Valeriu Zgonea love Zhang Gaoli

  *  Acţionarul vrea să vadă situaţii detaliate despre pierderile combinatului şi situaţia licenţelor
     *  Piperea: "Planul este gata şi se află pe circuitul de avizare"
     *  Avocatul susţine că reorganizarea presupune şi tăieri importante ale creanţelor bugetare
       PCC, care deţine 32,3% din capitalul social al Oltchim, solicită statului elaborarea planului de reorganizare a combinatului chimic, la un an şi jumătate de la intrarea în insolvenţă a societăţii, potrivit convocatorului completat pentru AGA din 9 octombrie.
     PCC mai cere ca planul de reorganizare să prevadă şi reduceri adecvate şi necesare de creanţe, rezultate în urma negocierilor statului român cu creditorii, astfel încât reorganizarea să fie implementată cu succes, se arată într-un raport transmis, ieri, BVB.
     Avocatul Gheorghe Piperea, care este unul din administratorii judiciari ai companiei, ne-a declarat: "Planul de reorganizare este gata de la jumătatea lunii august. Acesta se află pe circuitul birocratic de avizare. Aşteptăm poziţiile Ministerului Economiei, Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, Consiliului Concurenţei şi ANAF pentru că este vorba şi despre tăieri consistente de creanţe bugetare. Comitetul creditorilor trebuie să aprobe acest plan, iar judecătorul sindic trebuie să îl analizeze pe 19 noiembrie".
     Avocatul Piperea consideră că PCC nu cunoaşte Legea Insolvenţei, prin care numai administratorii judiciari au dreptul să întocmească planul de reorganizare, nu acţionarii sau creditorii.
     În schimb, Wojciech Zaremba, reprezenzantul PCC, spune că, potrivit legii, acţionari pot concepe planul de reorganizare.
     Domnia sa ne-a spus: "Domnul Piperea ar trebui să citească legea insolvenţei unde scrie expresis verbis că acţionarii au dreptul să pregătească planul de reorganizare. Statul este principalul acţionar al Oltchim şi ar trebui să se ocupe de planul de reorganizare. De un an şi opt luni, nimeni nu are idee despre acest plan, există doar idei generale. Este timpul să fim serioşi! Situaţia Oltchim este inacceptabilă! În 2013, combinatul a avut pierderi de 946 milioane de lei, iar în primul semestru din acest an, de 114 milioane de lei. Potrivit ultimelor informaţii, Oltchim este unul dintre cei mai mari datornici la Bugetul de stat. Gheorghe Piperea a spus de nenumărate ori că planul de reorganizare este gata şi că va salva combinatul, însă nu s-a întâmplat nimic".
     Tot la solicitarea PCC au mai fost introduse pe ordinea de zi a AGA mai multe puncte precum prezentarea unei situaţii detaliate privind pierderile apărute la Oltchim după iniţierea procedurii insolvenţei împreună cu o strategie de diminuare a lor, un raport asupra secţiilor care cauzează pierderi, dar şi prezentarea unui document privind stadiul permiselor, autorizaţiilor şi licenţelor necesare pentru funcţionarea instalaţiilor şi pentru participarea Oltchim la piaţa internaţională.
     Gheorghe Piperea a comentat: "În perioada insolvenţei, am redus pierderile combinatului de la 4,5 milioane de euro pe lună la 600.000 de euro lunar. Reuşim să dăm salarii la 2.300 de angajaţi cu o capacitate care funcţionează la 25% din potenţial şi în condiţiile în care nimeni nu se înghesuie să finanţeze Oltchim. Din toamnă, ridicăm producţia la 30% din capacitate, prin redeschiderea secţiei de oxo-alcooli. Nimic rău nu se întâmplă la Oltchim. Raportările anuale cuprind şi datoria istorică, cumulată înainte de intrarea în insolvenţă a combinatului".
     Reorganizarea "Oltchim" în cadrul procedurii insolvenţei presupune înfiinţarea unui vehicul special tip SPV căruia îi vor fi transferate aproape toate activele actualei societăţi, inclusiv personalul, licenţele şi autorizaţiile. Unele voci spun, însă, că licenţele aparţin "Oltchim" şi nu pot fi transferate pe o nouă societate, pur şi simplu, fără un nou proces de autorizate.
     Totuşi, Gheorghe Piperea spune că nu vor fi probleme la transferul licenţelor de la Oltchim SA la Oltchim SPV.
     Noul vehicul, deţinut integral de actualul Oltchim SA, urmează să fie vândut, prin licitaţie publică, la jumătatea lunii decembrie. Licitaţiile organizate până acum au fost amânate, la cererea investitorilor interesaţi, potrivit declaraţiilor administratorilor Oltchim.
     PCC mai doreşte să afle, în AGA din 9 octombrie, stadiul provind repornirea secţiilor de oxo-alcooli şi DOF ale Oltchim, pentru care administratorii judiciari au spus, recent, că au obţinut finanţarea necesară repornirii lor.
     La începutul lunii avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat că "Oltchim" a repornit secţia de oxoalcooli, după ce aceasta a stat închisă trei ani. Ulterior, conducerea combinatului Oltchim a trimis Bursei de Valori un raport potrivit căruia "va anunţa oficial când va fi repornită efectiv secţia de oxoalcooli", iar avocatul ne-a precizat că au avut loc probe pentru repornirea secţiei.
     În conturile combinatului chimic Oltchim ar fi intrat 1,5 milioane de euro, împrumutul acordat de societatea RCS&RDS, ne-au spus, în august, surse apropiate situaţiei. "Cu aceşti bani şi cu materia primă care va sosi de la Bulrom va fi redeschisă secţia de oxo-alcooli", mai spun sursele noastre.
     Creditorii Oltchim au aprobat, în vară, contractarea unui credit de 15 milioane de euro de la consorţiul de companii chineze interesat să preia combinatul vâlcean, precum şi asocierea în participaţiune cu RCS&RDS, după cum ne-a declarat, la începutul lunii iulie, avocatul Gheorghe Piperea.
     Iniţial, acţionarii combinatului chimic "Oltchim" Râmnicu Vâlcea (OLT) au fost convocaţi, pe 9 octombrie, să decidă completarea obiectului de activitate al societăţii cu activităţi de cultivare a plantelor pentru înmulţire, diverse lucrări de construcţii şi fabricarea ambalajelor din lemn.
     Privatizarea Oltchim a fost amânată de patru ori până acum. De Oltchim sunt interesate companiile chineze Baota Petrochemical Group & Junlun Petroleum, omul de afaceri Ştefan Vuza, dar, mai nou şi proprietarul Uzinelor Sodice Govora (USG) - Ciech Chemical, potrivit declaraţiilor recente ale lui Bogdan Stănescu, administratorul special al societăţii vâlcene. 

 Gheorghe Piperea:În ceea ce priveşte al treilea palier, noi pregătim în momentul de faţă nu doar schiţa planului de organizare. Nu orice visător poate să facă un plan de reorganizare la Oltchim. Există doar trei persoane care pot face acest lucru: administratorul special (Bogdan Stă­nescu), adică acţionarul majoritar, administra­torul judiciar şi orice creditor care are minim 20% din creanţe. În această postură sunt AVAS şi Electrica.

Judecătorul sindic este cel care are un cuvântul final în planul de reorganizare. Noi lucrăm la pregătirea acestui plan de reorga­nizare, dar şi la pregătirea privatizării. La pregătirea privatizării noi încercăm să încheiem nişte contracte care să ne asigure o precalificare a unui investitor.http://www.zf.ro/ 19 apr 2013

UNDE ESTE PLANUL DE REORGANIZARE OLTCHIM PUBLICAT LA FEL CA CEILALTI PE CARE LE AVETI PUBLIC FACUTE......????E TOP SECRET SAU SUNTETI REPETENTII,REPETITIILOR,REPETARILOR MINCIUNILOR VOASTRE!!!!!!!!

Contactat telefonic, Niculae Bălan, reprezentantul BDO Business Restructuring SPRL, a declarat pentru Curierul Naţional"În planul de reorganizare vor fi menţionate sumele care trebuie distribuite creditorilor, inclusiv salariile compensatorii ale salariaţilor disponibilizaţi, salariaţii fiind consideraţi salariaţi privilegiaţi", a declarat administratorul judiciar."  [Anul 19. Luni, 12 Mai 2014]http://www.curierulnational.ro/ Click link pentru vizualizare  BDO:  http://www.bdo.ro/

Legea 85/2006. Art. 3,Al.7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
Al. 8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;

Al. 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitor www.voceavalcii.ro S-A VANDUT DIN OLTCHIM, PRESA A RELATAT SI OLTCHIM A RECUNOSCUT, N-AM PRIMIT BANII DISPONIBILIZATII NICI PANA AZI, BA MAI MULT AM CONSTATAT TOT NOI INFORMATIA  CA AM FOST IAR PAGUBITI PRIN IMPOZITARI ANAF SI NU AM PUTUT BENEFICIA DE ALTE DREPTURI.
Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor

1. Salariatul are , in principal, urmatoarele drepturi:

    a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;

    n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile

4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

  a) sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca, anterior inceperii activitatii;

    a¹) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil si din lege;

   c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;

    d) sa elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si specialitate;

   g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;

      i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

#26729: - Legea 85/2006 

 Sectiunea 6 - Reorganizarea
Art. 103
(1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele.
(2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.
(3) Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.

Art. 104
Prin exceptie de la dispozitiile art.38, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale in timpul desfasurarii procedurii prevazute in prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.

Art. 105
(1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele.
(2) Inregistrarea cererii mentionate la alin.(1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.

Art. 106
(1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte, trimestrial, rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului.
Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, potrivit art.102 alin.(4), care va fi avizata de catre comitetul creditorilor.
(3) In termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin.(1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

 http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_procedura_insolventei.php

     Este adevarat, se lucreaza la noul CCM. Cei cu vechime de peste 15 ani vor primi doar 10 salarii compensatorii in caz de disponibilizare. Asta a facut "Sindicatul Reprezentativ - Diculoiu". Tare, nu ?

#26356: - CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM ) 

Decizia din data de 15.05.2013  DECIDE: Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.*SI ART. 41 DIN CCM CARE SPECIFICA ACEEASI DECIZIE.  (BANII TREBUIAU ACHITATI PE LOC 15.05.2013)

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA:  Art.36, Art. 37 si Art.42,

Art38.

Al1.b) incepand cu 01.01.2012 se acorda o compensatie in functie de vechime,astfel:

1. pentru vechime intre 0 -5 ani o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

2. pentru vechime intre 5-15 ani o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii;

3. pentru vechime >15 ani o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A. la data concedierii.

REGULAMENTUL DE SALARIZARE:
Art. 37.
Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale societatii.

Art. 38.
Al.1. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti urmand sa fie platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Al.2. Salariatilor li se va comunica in scris, pe baza de cerere scrisa adresata serviciului Financiar, dovezile eventualelor retineri legale efectuate.

Art. 39

Al.2. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Ceea  ce a comunicat si ITM la solicitarea noastra:

".... art.166 alin4 din aceeasi lege "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului."

SALARII PLATI COMPENSATORII CCM SUMA NETA: 38.164.916 LEI (9 milioane euro) la 929 salariati(602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) disponibilizati:

1.    17.106 lei pentru o vechime  intre 0 - 5 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
2.    34.212 lei pentru o vechime  intre 5 - 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
3.    51.318 lei pentru o vechime mai mare de 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor

1. Salariatul are , in principal, urmatoarele drepturi:

    a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;

    n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile

4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

  a) sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca, anterior inceperii activitatii;

    a¹) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil si din lege;

   c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;

    d) sa elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si specialitate;

   g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;

      i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

DISPONIBILIZATII DE SASE ORI PAGUBITI

1. FARA LOC DE MUNCA SI DISPONIBILIZATI;

2. DISPONIBILIZARE CU PLATA DE BANI AJOFM  DIN ACESTIA PLATIM C.A.R. OLTCHIM SI PENALIZARI CU DOBANZI, DETURNAREA DE FONDURI BANI  PE TIMPUL CONDUCERII CET GOVORA MIHAI BALAN anul 2012,CARE A OPRIT PENTRU PLATA DIN SALARII, DAR CARE N-AU AJUNS LA DESTINATAR, NOI FIIND IN CONTINUARE NEVOITI SA ACHITAM PENALIZARI DE INTARZIERE SI RESTANTE;

3. CREANTA PLATI SALARII COMPENSATORII CONFORM CONTRACTULUI COLECTIIV DE MUNCA, anul 2013, IN FUNCTIE DE VECHIME NEPLATITA SI NEACHITATA, TINAND CONT PENTRU CA SUNTEM LA PESTE UN AN  DISTANTA DE LA DISPONIBILIZARE, PIERDERILE FIIND LA ZI NEACHITATE FATA DE NOI SI N-AU AJUNS LA DESTINATARII DISPONIBILIZATI;

4. BLOCATI SI DETURNATI,SALARII COMPENSATORII CONFORM CONTRACTULUI COLECTIIV DE MUNCA, anul 2013, IN FUNCTIE DE VECHIME;

5. ANAF IMPOZITATI SI PILONUL II PENSII PRIVATE APAREM CU SUME DE BANI  PE CARE NOI NU-I AVEM;

6. INCALCAREA LEGII INSOLVENTEI 85/2006 SI TOATE LEGILE DE CATRE PIPEREA&CO SI  NICULAE BALAN BDO Business Restructuring SPRL si restul participantilor....!!!!!!

http://www.rominsolv.ro/

15.05.2013

 C O M U N I C A T

 Obiectivul principal al consorţiului de administratori judiciari este reorganizarea activităţii Oltchim SA pe principii de performanţă şi productivitate, concomitent cu menţinerea în stare funcţională a activelor neutilizate. Pentru secţiile şi fabricile oprite (de ex. Arpechim este închis de 4 ani, Monomer de 4 ani, PVC de 2 ani etc), am decis revenirea la normalitate, respectiv păstrarea exclusiv a personalului necesar conservării.

Reducerea de personal vizează 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariaţi care au solicitat benevol să fie acceptaţi pe listele de disponibilizări.

Atenuarea impactului social al planului de disponibilizare se realizează prin dispozițiile legale în vigoare și prevederile Contractului Colectiv de Muncă al S.C. OLTCHIM S.A, iar criteriile de concediere sunt stabilite prin CCM Oltchim, Codul Muncii și Legea 85/2006 – privind procedura insolventei.

În ceea ce privește măsurile de protecție socială acestea se referă, în principal, la indemnizația de șomaj, venitul lunar de completare și nivelul salariilor compensatorii acordate conform Contractului Colectiv de Muncă Oltchim.

Conform art. 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

a)  6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;

b)  9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

*Conform art. 8, al. 2 din Ordonanţa de Urgenţă 36/2013, venitul de completare se acordă lunar pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, după cum urmează:

-      12 luni, pentru persoanele care au o vechime in munca intre 3 ani si pana la 10 ani;

-      20 de luni, pentru persoanele care au o vechime in munca intre 10 ani si pana la 15 ani;

-      22 de luni, pentru salariatii care au o vechime in munca intre 15 ani si pana la 25 de ani;

-      24 de luni, pentru salariatii care au o vechime in munca de cel putin 25 de ani;

*( drepturile acestea multi au renuntat la ele, nu mai primesc din alte considerente: pensionari, reangajari, plecari din tara, alte situatii...)

De asemenea, conform art. 38, alin. b din Contractului Colectiv de Munca al S.C. OLTCHIM S.A. salariatii concediati vor beneficia de o indemnizatie de concediere ( sunt salarii plati compensatorii conform CCM ) in functie de vechime, astfel:

1. 1.      17.106 lei pentru o vechime  intre 0 – 5 ani, reprezentând o suma netă echivalentă cu 6 salarii medii brute existente în S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
2. 2.      34.212 lei pentru o vechime  intre 5 – 15 ani, reprezentând o suma netă echivalentă cu 12 salarii medii brute existente în S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
3. 3.      51.318 lei pentru o vechime mai mare de 15 ani, reprezentând o sumă netă echivalentă cu 18 salarii medii brute existente în S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;

#26725: - Se reincalzeste ciorba PCC cu carne de TUN la Oltchim. 

 aloooooooooooooo,aici e PICASSO,o sa i dam un pic de ueeeeeeeeeeeeeeee si la polonezul asta muist,exact ca la cernev,multa ueeeeeee,,,,,,,,,,,,timpul nu sta pe loc,iar ueeeeeeeeeeea e bine venita LICHELELOR,valizele si la GARAAAAAAAA,spre bulgaria sa fugiti tradatorilor de OLTCHIM,fota nu va iartaaaaaaaaaaaaaaaaaa

#26735: - Se reincalzeste ciorba PCC cu carne de TUN la Oltchim. 

Votati ma, votati fa!

http://www.mediafax.ro/

DNA cere aviz pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri, în cazul licenţelor Microsoft.

Cei despre care se persupune că au săvârşti infracţiuni în perioada în care au fost miniştri sunt: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Mihai Tănăsescu.

#26737: - DNA cere urmărirea penală a nouă foşti miniştri, în cazul licenţelor Microsoft 

Şerban Mihăilescu, Daniel Funeriu, Mihai Tănăsescu,

Alexandru Atanasiu, Ecaterina Andronescu, Dan Nica,

Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Valerian Vreme.

propunerea cu 10 salarii a venit din partea salariatului omv si lider de sindinat  aitointitulat Dumitru .

#26725: - Se reincalzeste ciorba PCC cu carne de TUN la Oltchim. 

 Oltchim se judeca pe Legea 85/2006 conform cu Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

 PCC  a gresit Legea 85/2014

http://www.oltchim.ro/uploaded/2014/AGA_10/Solicitare%20PCC.pdf

#23890: - AUDIT: SA VEDEM CE INSEAMNA OLTCHIMUL IN INSOLVENTA ... OLTCHIMUL LUI PIPEREA! 

 http://www.impactreal.ro/  Data publicarii: 15-06-14

Societatea PKF Finconta SRL Bucureşti a auditat situaţiile financiare consolidate ale SC Oltchim SA şi ale filialelor sale, care cuprind situaţia consolidată a poziţiei financiare la 31 decembrie 2013, precum şi situaţia consolidată a rezultatului global, situaţia consolidată a modificării capitalurilor proprii şi situaţia consolidată a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la 31 decembrie 2013, împreună cu un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte note explicative. „Conducerea SC Oltchim SA este responsabilă de întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare consolidate, în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară şi pentru acel control intern pe care conducerea îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situaţii financiare consolidate care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare. Aşa cum este prezentat în raportul de audit întocmit pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, emis la data de 23 aprilie 2013, situaţiile financiare consolidate pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012 au fost auditate de un alt auditor, care a emis imposibilitatea exprimării unei opinii asupra situaţiilor financiare consolidate întocmite la 31 decembrie 2012. Aşa cum este prezentat în raportul de audit întocmit pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, acesta nu a putut efectua proceduri alternative pentru a obţine asigurare în legătură cu soldurile de deschidere ale exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2012. Drept urmare, noi nu am putut stabili dacă sunt necesare modificări asupra performanţei financiare consolidate pentru anul încheiat la 31 decembrie 2013, ca urmare a unor eventuale ajustări ale soldurilor de deschidere aferente exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2012. SC Oltchim SA a intrat în insolvenţă la data de 30 ianuarie 2013, dar situaţiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii. La data de 31 decembrie 2013, SC Oltchim SA a înregistrat capitaluri proprii negative în sumă de 2,289 miliarde de lei, o pierdere contabilă aferentă exerciţiului în sumă de 947,67 milioane de lei, iar datoria curentă netă este de 3,483 miliarde de lei. La data aprobării situaţiilor financiare consolidate, SC Oltchim SA nu are un plan de reorganizare care să indice măsuri de redresare, aprobat de adunarea creditorilor, conform prevederilor Legii privind procedura insolvenţei. Situaţia indică existenţa unei incertitudini semnificative care ar putea pune la îndoială capacitatea SC Oltchim SA de a-şi continua activitatea şi, prin urmare, va fi inaptă să realizeze activele şi să execute obligaţiile sale în cursul desfăşurării normale a activităţii
sale. Situaţiile financiare consolidate şi notele explicative ale acestora nu prezintă acest fapt. La 31 decembrie 2013, SC Oltchim SA prezintă active imobilizate în sumă de 1,245 miliarde de lei. Ca urmare a deschiderii procedurii de insolvenţă, societatea a procedat la reevaluarea tuturor activelor imobilizate deţinute de aceasta, aşa cum rezultă din raportul de reevaluare datat la 20 iulie 2013, emis de un evaluator independent, având ca dată de referinţă pentru determinarea valorii juste a acestora 30 aprilie 2013. Rezultatele reevaluării conform raportului menţionat mai sus au fost înregistrate de SC Oltchim SA la data de 31 decembrie 2013, deşi, în conformitate cu prevederile standardelor internaţionale de raportare financiară, determinarea valorii juste aferente activelor imobilizate se realizează la sfârşitul perioadei de raportare.”, se arată, printre altele, în raportul de audit.

Societatea nu a înregistrat provizioane pentru datoriile faţă de angajaţi

Societatea care a realizat auditul la SC Oltchim SA mai menţionează că nu se poate cuantifica impactul unor eventuale ajustări ale valorilor juste aferente activelor imobilizate la data de 31 decembrie 2013 şi nu se poate exprima o opinie cu privire la valorile raportate de către SC Oltchim SA la 31 decembrie 2013 şi asupra impactului acestora în situaţia consolidată a poziţiei financiare la 31 decembrie 2013 şi în situaţia consolidată a rezultatului global, la aceeaşi dată. „Datorită riscului ca SC Oltchim SA să nu îşi mai continue activitatea, există indicii că valoarea netă a activelor raportate de către SC Oltchim SA este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată şi, în acest caz, valoarea activelor ar trebui redusă la valoarea recuperabilă respectivă. Societatea a realizat o analiză a valorii de lichidare a activelor imobilizate la data de 30 aprilie 2013, ca urmare a raportului de reevaluare. Nu am fost în măsură să estimăm impactul unor eventuale ajustări asupra poziţiei financiare consolidate la 31 decembrie 2013 şi a performanţei financiare consolidate a SC Oltchim SA, la aceeaşi dată. Societatea a avut în anul 2013 în medie 2.744 de salariaţi şi nu a înregistrat provizioane la data bilanţului privind datoriile SC Oltchim SA faţă de angajaţii săi la data pensionării acestora, conform Contractului Colectiv de Muncă aflat în vigoare. Ordinul nr. 1286/2012 cere ca un astfel de provizion să fie calculat de un specialist în calcule actuariale. Societatea nu a efectuat un calcul actuarial cu privire la aceste provizioane, drept urmare nu am fost în măsură să estimăm impactul unor eventuale ajustări asupra poziţiei financiare la capitolul de «Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli» şi, în situaţia consolidată a rezultatului global, la «Cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli», la data de 31 decembrie 2013. Având în vedere semnificaţia aspectelor descrise în paragrafele de mai sus, nu am putut obţine probe de audit suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru o opinie de audit. În acest sens, nu exprimăm nici o opinie cu privire la situaţiile financiare consolidate la 31 decembrie 2013, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară, adoptate de Uniunea Europeană. Atragem atenţia asupra notei 32 a acestor situaţii financiare consolidate, care specifică faptul că SC Oltchim SA trebuie să realizeze investiţii în valoare de 101 milioane de euro până la data de 31 decembrie 2014, din care aproximativ 67 de milioane de euro pentru conversia instalaţiei de electroliză cu mercur, pentru a se conforma legislaţiei privind protecţia mediului. Realizarea acestor investiţii este dependentă de sursele de finanţare pe care le va putea contracta SC Oltchim SA. Situaţiile financiare consolidate nu includ ajustări care ar putea rezulta din această incertitudine. În acest sens, noi nu exprimăm o rezervă. Auditul nostru a fost efectuat pentru a putea raporta acţionarilor SC Oltchim SA acele aspecte pe care trebuie să le raportăm într-un raport de audit financiar, şi nu în alte scopuri. În măsura permisă de lege, nu acceptăm şi nu ne asumăm responsabilitatea decât faţă de societate şi de acţionarii acestuia, în ansamblu, pentru auditul nostru, pentru acest raport.”, se mai precizează în raportul de audit. Firma PKF Finconta SRL este membră a PKF International Limited, o reţea de firme independente din punct de vedere legal, şi nu acceptă nici o responsabilitate sau răspundere pentru acţiunile sau inacţiunile din partea oricărei firme membre individuale sau a unui grup de firme.

Chiar dacă își strigă disperarea în fața autorităților județene și naționale, disponibilizații combinatului sunt considerați principala piatră de gâtul statului. Într-un material apărut recent în presa de specialitate, Combinatul Oltchim, Romstrade, firma de construcţii de autostrăzi a omului de afaceri Nelu Iordache, şi trustul de presă Realitatea Media au fost firmele pentru ai căror salariaţi ANOFM a plătit cei mai mulţi bani din Fondul de Garantare a creanţelor salariale, în 2013. Salariaţii celor trei firme au încasat, cumulat, peste 25 de milioane de lei din Fondul de Garantare, adică mai bine de jumătate din suma totală plătită anul trecut de ANOFM angajaţilor firmelor aflate în insolvenţă. „Fondul de Garantare, gestionat de ANOFM, este însă alimentat în mare măsură din contribuţiile plătite lunar de toţi angajatorii care încheie contracte individuale şi colective de muncă. Puţin sub 45 de milioane de lei au plătit, în total, anul trecut, agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din ţară angajaţilor firmelor în insolvenţă, din Fondul de Garantare pentru plata creanţelor salariale. Vă amintim că Fondul de Garantare este constituit din contribuţia de 0,25%, aplicată la fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi şi plătită obligatoriu în fiecare lună de către angajatorii care încheie contracte individuale şi colective de muncă. Angajaţii combinatului Oltchim au încasat, în 2013, cei mai mulţi bani din Fondul de Garantare pentru plata creanţelor salariale. Peste 17,4 milioane de lei au obţinut de la AJOFM Vâlcea salariaţii combinatului chimic în 2013, din Fondul de Garantare, potrivit informaţiilor comunicate în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET de oficialii Ministerului Muncii”.

Publicația economică  notează că Fondul de Garantare pentru plata creanţelor salariale este administrat de ANOFM, prin agenţiile judeţene, şi alimentat de angajatori. Din Fondul de garantare, Agenţiile judeţene ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) plătesc creanţele salariale către angajaţi cu contracte individuale şi colective de muncă încheiate cu angajatori împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.

Nu doar salariile restante sunt plătite din banii colectaţi în Fondul de Garantare, ci şi următoarele creanţe:  sumele restante datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar doar pentru maximum un an de muncă; plăţile compensatorii restante; sumele restante în caz de accident de muncă sau boli profesionale; indemnizaţiile restante datorate de angajatori pentru perioada în care au întrerupt temporar activitatea.

Concret, agenţiile judeţene ale ANOFM stabilesc creanţele salariale cuvenite salariaţilor şi efectuează plăţile către salariaţi, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în insolvenţă. Suma totală a creanţelor salariale plătită pentru fiecare salariat din Fondul de Garantare nu poate depăşi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie. Cuantumul creanţelor restante se calculează funcţie de valoarea salariului mediu brut pe economie, stabilită de Institutul Naţional de Statistică, în luna în care s-a deschis procedura insolvenţei. Creanţele salariale se achită în lei, într-o singură tranşă.

http://curieruldevalcea.ro/

Râmnicu Vâlcea a fost până în anii ‘60 capitală de raion şi aparţinea de regiunea Argeş, nefiind un centru industrial de forţă, majoritatea uzinelor şi investiţiilor îndreptându-se cu precădere spre municipiul Piteşti. De altfel, Râmnicu Vâlcea număra în 1965 aproximativ 40.000 de locuitori, iar din punct de vedere industrial oraşul avea un combinat pentru prelucrarea lemnului şi o fabrică de încălţăminte.

În anii ‘60 se ia decizia care va schimba cu totul municipiul, o decizie ce va duce în doar 20 de ani la dublarea populaţiei din Râmnicu Vâlcea, la extinderea urbanistică şi la un salt din rândul oraşelor mici în rândul celor mijlocii.

‘Pe teritoriul fostei comune Râureni (actual cartier - n.r.), autorităţile optează pentru o industrializare la scară uriaşă. Prima unitate economică este Uzina de Sodă, înfiinţată la data de 7 noiembrie 1959, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al RPR, nr. 2.558. Combinatul de Produse Sodice Govora devenea cel mai mare producător de produse sodice din Europa. Lucrările de construcţie şi montaj au început la data de 15 iunie 1954, iar punerea în funcţiune a Uzinei de Sodă nr. 2 (Calcinata I, Var I) a avut loc în anul 1959, la o capacitate de 90.000 tone pe an de sodă calcinată’, spune ing. Sorin Zamfirescu, unul dintre primii directori ai acestui colos industrial.

În 1966, se pun bazele Combinatului Chimic Râmnicu Vâlcea, prin hotărâre a Consiliului de Miniştri, iar prima secţie funcţională este electroliza I, în 1968, iar în 1969 apare Uzina Electrică Govora (actualul CET).

Aceste trei unităţi sunt cele mai mari din zona industrială Râureni, comună care se desfiinţează şi intră în componenţa Râmnicului la finalul anilor ‘80. Apare, aşadar, primul parc industrial de proporţii din micul târg al pensionarilor.

În anii ‘70 se înfiinţează Uzina de Utilaj Chimic şi Uzina de Armament, tot în zona Râureni, iar apoi Institutul de Criogenie (Uzina G). În anii ‘80, deja jumătate din populaţia Râmnicului, care se apropia de 90.000 de locuitori, lucra pe platforma Râureni, care se extinsese până aproape de oraş cu fabrica de aţă, fabricile de conserve şi de pâine.

‘Este inima unui oraş. De fapt, Râureni devine un oraş în oraş, jumătate din transportul public în comun merge spre platformă, la fel jumătate din transportul judeţean’, spune preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea.

În 1990, Râmnicu Vâlcea depăşise deja 110.000 de locuitori, iar 25.000 de salariaţi lucrau pe platformă, aproape 10.000 la Combinatul Chimic, 5.000 - la Combinatul de Produse Sodice, 2.000 - la Uzina de Utilaj Chimic, la fel şi la CET Govora. Restul lucrau la toate unităţile conexe acestora. A fost, de fapt, apogeul industrial al Râmnicului la nivelul forţei de muncă.

‘În ultimii 24 de ani, însă, lucrurile s-au schimbat, forţa de muncă actuală din zona Râureni este de maximum 10.000, dacă se pun la socoteală toate societăţile care activează în acest perimetru industrial’, spune preşedintele CJ.

Tranziţia spre economia de piaţă şi-a pus astfel amprenta pe toate societăţile de pe platforma Râureni. Uzinele Sodice Govora numără în prezent aproximativ 700 de angajaţi, au capital majoritar polonez şi aparţin concernului CIECH din 2007, când a fost preluată din pragul falimentului. Polonezii au dezafectat fostele secţii neproductive şi au retehnologizat altele, producând zilnic 600 de tone de sodă de orice tip. În anul 2013, cifra de afaceri a depăşit 350 milioane de lei. Ultima investiţie a fost într-un nou calcinator de 10 milioane de euro, adus la sfârşitul lunii iulie la Râmnic.

CET Govora este, în prezent, un agent economic performant tot cu 700 de angajaţi şi aparţine din 2002 Consiliului Judeţean. Produce curent electric pe bază de cărbune şi furnizează abur industrial pentru alte societăţi de pe platformă. Totodată, furnizează agent termic în regim centralizat pentru Râmnicu Vâlcea, Olăneşti şi Călimăneşti. Cifra de afaceri în 2012 a fost de peste 350 de milioane de lei. În această toamnă, CET Govora ar putea fi inima viitorului Complex Energetic Vâlcea, după preluarea bazinului carbonifer Berbeşti-Alunu, de la Complexul Energetic Oltenia.

Uzina de Utilaj Chimic, actualul Vilmar, a fost printre primele companii privatizate din Vâlcea, în 1991, când devine activ al grupului francez Genoyer. Producţia companiei este realizată în patru divizii: forjă, mecanică, fitinguri şi cazangerie. Are aproximativ 415 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 233 milioane de lei în anul 2012.

Fosta Uzină de Armament din Râmnicu Vâlcea este singura dintre cele trei existente până în 1990 în judeţ, care a trecut tranziţia, ce funcţionează cu capital privat românesc şi realizează confecţii metalice, majoritatea pentru export. Are o cifră de afaceri pe 2012 de peste 20 de milioane de lei.

‘Dacă aceste societăţi au reuşit fie prin restructurarea activităţii, fie prin privatizare, fie printr-un management eficient, Combinatul Chimic, însă, actualul Oltchim, traversează cea mai grea perioadă a sa de la înfiinţare’, este de părere fostul prefect al Vâlcei Petre Ungureanu.

Gândit să funcţioneze integrat cu rafinăria piteşteană Arpechim, furnizor de materie primă pentru produsele din PVC, Oltchim a fost fanion al industriei chimice româneşti până în anii 2000, fiind de altfel singurul combinat care a reuşit să reziste în România post-decembristă. Printr-o reţea de conducte subterane de la Piteşti spre Râureni ajungeau la Oltchim etilena şi propilena necesare procesului de producţie. S-a dorit la un moment dat privatizarea acestui colos prin anii 2000, dar s-a renunţat.

În 2004, odată cu privatizarea Petrom, companie care deţinea activul de la Piteşti, au început problemele la Vâlcea iar din 2008, odată cu decizia OMV de a închide rafinăria argeşeană, Oltchim a înregistrat pierderi după pierderi, capacitatea acestuia coborând la 40-50%. În anul 2012, Oltchim a intrat în blocajul datoriilor şi a fost închis. S-a încercat privatizarea acestuia, nereuşită, iar apoi a fost redeschis la 5-10%. În ianuarie 2013, Oltchim a intrat oficial în insolvenţă. Tot în 2013, o mie de salariaţi au fost concediaţi, iar la finele anului s-a propus crearea unui Oltchim SPV, care să fie scos la privatizare.

Trei date au fost până în prezent fixate pentru privatizare, însă nimeni nu a venit cu o ofertă, doar un concern chinez pare a fi interesat de combinatul vâlcean, dar la pachet cu rafinăria de la Piteşti, pe care statul român s-a angajat să o preia de la OMV până în decembrie 2014, când este fixat un nou termen pentru privatizare. După primele trei luni din acest an, compania a raportat venituri totale de 138,282 milioane de lei şi cheltuieli totale de 194,498 milioane de lei, la o cifră de afaceri în valoare de 136,245 milioane de lei, în creştere faţă de un rulaj de 82,770 milioane de lei în perioada similară din 2013.

Platforma Râureni nu ar fi putut funcţiona în domeniul chimic fără cea mai veche activitate economică din judeţul Vâlcea pentru că în judeţ există totuşi o activitate industrială veche de peste 2000 de ani, fiind vorba de extragerea sării de la Ocnele Mari.

‘Dacii şi, ulterior, romanii au exploatat cel mai important zăcământ care se află din plin în judeţ. Aici s-au introdus pentru prima dată, în anul 1845, metode de exploatare cu camere trapezoidale şi tot aici, după aproape 100 de ani, în 1960 au început să funcţioneze primele sonde de extragere a sării, prin dizolvare. Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea produce toate gamele de sare pentru uz casnic, pentru industrie, pentru zootehnie, dar cel mai important la Ocnele Mari se extrage saramura care este transportată prin conducte spre Râureni, pentru aprovizionarea Uzinelor Sodice Govora şi a Oltchim. Exploatarea de la Vâlcea este componentă a societăţii naţionale Salrom’, afirmă primarul oraşului Ocnele Mari, Petre Iordache.

În cei 24 de ani, în Râmnicu Vâlcea a dispărut şi unul dintre cele mai vechi combinate din judeţ - Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului.

După anul 2000 s-a încercat şi crearea unor parcuri noi industriale, dar de mică anvergură. Niciunul nu a reuşit să fie o alternativă a Râureniului. Aşadar, vechea platformă industrială conti-nuă să fie şi azi inima economică a municipiului Râmnicu Vâlcea.

Situată în zona de sus a municipiului, platforma se întinde pe o lungime de zece kilometri de la fabricile de panificaţie Vel Pitar şi Boromir, companii de succes la nivel naţional, şi se termină cu Institutul de Criogenie, unul dintre cele cunoscute institute de cercetare din ţară.

Agerpres http://ramnic.ro/

#26744: - Platforma Râureni vechea şi actuala inimă economică a Râmnicului 

#26745: AICI MAI LOVIT,AICI MI AU DAT LACRIMILE CIND IMI ADUC AMINTE,PACAT CA NE AU TRADAT ESCROCII ENUMERAT - Re: Platforma Râureni vechea şi actuala inimă economică a Râmnicului 

http://www.agerpres.ro/

12 Aug 2014

Râmnicu Vâlcea a fost până în anii '60 capitală de raion și aparținea de regiunea Argeș, nefiind un centru industrial de forță, majoritatea uzinelor și investițiilor îndreptându-se cu precădere spre municipiul Pitești.

Combinatul chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea
Foto: (c) LIVIU POPESCU / AGERPRES ARHIVA

De altfel, Râmnicu Vâlcea număra în 1965 aproximativ 40.000 de locuitori, iar din punct de vedere industrial orașul avea un combinat pentru prelucrarea lemnului și o fabrică de încălțăminte.

În anii '60 se ia decizia care va schimba cu totul municipiul, o decizie ce va duce în doar 20 de ani la dublarea populației din Râmnicu Vâlcea, la extinderea urbanistică și la un salt din rândul orașelor mici în rândul celor mijlocii.

"Pe teritoriul fostei comune Râureni (actual cartier — n.r.), autoritățile optează pentru o industrializare la scară uriașă. Prima unitate economică este Uzina de Sodă, înființată la data de 7 noiembrie 1959, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al RPR, nr. 2.558. Combinatul de Produse Sodice Govora devenea cel mai mare producător de produse sodice din Europa. Lucrările de construcție și montaj au început la data de 15 iunie 1954, iar punerea în funcțiune a Uzinei de Sodă nr. 2 (Calcinata I, Var I) a avut loc în anul 1959, la o capacitate de 90.000 tone pe an de sodă calcinată", spune ing. Sorin Zamfirescu, unul dintre primii directori ai acestui colos industrial.

În 1966, se pun bazele Combinatului Chimic Râmnicu Vâlcea, prin hotărâre a Consiliului de Miniștri, iar prima secție funcțională este electroliza I, în 1968, iar în 1969 apare Uzina Electrică Govora (actualul CET).

Aceste trei unități sunt cele mai mari din zona industrială Râureni, comună care se desființează și intră în componența Râmnicului la finalul anilor '80. Apare, așadar, primul parc industrial de proporții din micul târg al pensionarilor.

În anii '70 se înființează Uzina de Utilaj Chimic și Uzina de Armament, tot în zona Râureni, iar apoi Institutul de Criogenie (Uzina G). În anii '80, deja jumătate din populația Râmnicului, care se apropia de 90.000 de locuitori, lucra pe platforma Râureni, care se extinsese până aproape de oraș cu fabrica de ață, fabricile de conserve și de pâine.

"Este inima unui oraș. De fapt, Râureni devine un oraș în oraș, jumătate din transportul public în comun merge spre platformă, la fel jumătate din transportul județean", spune președintele Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea.

În 1990, Râmnicu Vâlcea depășise deja 110.000 de locuitori, iar 25.000 de salariați lucrau pe platformă, aproape 10.000 la Combinatul Chimic, 5.000 — la Combinatul de Produse Sodice, 2.000 — la Uzina de Utilaj Chimic, la fel și la CET Govora. Restul lucrau la toate unitățile conexe acestora. A fost, de fapt, apogeul industrial al Râmnicului la nivelul forței de muncă.

"În ultimii 24 de ani, însă, lucrurile s-au schimbat, forța de muncă actuală din zona Râureni este de maximum 10.000, dacă se pun la socoteală toate societățile care activează în acest perimetru industrial", spune președintele CJ.

Tranziția spre economia de piață și-a pus astfel amprenta pe toate societățile de pe platforma Râureni. Uzinele Sodice Govora numără în prezent aproximativ 700 de angajați, au capital majoritar polonez și aparțin concernului CIECH din 2007, când a fost preluată din pragul falimentului. Polonezii au dezafectat fostele secții neproductive și au retehnologizat altele, producând zilnic 600 de tone de sodă de orice tip. În anul 2013, cifra de afaceri a depășit 350 milioane de lei. Ultima investiție a fost într-un nou calcinator de 10 milioane de euro, adus la sfârșitul lunii iulie la Râmnic.

CET Govora este, în prezent, un agent economic performant tot cu 700 de angajați și aparține din 2002 Consiliului Județean. Produce curent

electric pe bază de cărbune și furnizează abur industrial pentru alte societăți de pe platformă. Totodată, furnizează agent termic în regim centralizat pentru Râmnicu Vâlcea, Olănești și Călimănești. Cifra de afaceri în 2012 a fost de peste 350 de milioane de lei. În această toamnă, CET Govora ar putea fi inima viitorului Complex Energetic Vâlcea, după preluarea bazinului carbonifer Berbești-Alunu, de la Complexul Energetic Oltenia.

Uzina de Utilaj Chimic, actualul Vilmar, a fost printre primele companii privatizate din Vâlcea, în 1991, când devine activ al grupului francez Genoyer. Producția companiei este realizată în patru divizii: forjă, mecanică, fitinguri și cazangerie. Are aproximativ 415 angajați și o cifră de afaceri de peste 233 milioane de lei în anul 2012.

Fosta Uzină de Armament din Râmnicu Vâlcea este singura dintre cele trei existente până în 1990 în județ, care a trecut tranziția, ce funcționează cu capital privat românesc și realizează confecții metalice, majoritatea pentru export. Are o cifră de afaceri pe 2012 de peste 20 de milioane de lei.

"Dacă aceste societăți au reușit fie prin restructurarea activității, fie prin privatizare, fie printr-un management eficient, Combinatul Chimic, însă, actualul Oltchim, traversează cea mai grea perioadă a sa de la înființare", este de părere fostul prefect al Vâlcei Petre Ungureanu.

Gândit să funcționeze integrat cu rafinăria piteșteană Arpechim, furnizor de materi

e primă pentru produsele din PVC, Oltchim a fost fanion al industriei chimice românești până în anii 2000, fiind de altfel singurul combinat care a reușit să reziste în România post-decembristă. Printr-o rețea de conducte subterane de la Pitești spre Râureni ajungeau la Oltchim etilena și propilena necesare procesului de producție. S-a dorit la un moment dat privatizarea acestui colos prin anii 2000, dar s-a renunțat.

În 2004, odată cu privatizarea Petrom, companie care deținea activul de la Pitești, au început problemele la Vâlcea iar din 2008, odată cu decizia OMV de a închide rafinăria argeșeană, Oltchim a înregistrat pierderi după pierderi, capacitatea acestuia coborând la 40-50%. În anul 2012, Oltchim a intrat în blocajul datoriilor și a fost închis. S-a încercat privatizarea acestuia, nereușită, iar apoi a fost redeschis la 5-10%. În ianuarie 2013, Oltchim a intrat oficial în insolvență. Tot în 2013, o mie de salariați au fost concediați, iar la finele anului s-a propus crearea unui Oltchim SPV, care să fie scos la privatizare.

Trei date au fost până în prezent fixate pentru privatizare, însă nimeni nu a venit cu o ofertă, doar un concern chinez pare a fi interesat de combinatul vâlcean, dar la pachet cu rafinăria de la Pitești, pe care statul român s-a angajat să o preia de la OMV până în decembrie 2014, când este fixat un nou termen pentru privatizare. După primele trei luni din acest an, compania a raportat venituri totale de 138,282 milioane de lei și cheltuieli totale de 194,498 milioane de lei, la o cifră de afaceri în valoare de 136,245 milioane de lei, în creștere față de un rulaj de 82,770 milioane de lei în perioada similară din 2013.

Platforma Râureni nu ar fi putut funcționa în do

meniul chimic fără cea mai veche activitate economică din județul Vâlcea pentru că în județ există totuși o activitate industrială veche de peste 2000 de ani, fiind vorba de extragerea sării de la Ocnele Mari.

"Dacii și, ulterior, romanii au exploatat cel mai important zăcământ care se află din plin în județ. Aici s-au introdus pentru prima dată, în anul 1845, metode de exploatare cu camere trapezoidale și tot aici, după aproape 100 de ani, în 1960 au început să funcționeze primele sonde de extragere a sării, prin dizolvare. Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea produce toate gamele de sare pentru uz casnic, pentru industrie, pentru zootehnie, dar cel mai important la Ocnele Mari se extrage saramura care este transportată prin conducte spre Râureni, pentru aprovizionarea Uzinelor Sodice Govora și a Oltchim. Exploatarea de la Vâlcea este componentă a societății naționale Salrom", afirmă primarul orașului Ocnele Mari, Petre Iordache.

În cei 24 de ani, în Râmnicu Vâlcea a dispărut și unul dintre cele mai vechi combinate din județ — Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului.

După anul 2000 s-a încercat și crearea unor parcuri noi industriale, dar de mică anvergură. Niciunul nu a reușit să fie o alternativă a Râureniului. Așadar, vechea platformă industrială continuă să fie și azi inima economică a municipiului Râmnicu Vâlcea.

Situată în zona de sus a municipiului, platforma se întinde pe o lungime de zece kilometri de la fabricile de panificație Vel Pitar și Boromir, companii de succes la nivel național, și se termină cu Institutul de Criogenie, unul dintre cele cunoscute institute de cercetare din țară.

AGERPRES/(AS — autor: Liviu Popescu, editor: Ștefan Gabrea)

#26747: - DESTINAȚIE: ROMÂNIA/ Platforma Râureni (Vâlcea), vechea și actuala inimă economică a Râmnicului  

 SI AICI TOT UN ESCROC DIN PNL,VIOREL   CATARAMA?  ALT IMPUTIT PNL ist,MAMICUTELE LOR,SA LE DEA FOTA NUMAI UEEEEEEEEEE

#26733: - COMUNICAT CONCEDIERE COLECTIVĂ OLTCHIM 

 PROTECTIA SOCIALA DIN BANII CUI SA PLATESTE?

#26749: - Re: COMUNICAT CONCEDIERE COLECTIVĂ OLTCHIM 

 Asigurarilor din salarii si asigurarilor societatii in cazuri precum Oltchim. Sunt sume asigurate la statul roman si conform legilor de protectie sociala in care toate tarile civilizate exista. Toate sumele sunt achitate din munca angajatilor in functie de vechime ( delimitand gradul de cotizare la aceste sume diferentiate de anii de munca) prin businessul creat sa asigure societatea si angajatii sai.