abs.	%	Cifre abs.	%	Cifre abs.	%	Cifre abs.	%
ROMÂNIA	18057028	100	12981324	71,9	1425507	7,9	745421	4,1
BASARABIA	2864402	100	1610757	56,2	829	-	81089	2,8
BUCOVINA	853009	100	379691	44,5	11881	1,4	75533	8,9
BANAT	939958	100	511083	54,4	97839	10,4	223167	23,7
CRIsANA	1390417	100	844078	60,7	320795	23,1	67259	4,8
TRANSIL-VANIA	3217988	100	1852719	57,6	934642	29,0	253426	7,9

Sursa: Recensãmântul general al populatiei din 1930, vol IX, Structura populatiei României. Tabele selectionate, 1940, Bucuresti, pp. 376

#1833: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Am am aranjat pe cît am putul mai bine şi mai corect tabelul expus mai sus:

Structura etnica a populatiei, Transilvania, 1850

 

Populatia tot	Români	Maghiari   +   Secui	Germani  +   Saşi	Ţigani
2.073.372	1.225.619	355.933           180.850 536783	16.634       175.636                   192270	78.884
100 %	59,11 %	25,89 %	9,27 %	3,80 %

Diferenta pâna la total o reprezinta alte etnii

Rotariu, Traian, (Coord., 1996, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1850 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 322/323

Doriti investitii de miliarde de euro in economia romaneasca?

Doriti zeci de mii de slujbe bine platite in Romania?

Doriti impulsionarea cercetarii si transferul de tehnologii de ultima ora in tara?

Doriti dezvoltare economica sustinuta in urmatorii 10 ani?

Doriti inzestrarea armatei romane la cele mai inalte standarde?

Semnati aceasta petitie, prezentati-o familiei voastre, prietenilor si colegiilor de serviciu, pentru ca este o batalie pentru noi toti, este o lupta care inca mai poate fi castigata… Depinde doar de noi daca vom accepta sa traim in continuare astfel, fara sa ne pese de cum foloseste statul banii nostri sau dimpotriva, vom face ceva…

http://www.petitieonline.com/avioane_noi_si_dezvoltare_economica_prin_offset

#9: LOL - Re:

"Voua v-a trebuit Adrealul" - Si cu asta se cam vede CLAR care e scopul acestei "petitii".

Nici o semnatura pentru JAVRE secesioniste ! Hai sictir !

#1831: Judex - Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Dupa cum mirosi,probabil ca esti un moldovean nespalat,nu degeaba ai dat exemplu,populatia din Galati.

Ca sa zici ca sate intregi din Ardeal s-au mutat in Valahia,trebuie sa fi batut in cap si PROST.

Continuarea ca in Galati au fost o gramada de studenti UNGURI deja ajungi la stadiul de retardat cu acte.

Ca ardelean pur sange imi doresc INDEPENDENTA acestei regiuni,sa scapam de voi bronzatilor cu sange de turci.

 

#70: Nick62 - Re:

ei, ai absoluta dreptate, si eu vreau ca medicul meu sa ma consulte in maghiara cu sau fara dictionar...

 

#73: anonim - Re:

eu vb bine vlaheste... uite... esti om facut de laba, si de musca carata in pizda...

#1841: futatearstalin - Re: Re:

sa-ti scriu si cu litere chirilice?

Egyetértek a petícióban foglaltakkal !

#34: -

Nem kell már olyan sokáig várni! Nem sokáig lesznek ők többségiek Erdélyben.Az erős hitem az erős váram.A magyar kútfők ellehetetlenítése folyik,vagy kiszivattyúzása a pénzes nyugatra.Pénzük van,de eszük nincs,vagy nem úgy használják,mint a magyar.Amit tehetek most,azt megtettem.Petíciótok aláírva.Isten legyen veletek!

 

Rédai István

#313: - Árus Zsolt

Bocsáss meg Zsolt,ha azt gondolom,hogy Te sem gondolod komolyan,amit írtál. Milyen törvényekről beszélsz? Azokról,amik jogot szolgáltatnak,de igazságot sosem?A nagy demokratikus maszlagot még mindig be lehet adni embereknek? Abba meg bele sem merek gondolni,hogy azt gondolod Románia jogállam.Csak annyira,mint kisMagyarország!

Tisztelettel

Rédai István

a

Fantastic! Subiectul este mort și îngropat de un an și jumătate, iar cretinii continuă să semneze. Cum să le dai școală în limba aia neevoluată, dacă ei nu au simțul măsurii?

#42: -

Nu exista in limba romana verbul  a depriva, ci a PRIVA (de libertare, de drepturi). Scoala generala va maninca!!!!!

#2: -

De ce "trebuia" infiintata de mult linia de predare in limba maghiara? Pregatiti medici care sa profeseze exclusiv in Ungaria?

afara cu ungurii din tara!