Respectaţi Legea Educaţiei Naţionale la UMF Tg. Mureş!

#1827: - Re: Re: Re: Re: Re: Re: @Judex

Stimabile de la #1827, ai dreptate, nu au fost cifrele date de mine ci copiate aidoma cum au fost culese dintr-un studiu. Ceea ce veţi citi mai jos este un extras din acel studiu în care am făcut corecţiile necesare în tabel. Dacă vă interesează, vă trimit şi denumirea studiului care îl puteţi accesa pe Google.

Urmează extrasul din materialul găsit pe internet:

Nu pot intra în amanunte aici si acum[1][1], dar lecturile si meditatiile mele pe aceasta tema mi-au întarit convingerea ca este necesara o regândire a etnicitatii si nationalismului (vezi si Wicker, Hans-Rudolf (ed.), 1997) si o definire mai clara a interculturalitatii. Deasemenea consider ca experienta interculturalitatii transilvane, exersata în interactiunile sociale cotidiene pe parcursul a cel putin opt secole, este demna de a fi cunoscuta si valorificata în context european, mai cu seama într-o Europa unita.

Revolutiile burgheze din 1848 au zguduit temeliile societatilor traditioale din Europa, mai cu seama cele din Europa centrala si de est. În grija pentru ordinea sociala de dupa convulsiile revolutionare, monarhii Europei au început sa acorde o importanta din ce în ce mai mare evidentei populatiei, înregistrarii si numararii acesteia. si în Transilvania de pe la mijlocul secolului al XIX-lea recensamintele populatiei au devenit o pocedura standard în politicile guvernelor de pe atunci.

La recensamântul din 1850 în Transilvania a fost înregistrata urmatoarea structura etnica a populatiei

Structura etnica a populatiei, Transilvania, 1850

Diferenta pâna la total o reprezinta alte etnii

Rotariu, Traian, (Coord., 1996, Studia Censualia Transsilvanica. Recensamântul din 1850 Transilvania, Editura Staff, Bucuresti, p. 322/323

Ceea ce este demn de remarcat la datele acestui recensamânt este diferentierea identitara foarte marcata între maghiari si secui pe de o parte si germani si sasi pe de alta parte. Cred ca avem de-a face cu coexistenta identitatii traditionale medievale, conexa starilor sociale si privilegiilor aferente acestora si identitatile "categoriale" construite si legitimate de discursul nationalist, forme identitare rationalizate, subsumate foliei semnatice identitare de "cetatean". Interersant este faptul ca în recensamintele ulterioare efectuate în Transilvania, în special dupa intrarea în vigoare a dualismului austro-ungar (1867), vor înregistra nu direct apartenenta etnica, ci limba materna a populatiei. si aceste date sunt argumente în favoarea uneia dintre tezele formulate de Benedict Anderson în sprijinul ideii ca natiunile sunt comunitati imaginare, construite si nu entitati primordiale si esentiale.