DEMISIA IOHANNIS ȘI JUDECATORI CCR

Solicităm DEMISIA:
- Președintelui României, Klaus Iohannis;
- judecătorilor CCR: Marian Enache, Livia-Doina Stanciu, Varga Attila, Elena-Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Dimitrie-Bogdan Licu
 
 
Ca urmare a încălcării ordinii de drept și a democrației constituționale, împiedicarea dreptului de a alege si a dreptului de a fi ales, în beneficiul președintelui Klaus Iohannis pentru prelungirea nelegală și neconstituțională a mandatului acestuia și acapararea puterii de stat în România, au fost exercitate şi coordonate de la cel mai înalt nivel acţiuni specifice care s-au concretizat în următoarele evenimente, expuse în mod cronologic.
 
La data de 21 decembrie 2024 expiră cel de al doilea mandat al președintelui României, Klaus Iohannis.  
 
Din acest motiv, Guvernul României a organizat procesul electoral, adoptând în acest sens, potrivit art. 5 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, H.G. 756/2004 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024,  iar potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 307/2004, H.G. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024. 
 
La 24.11.2024 a avut loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Prezența la vot și rezultatul numărării voturilor, după închiderea secțiilor de votare, se putea vizualiza în timp real pe platforma AEP: 
 
La data de 26.11.2024, Biroul Electoral Central a întocmit Procesul - verbal privind rezultatul votării la alegerile pentru Președintele României 24 noiembrie 2024  nr. 1RFT1/26.11.2024, potrivit căruia candidații care vor participa la al doilea tur de scrutin sunt Călin Georgescu (care a obținut 2.120.401 voturi valabil exprimate) și Elena -Valerica Lasconi (care a obținut 1.772.500 voturi valabil exprimate)
 
În perioada 26.11.2027 - 27.11.2024, după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale din data de 24.11.2024 și stabilirea rezultatelor, doi candidați la alegerile președințiale (Cristian Vasile Terheș și Sebastian Constantin Popescu) au formulat cereri de anulare a alegerilor, întemeiate pe dispozițiile art. 52 din Legea nr. 370/2024, care sunt înregistrate pe rolul Curții Constituționale a României sub nr. 3671F/2024 și nr. 3672F/2024. 
 
La data de 27.11.2024, Curtea Constituțională a României a stabilit termen pentru soluționarea celor două cereri de anulare a alegerilor (dosar nr. 3671F/2024 și nr. 3672F/2024), precum și pentru confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 (dosar nr. 3670F/2024) la data de 28.11.2024, ora 11.00. 
 
La data de 27.11.2024, Președintele României în funcție, Klaus Iohannis (căruia îi expiră ultimul mandat la data de 21.12.2024) convocă ședința CSAT (Consiliului Suprem de Apărare al Țării) pentru data de 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni, cu ordinea de zi: analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Se poate observa astfel că abia după anunțarea rezultatelor votului exprimat în primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României și după ce s-a adus la cunoștința publicului că s-au formulat cereri de anulare a alegerilor, președintele în funcție, Klaus Iohannis, a convocat ședința CSAT, invocând posibile atacuri cibernetice asupra unor infrastructuri IT&C suport pentru procesul electoral. 
 
La data de 28.11.2024, potrivit comunicatului de presă al  CCR: având în vedere art.146 lit. f) din Constituție, art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art. 37 și 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, judecătorii Curții Constituționale, au dispus:
- în dosarul nr. 3672F/2024, respingerea ca tardivă a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu; 
- în dosarul nr. 3671F/2024, având ca obiect cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheș: 
1. Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024.
2. Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central.
3. Termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00. 
- în dosarul nr. 3670F/2024, având ca obiect confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, a stabilit termen pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00. 
Hotărârea judecătorilor CCR de dispunere a reverificării și renumărării tuturor buletinelor de vot și înaintării reverificării de către Biroul Electoral Central este lipsită de temei juridic, aceasta deoarece niciunul dintre articolele invocate pentru pronunțarea acesteia nu conferă un asemenea drept Curții Constituționale a României și nici nu stabilește în competența Biroului Electoral Central reverificarea și renumărarea tuturor voturilor din dispoziția Curții Constituționale a României. Astfel: 
- art. 146 lit. f) din Constituție prevede: ”Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”;
- art. 3 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului”.
- art. 37 din Legea nr. 47/1992 prevede: ”(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
(2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.”
- art. 76 din Legea nr. 47/1992 prevede: ”Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate să comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale.”
Din conținutul temeiurilor de drept invocate de către judecătorii CCR, se poate constata că CCR are în competență numai supravegherea procedurii pentru alegerea președintelui României, procedură care este reglementată prin Legea nr. 370/2004, aspect care reiese în mod clar și din prevederile art. 3 din Legea nr. 370/2004 care prevedere că CCR veghează la respectarea prevederilor acestei legi. 
Cu toate că în Legea nr. 370/2004 care reglementează procedura de alegere a președintelui nu există nicio normă care să îi permită Curții Constituționale să dispună Biroului Electoral Central să procedeze la renumărarea voturilor, judecătorii Curții Constituționale arogându-și competențe pe care legea nu li le prevedea și cu încălcarea principiului legalității, au dispus renumărarea voturilor. 
 În Legea nr. 370/2004 există numai două prevederi legale privitoare la renumărarea voturilor: 
- articolul 17 alin (1): ”Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: h) dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.”
- articolul 24 alin (4): Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuții: c) numără voturile și consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin. (1); pot decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1). 
Art. 52 din Legea nr. 307/2004 conține următoarele reglementări în privința cererii de anulare a alegerilor:
”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”
Se poate constata astfel că CCR poate să anuleze alegerilor numai dacă: 
- în cadrul primului tur de scrutin, votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin;
- în al doilea tur de scrutin, votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului. 
Votarea este reglementată de Capitolul II, Secțiunea a 7-a din Legea nr. 307/2004 și conține reglementări referitoare la cabinele de vot, ștampilele de vot, urne, urne mobile, procedura în cadrul secției de votare, sigilare urne, orele între care se exercită votul, etc. 
Stabilirea rezultatelor alegerilor este reglementată de capitolul III din Legea nr. 307/2004, capitol în care se regăsește și art. 52 privind condițiile în care CCR poate anula alegerile. 
Or, capitolul III privind stabilirea rezultatelor alegerilor reglementează: desigilarea urnelor, numărarea voturilor, încheierea proceselor – verbale cu privire la rezultatele votului în fiecare secție de votare, centralizarea de către birourile electorale de circumscripție (județele, al municipiului București, din străinătate) a voturilor din secțiile de votare aferente și încheierea câte unui proces-verbal aferent fiecărei circumscripții electorale; centralizarea de către BEC a  voturilor din circumscripțiile electorale și încheierea unui proces -verbal pe care îl transmite Curții Constituționale. 
Important de reținut este faptul că pot fi formulate contestații cu privire la operațiunile electorale pe toată perioada și pot fi corectate neconcordanțele din procesele -verbale. Astfel: 
- art. 49 alin. 5 din Legea nr. 370/2004 prevede: ” Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (1), toate contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot nule și cele contestate alcătuiesc un dosar sigilat și ștampilat care trebuie însoțit de ștampila de control. Listele electorale utilizate în cadrul secției de votare alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului București de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază înarmată, însoțit, la cerere, de alți membri ai biroului electoral respectiv.”
- art. 49 alin. 6 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanțelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care contrasemnează și ștampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.”
- art. 49 alin. 7 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei secții de votare, biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București trebuie să solicite președintelui biroului electoral al secției de votare respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.”
- art. 49 alin. 8 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de procesele-verbale primite de la secțiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate trebuie să solicite președintelui biroului electoral al secției de votare să facă corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă sunt atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dispozițiile alin. (6) se aplică în mod corespunzător.”
- art. 50 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 prevede:  După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal care cuprinde ...”
- art. 50 alin. 3 din Legea nr. 370/2004 prevede: ” Procesul-verbal prevăzut la alin. (1), împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și cu toate contestațiile și întâmpinările primite de competența Biroului Electoral Central, formând un dosar sigilat, ștampilat și semnat de membrii biroului electoral județean, ai biroului electoral al sectorului municipiului București sau ai biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, însoțite de ștampila biroului electoral respectiv se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secțiilor de votare.”
- art. 50 alin. 4 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de un proces-verbal primit de la un birou electoral județean, un birou electoral al sectorului municipiului București sau de la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central trebuie să solicite președintelui biroului electoral respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei biroului electoral.”
- art. 51 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 prevede ”Biroul Electoral Central rezolvă contestațiile primite de la birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după care încheie un proces-verbal care cuprinde: ...”
- art. 51 alin. 3 din Legea nr. 370/2004 prevede ” Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare, primite potrivit art. 50 alin. (3), se înaintează cu paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.”
Totodată, potrivit art. 17 alin. (1) lit h) din Legea nr. 370/2004, Biroul Electoral Central are ca în atribuții ”dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale”
Din normele legale citate anterior, se poate observa că eventuale contestații cu privire la votare (”operațiunile electorale ale birourilor secțiilor de votare”) și centralizare a voturilor pentru stabilirea rezultatelor se puteau efectua pe întreg procesul electoral și fiecare birou electoral ”superior” era obligat să le soluționeze înainte de a închei procesul – verbal. 
Mai mult, BEC putea să dispună renumărarea voturilor dintr-o secție de votare dacă au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele- verbale. 
Or, în cererea de anulare a alegerilor formulată de Cristian Terheș acesta nu a invocat:
- nici că ar fi fost formulată vreo contestație la vreo secție de votare privind modalitatea de desfășurare a operațiunilor electorale care nu a fost soluționată sau a fost respinsă;
- nici că ar fi formulată vreo contestație cu privire la numărarea și consemnarea voturilor în procesele – verbale sau că o asemenea contestație nu ar fi fost soluționată sau a fost respinsă; 
- nici că s-ar fi formulat vreo contestație la BEC sau s-ar fi comunicat BEC că sunt eronate datele consemnate în procesul – verbal de la vreo secție de votare care ar fi fost respinsă sau nesoluționată de BEC.  
Se poate constata astfel că dl. Cristian Terheș care trebuia conform art. 52 alin (2) să depună cererea de anulare a alegerilor motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază, nu a invocat că pe parcursul desfășurării alegerilor s-ar fi formulat contestații cu privire la votare (”operațiunile electorale ale birourilor secțiilor de votare”) sau stabilirea rezultatelor, contestații care nu au fost soluționate sau ar fi fost soluționate în mod greșit. Însă, cu toate acestea CCR a dispus reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot. 
Raportat la motivele de contestație invocate care se încadrau în cauzele prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 76 din Legea nr. 47/1992, CCR putea numai să solicite Biroului Electoral Central toate procesele verbale ale secțiilor de votare, pentru a verifica dacă,  raportat la motivele și dovezile depuse de contestatorul Terheș Cristian, stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin au fost fraudate și au modificat modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.  
CCR nu  putea să dispună renumărarea voturilor, deoarece potrivit Legii nr. 304/2004, autoritatea competentă potrivit legii să dispună în acest sens era BEC și o putea face dispune numai anterior întocmirii procesului -verbal cu rezultatul primului tur de scrutin care s-a comunicat către CCR în vederea validării rezultatelor.  Cu toate acestea, prin încălcarea competențelor legale și prin adăugarea la lege, judecătorii CCR au dispus renumărarea voturilor și comunicarea de către Biroul Electoral Central a rezultatelor reverificării și renumărării. Or, asemenea atribuții nu intrau în competența judecătorilor CCR, potrivit dispozițiilor Legii nr. 307/2004.   
 
Am detaliat pe larg prevederile legii nr. 370/2004 și competența care îi revenea fiecărei autorități publice, inclusiv CCR pentru a atrage atenția că în contextul general al anulării întregului proces electoral, CCR a dispus renumărarea voturilor, fără să aibă competențe în acest sens, numai pentru a amâna cauza și a aștepta decizia CSAT din 28.11.2024, deoarece era de notorietate faptul că Președintele României convocase, la data de 27.11.2024, ședința CSAT pentru data de 28.11.2024, ora 14.00, la o oră ulterioară ședinței CCR (ora 11.00). 
 
La data de 28.11.2024, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 205D/28.11.2024 privind modul de soluționare a solicitării formulate de Curtea Constituțională a României prin adresa cu nr. 11197/28.11.2024, emisă în Dosarul nr. 3671F/2024, înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 cu nr. 781C/BEC/P.R.2024/28.11.2024.  Potrivit acestei decizii, în baza hotărârii CCR de renumărare a voturilor, BEC a emis procedura de renumărare a voturilor, stabilind competențe care nu erau prevăzute de lege în renumărarea voturilor, respectiv competențe în acest sens: birourilor electorale județene, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București. 
Procedând în acest mod, BEC a adăugat la Legea nr. 370/2004, temeiurile de drept invocate (art. 17 alin 2 și 3 din Legea nr. 307/2024) neprevăzându-i astfel de competențe, deoarece printre atribuțiile BEC pe care le are potrivit  art. 17 alin 1 din Legea nr. 307/2024 nu se regăsește și dispunerea renumărării voturilor conform hotărârii CCR, iar birourile electorale de circumscripție nu au în atribuții renumărarea voturilor. 
Dovadă în acest sens stă și Comunicatul de presă nr. 60 CP din 29.11.2024 privind dispozițiile legale referitoare la observarea procesului de renumărare a buletinelor de vot la scrutinul pentru alegerea Președintelui României din anul 2024,  potrivit căruia ”aduce la cunoștința opiniei publice că dispozițiile legale incidente organizării scrutinului pentru alegerea  Președintelui României 2024 nu stabilesc posibilitatea observării procesului de renumărare a buletinelor de vot, pentru extinderea cadrului de observare fiind necesară modificarea dispozițiilor art. 47 alin (1) din Legea nr. 370/2004”. 
Art. 47 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 are următorul conținut: ”La toate operațiunile efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator și a persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, candidații, persoanele acreditate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente și membrii birourilor electorale ierarhic superioare.”
Or, prin Decizia nr. 250D/28.11.2024, BEC a stabilit renumărarea voturilor în sarcina birourilor de circumscripție și nu birourilor secțiilor de votare. 
 
La data de 28.11.2024 a avut lor ședința CSAT, în cadrul căreia, potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul Administrației Prezidențiale: 
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
În cadrul ședinței, reprezentanții autorităților cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.
Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.
Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.
Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
 
Din acest comunicat de presă, privitor la hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 se poate constata că: 
a) în condițiile în care ședința CSAT a fost convocată de președintele României cu ordinea de zi: ”analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, hotărârea CSAT: conține o singură mențiune la ordinea de zi, respectiv ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”. 
Atacurile cibernetice urmăresc să deterioreze sau să obțină control sau acces la documente și sisteme importante dintr-o rețea de computere de firmă sau personală.
Or, infrastructura IT&C, suport pentru procesul electoral, NU a fost afectată de atacurile cibernetice, neinfluențând corectitudinea procesului electoral. 
În acest sens, la data de 28.11.2024, imediat după ce s-a făcut publică ședința CSAT, STS care se ocupă de infrastructura IT&C suport pentru procesul electoral a dat un comunicat de presă potrivit căruia: 
”Ca urmare a solicitărilor de presă adresate STS privind posibilele atacuri în spațiul cibernetic în legătură cu procesele electorale, precum și referitor la participarea STS în ședința CSAT din 28 noiembrie a.c., Biroul de presă al STS face următoarele precizări:
Serviciul de Telecomunicații Speciale a pus la dispoziția CSAT toate informațiile necesare în legătură cu suportul tehnic asigurat de către STS pentru Autoritatea Electorală Permanentă.
Astfel, pentru organizarea scrutinului din 24 noiembrie 2024, la nivelul STS au fost implementate măsuri proactive de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele informatice au funcționat în parametri optimi. Nu au fost identificate vulnerabilități în ceea ce privește furnizarea, în condiții de securitate, a serviciilor de comunicații și tehnologia informației puse la dispoziția AEP, organizatorul alegerilor.
În perioada premergătoare alegerilor și pe timpul desfășurării acestora, atacurile cibernetice au înregistrat o creștere numerică și a complexității. Cele mai frecvente tipuri de atacuri sunt cele volumetrice (DDoS) care au scopul de a indisponibiliza infrastructura sau serviciile expuse în internet.
Atacurile cibernetice detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate.
La nivelul instituției noastre nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, nefiind influențată corectitudinea procesului electoral.
Nu au fost identificate disfuncționalități în funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), a Sistemului informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV) și a site-ului prezenta.roaep.ro, acestea având o disponibilitate de 100%. Precizăm că site-ul de transparență prezenta.roaep.ro nu reprezintă un punct de intrare în SIMPV/SICPV, aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. În același timp, orice suspiciune a alterării datelor electronice de la nivelul SIMPV/SICPV se poate verifica și în prezent de către public, în sistemul blockchain compus din noduri naționale și aflate în statele membre ale Uniunii Europene. Acestea au rolul de a asigura trasabilitatea și integritatea datelor.
Reamintim că site-ul public de transparență prezenta.roaep.ro a fost accesibil neîntrerupt, chiar și în condițiile unui număr mare de accesări. Pe acest portal au fost prezentate în timp real datele cu privire la prezența la vot, iar după ora 21:00 au fost prezentate rezultatele cumulate, pe măsură ce au fost centralizate de secțiile de votare. Aceste date au reflectat întocmai rezultatele consemnate în procesele-verbale pe hârtie, semnate și asumate în secțiile de votare și în birourile electorale de circumscripție electorală superioară, inclusiv Biroul Electoral Central. Datele din sistemul informatic au coincis întocmai cu cele consemnate în procesele-verbale pe hârtie, conform verificărilor INS și birourilor electorale superioare. Reiterăm faptul că rezultatele oficiale ale alegerilor sunt cele consemnate pe hârtie.
Terminalele informatice, resursele de comunicații de acces din secțiile de votare și aplicațiile specifice au fost evaluate constant de către specialiștii STS din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii pe timpul desfășurării procesului electoral. Sistemele tehnice puse la dispoziția AEP pentru sprijinirea procesului electoral nu au fost contestate de către organizații, experți sau observatori electorali.”
Aceleași concluzii de regăsesc și în documentul transmis CSAT care a fost postat pe pagina de internet a Administrației Prezidențiale, în urma declasificării, din 04.12.2024: https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193 
b) hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 confirmă aspecte care nu făceau obiectul ordinii de zi: 
- acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială; 
- un candidat la alegerile prezidențiale a încălcat legislația electorală, ca urmare a faptului că a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic. Aceasta în condițiile în care potrivit Legii nr. 334/2006 privind finanțarea campaniilor electorale: autoritatea competentă să constate încălcări ale dispozițiilor acestei legi este Autoritatea Electorală Permanentă (art. 42 alin 1 și art. 54 alin 1);  materialele de propagandă electronică online nu se impune a conține codul unic de identificare prevăzute la art. 34 alin. (13) și nu există sancțiune contravențională dacă asemenea materiale de propagandă online nu sunt ”marcate” (potrivit art. 52 alin. (1) raportat la art. 36 alin 2 și 3);
- candidatul a beneficiat de un tratament preferențial (ca vizibilitate pe TikTok), deoarece compania chineză nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC  și că este cert că TikTok nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
Aceste mențiuni din hotărârea CSAT  sunt contrazise  chiar de Nota SRI nr. 00784858 din 02.12.2024 (ulterior ședinței CSAT) declasificată la data de 04.12.2024, în conținutul căreia, la pagina 3,  se menționează ”În 22.11.2024, ora 13:47, Tik Tok a transmis AEP confirmarea eliminării postărilor ce fac obiectul Deciziei BEC nr. 175D din 20.11.2024, prin blocarea accesului vizual la acestea de pe teritoriul României, ele rămânând vizibile în alte state și putând fi distribuire”, 
Se precizează că membrii CSAT ”au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Pe de o parte, se poate constata că nimic din cele constatate în ședința CSAT nu era cert.  
Pe de altă parte, potrivit comunicatului de presă din 04.12.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții:
”Precizări privind declarații publice referitoare la sesizări adresate PÎCCJ în legătură cu modul de desfășurare a procesului electoral
Pentru o corectă informare a cetățenilor și având în vedere solicitările formulate de reprezentanți ai mass-media referitoare la declarații publice și comunicate de presă potrivit cărora au fost transmise către instituția noastră sesizări având ca obiect verificarea unor aspecte de natură a influența corectitudinea procesului electoral, facem următoarele precizări:
Consilul Suprem de Apărare a Țării a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate în cursul zilei de astăzi.
În acest sens, menționăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă.          
De asemenea, cu privire la declarațiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfășurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice.”
Mai mult, având în vedere prevederile:
- art. 267 Cod Penal care reglementează infracțiunea de omisiune a sesizării:
”(1) Funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda”, 
- Articolul 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații
”În cazul în care din verificările și activitățile specifice prevăzute la art. 9 și 10 rezultă date și informații care indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală.”
în cazul în care personalul din serviciile secrete ale statului român ar fi luat cunoștință cu săvârșirea unor infracțiuni trebuia sesizat parchetul. Însă, PICCJ ne confirmă prin comunicatul din 04.12.2024 că nu a primit astfel de sesizări penale. 
 
Efectul comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale cu privire la hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 a fost acela că a urmat un linșaj mediatic al candidatului Călin Georgescu pe toate canalele media și în mediul online, acesta fiind prezentat ca pro-rus, omul rușilor, rusofil, extremist, neolegionar, omul lui Putin, etc, fapt infirmat ulterior, ca urmare, a mesajelor publice de pe rețeaua de socializare X a cetățenilor americani din echipa noului președinte ales al SUA, Donald Trump. 
 
Or, față de cronologia evenimentelor și comportamentul Președintelui României, avem bănuiala legitimă că scopul convocării ședinței CSAT din data de 28.11.2024 a fost acela de a influența opinia publică cu privire la candidatul Călin Georgescu, precum și rezultatul alegerilor președințiale și scoaterea acestuia din cursa electorală, inclusiv prin exercitarea de presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale a României. 
 
  La data de 29.11.2024, dată la care CCR trebuia să soluționeze contestația formulată de Terheș Cristian, aceasta a dat un comunicat de presă potrivit căruia: 
” În ziua de 29 noiembrie 2024, Plenul Curții Constituționale, având în vedere că urmează să fie înaintate de către Biroul Electoral Central rezultatele reverificării și renumărării buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, a decis să amâne cauzele pentru data de 2 decembrie 2024, ora 17,00 :
– Cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș (Dosar nr.3671F/2024);
– Confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 ( Dosarul nr.3670F/2024)”
 
La data de 30.11.2024, Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul recepției oferite cu prilejul Zilei Naționale a României (care a avut loc la Palatul Cotroceni și credem că au fost prezenți și judecători ai CCR), a ținut un discurs acesta a ținut să facă trimitere la procesul electoral arătând că: 
” Anul acesta a fost unul încărcat electoral. Urmează încă două runde de alegeri, parlamentare și prezidențiale, momente cruciale care vor defini, mai mult decât la alte scrutine din trecut, direcția în care va merge România în următorii ani.
Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru.
Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat.
Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.
Alegerile parlamentare de mâine sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament.
Iar modul în care va arăta această majoritate și, implicit, viitorul Guvern depinde direct de votul dumneavoastră de mâine.
Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației.
De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor.
Dragi români, fiecare vot contează și fiecare cetățean are un rol esențial în conturarea viitorului țării noastre.
Alegem nu doar oameni care să ne reprezinte, ci și valorile și direcția în care vrem să mergem ca națiune.
România trebuie să își consolideze orientarea sa indiscutabilă către valorile europene şi nord-atlantice. Este un parcurs pe care ni l-am asumat și pe care l-am obținut cu mari sacrificii, prin tranziții dureroase.
Nu avem voie să uităm că votul este un drept pentru care semenii noștri au luptat, unii plătindu-l cu sânge, în urmă cu 35 de ani.
Într-o eră în care vedem o creștere alarmantă a extremismului, a populismului și a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrățișează aceste abordări își doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale și răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziție cu cea care reușea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.
Nu există politicieni perfecți și nici personalități mesianice care să fie posesoarele unor soluții miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetățenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toți mai puțină libertate, mai multă suferință, privațiuni și pierderea unor drepturi care acum sunt garantate.”
 
Acest discurs al Președintelui Iohannis era în contextul în care începând cu 25 noiembrie au fost proteste de stradă împotriva candidatului Călin Georgescu, iar în mass-media și în online acesta era ca omul rușilor, un fascist, un legionar, că va băga România în război, etc. Prin discursul său, președintele Iohannis a încercat să influențeze intenția de vot a cetățenilor, atât în ceea ce privește alegerile parlamentare, cât și alegerile președințiale. 
 
La data de 02.12.2024, Biroul Electoral Central a întocmit și comunicat către CCR Procesul -verbal nr. 935/ 02.12.2024 privind constatările emise în urma derulării operațiunilor necesare punerii în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea Constituțională a României în Dosarul nr. 3671F/2024 în care a arătat care este rezultatul renumărării parțiale a voturilor (renumărarea voturilor din țară și renumărarea voturilor de la 161 secții de votarea din străinătate
 
La data de 02.12.2024, conform comunicatului de presă al CCR, în cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, conferind efectivitate competențelor înscrise în Constituția României, precum și în respectul votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024, judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi:
– respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș;
– confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024;
– organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care participă domnul Călin Georgescu şi doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
 
Facem mențiunea că ședința CSAT a avut loc la data de 28.11.2024, iar potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale în această ședință: 
”În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Totodată, hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 era de notorietate, toată presa vorbind despre ea, iar CCR potrivit dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992: ”Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate să comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale”. 
Drept urmare, până la data de 02.12.2024, dacă judecătorii CCR considerau că hotărârea CSAT din 28.11.2024 poate să aibă relevanță asupra procesului electoral și asupra soluțiilor pe care le pronunța cu privire la cererea de anulare a alegerilor și de validare a rezultatelor primului tur de scrutin, puteau solicita hotărârea CSAT și documentele care au stat la baza acestora.
În cazul în care considerau că nu au acces la documentele clasificate, puteau să solicite declasificarea și să nu pronunțe soluția de confirmare a rezultatelor primului tur de scrutin, până la declasificare, dacă ar fi considerat că notele informative ale serviciilor secrete care au fost prezentate în ședința CSAT puteau să influențeze procesul electoral. 
 
La data de 03.12.2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 3 decembrie 2024 Hotărârea CCR nr. 31/2024 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024. Potrivit dispozitivului acestei hotărâri, Curtea Constituțională a hotărât: 
1. Confirmă și validează rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024, după cum urmează:
– numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente: 18.021.800;
– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 9.465.650;
– numărul total al voturilor valabil exprimate: 9.242.186;
– numărul total al voturilor nule: 223.132;
– numărul de voturi necesare pentru a fi ales Președinte al României, conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: 9.010.901;
– numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat:
Nr. crt. Prenumele și numele candidatului Numărul total al voturilor valabil exprimate obținute
1. Elena-Valerica Lasconi 1.772.500
2. George-Nicolae Simion 1.281.325
3. Ion-Marcel Ciolacu 1.769.760
4. Nicolae-Ionel Ciucă 811.952
5. Hunor Kelemen 416.353
6. Mircea-Dan Geoană 583.898
7. Ana Birchall 42.853
8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru 14.502
9. Sebastian-Constantin Popescu 14.683
10. Ludovic Orban 20.089
11. Călin Georgescu 2.120.401
12. Cristian Diaconescu 286.842
13. Cristian-Vasile Terheș 95.782
14. Silviu Predoiu 11.246
2. Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 se aduce la cunoștință publică.
3. Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
4. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștință prin mass-media.” 
 
La data de 04.12.2024, pe pagina Administrației Prezidențiale a fost postat un Comunicat de presă prin care ni se aducea la cunoștință: 
”Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
Totodată, precizăm că Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisă, la finalul ședinței, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pentru a întreprinde de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, în vederea clarificării aspectelor prezentate în ședința CSAT.
Vă prezentăm în anexă documentele declasificate:
Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne 
Document CSAT Serviciul de Informații Externe
Document CSAT Serviciul Român de Informații I
Document CSAT Serviciul Român de Informații II
Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale
 
Aceste documente declasificate comportă mai multe discuții având în vedere dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate:
- Articolul 22
”(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se comunica Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecție.”
- Articolul 15
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere în circulație;
b) informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanta și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu;
d) informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea tarii;
e) informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt:
– strict secret de importanta deosebita - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune de o gravitate excepțională securității naționale;
– strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave securității naționale;
– secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securității naționale. 
- Articolul 24 (privind informațiile secrete de stat)
(3) Încadrarea informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare științifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea națională.
- Articolul 33 (privind informațiile secrete de serviciu)
”Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.”
 
Astfel:
1. Se poate constata din comunicat că declasificarea informațiilor clasificate ca secrete de stat se face prin hotărâre de Guvern, la solicitarea motivată a emitentului. 
Or, potrivit comunicatului de presă, ”Președintele României ... a fost de acord cu declasificarea” . Totodată, conform informațiilor publicate pe site-ul Guvernului, în ședința din 04.12.2024, Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre pentru declasificarea vreunui document clasificat. 
Drept urmare, Președintele României a declasificat și a făcut publice aceste documente, cu încălcarea dispozițiilor legale, în condițiile în care nu avea asemenea competențe. 
2. Informațiile conținute în aceste documente declasificate ”eludarea legislației naționale în domeniul electoral”, posibile fapte penale, după cum lasă de înțeles membrii CSAT. 
Or, potrivit art. 24 alin. (5) și art. 33 din Legea nr. 182/2004 este interzis să fie clasificate informații în scopul ascunderii încălcării legilor sau limitării informării accesului la informații de interes public. 
Ca urmare a declasificării cu încălcarea dispozițiilor legale, de către Președintele României, persoanele fizice și juridice române nu își pot exercita ”dreptul de a contesta la autoritățile care au clasificat informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.” (prevăzut de art. 20 din Legea nr. 182/2002). 
3. În comunicatul Administrației Prezidențiale se menționează că au fost declasificate  ”informațiile prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”, însă din conținutul documentelor făcute publice rezultă că nu au fost făcute publice integral documentele, unele nu erau secretizate, iar altele au fost întocmite ulterior ședinței CSAT din 28.11.2024. 
Astfel: 
 
a) Documentul nr. 611 din data de 29.11.2024 emis de Serviciul de Telecomunicații Speciale: 
- documentul este emis la data de 29.11.2024, ulterior ședinței CSAT din 28.11.2024, motiv pentru care nu putea fi analizat în ședința CSAT din data de 18.11.2024. 
- documentul poartă mențiunea ”neclasificat”, așa că nu putea fi declasificat; 
- din conținutul și concluziile acestuia reiese că: nu au fost identificate vulnerabilități sau disfuncționalități care să determine un impact în ceea ce privește furnizarea în condiții legale, optime și de securitate a serviciilor de comunicații și tehnologia informației asumate de STS; toate punctele externe de acces în sistem au fost evaluate din prisma securității cibernetice și au fost monitorizate permanent înainte, în timpul și ulterior finalizării procesului electoral, nefiind sesizate anomalii; orice suspiciune privind alterarea datelor electronice de la nivelul SIMPV?SICPV se poate verifica și în sistemul blockchain, compus din noduri naționale și europene; în timpul procesului electoral au fost blocate cu succes toate atacurile cibernetice identificate. 
 
b) Documentul nr. 1956 din 04.12.2024 emis de Serviciul de Informații Externe: http://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente%20CSAT/Document%20CSAT%20SIE.pdf
- se menționează că este un extras neclasificat din Nota nr. 0654 din 28.11.2024, ceea ce înseamnă că nu este complet documentul care a fost prezentat în ședința CSAT; 
- cu toate că poartă denumirea ”Analiza unor riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, NU conține nicio informație cu privire la infrastructura IT&C, suport pentru procesul electoral (care este în coordonarea STS, așa cum se explică pe larg în documentul STS). 
- Conținutul extrasului pare ca și când ar fi redactat de un elev de liceu care face un referat despre posibile riscuri a adresa securității naționale pe care le poate genera Rusia; 
- din conținutul documentului reiese că acțiunile oricărui cetățean prin care își exprimă nemulțumirea și dezaprobarea publică față de politica statului român, în opinia SIE pot fi considerate o acțiune ostilă a Rusiei pentru a influența ”mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral”, libertatea de opinie și de exprimare fiind considerat un pericol la securitatea națională a României, în pagina 2 a documentului, indicându-se: 
o sprijinirea unor candidați euroscepetici și alimentarea unor mișcări antisistem inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică; 
o încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina. 
Or, față de modul de redactare al documentului, lapidar și care înșiră niște generalități, fără nicio probă concretă, există riscul ca orice cetățean să fie considerat că este un pericol la securitatea națională pentru simplul fapt că este nemulțumit de politicile și deciziile pe care le iau reprezentanții autorităților publice din România. 
 
c) Documentul MAI – declasificat cu nr. 2081968/04.12.2024:
- datele din conținutul acestui document sunt anonimizate la data redactării lui, inclusiv numărul și data documentului clasificat; 
- dacă acesta este documentul declasificat, nu se putea scrie pe el pe calculator ”declasificat cu nr. 2081968/04.12.2024”;
- conține informații neconforme cu realitatea ”TikTok nu a implementat instrucțiunile BEC privind marcarea drept candidat politic, respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit  de Autoritatea Electorală fiecărui candidat”,  în condițiile în care nu TikTok realizează materialele electorale si drept urmare nu el putea să marcheze materialele electorale de tip video. Mai mult, BEC prin Decizia nr. 175D/20.11.2024 a dispus ”înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce il ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, care nu conțin codul codul de identificare al mandatarului financiar”, nu marcarea așa cum se menționează în documentul MAI
- se prevede că ”analiza metrică a relevat o creștere abruptă în intervalul 13-26.11.2014, ajungând pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare a conținutului video asociat mai multor hastag-uri utilizate în campania electorală a lui Călin Georgescu, însă nu a fost identificată o amplificare artificială la nivelul platformei TikTok până la data de 24.11.2024, explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane fiind înregistrată ulterior datei de 25.11.2024”. Drept urmare, MAI confirma că nu a fost identificată o amplificare artificială a campaniei electorale a lui Călin Georgescu înainte de data alegerilor, 24.11.2024. 
Creșterea vizualizărilor, ulterior datei aflării rezultatelor alegerilor este normal, având în vedere isteria care s-a creat după ce acest candidat a obținut cele mai multe voturi la alegerile din 24.11.2024, precum și faptul că s-au organizat proteste împotriva sa; 
- mențiunile cu privire la redarea diverselor conversații de pe rețelele de socializare sau declarații a diverșilor utilizatori (sau influenceri), nu au nicio relevanță, deoarece declarațiile puteau să fie nereale și chiar manipulatoare;
- faptul că unii cetățeni români au vrut să îl sprijine pe candidatul Georgescu să acceadă la funcție de președinte, este dreptul acestora, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 334/2006 nu interzice finanțarea indirectă a campaniilor electorale de către cetățenii români sau persoanele juridice de naționalitate română (a se vedea art. 32 alin 1  din Legea nr. 334/2006);
- în privința campaniei de promovare în România a celor 3 hashtag-uri (#echilibrușiverticalitate, #prezidentiale2024, #unliderpotrivitpentrumine) se menționează că scopul campaniei viza creșterea nivelului de conștientizare cu privire la importanța participării la vot.
 
d) Documentele declasificate emise de SRI: 
Sunt două documente declasificate emise de SRI:
- o anexă la documentul nr. 00778639 din 28.11.2024, desecretizată ca anexă la documentul nr. 791180 din 04.12.2024 
- o anexă la documentul nr. 00784853 din 02.12.2024, desecretizată ca anexă la documentul nr. 791184 din 04.12.2024 
Se poate observa ca acestea sunt numai anexe, documentele ale căror anexe sunt nefiind date publicității. Numărul de înregistrare al documentelor SRI la care sunt atașate aceste anexe sunt 791180 și 791184. Drept urmare, la data de 04.12.2024, SRI a desecretizat cel puțin 5 documente cu numărul 791180, 791181, 791182, 791183, 791184. 
Cu toate acestea, s-au dat publicității, selectiv, numai 2 anexe la aceste documente, anexe care se refereau la un singur candidat. 
Documentele SRI la care sunt atașate aceste anexe nu au fost date publicității, iar anexele care au fost date publicității NU aveau cum să fi fost prezentate în ședința CSAT din data de 28.11.2024, deoarece: 
- anexa datată 28.11.2024: din conținutul acesteia se poate observa că a fost antedatată, deoarece la pagina 2, ultimul paragraf se menționează ”În 24.11.2024, @propagatorcg avea 1.088 abonați, iar la 01.12.2024 acesta avea 5.005 utilizatori, cu o crestere de 603 membri fatā de ziua anterioarǎ”. Se poate observa astfel că, dacă în mod real această anexă ar fi fost întocmită la data de 28.11.2024 nu ar fi putut conține informații din data de 01.12.2024; 
- anexa datată 02.12.2024, nu avea cum să existe la o dată anterioară și să fie prezentată în ședința  CSAT din 28.11.2024. 
 
Cele două anexe date publicității NU au fost prezentate în ședința CSAT din data de 28.10.2024 conțin informații următoarele informații: 
 
d.1.) Anexa la documentul SRI nr. 00778639 din 28.11.2024:
a.1.)  în preambulul acestei Note se menționează ”În contextul primului tur al alegerilor prezidențiale au fost obținute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral, dar și exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creșterea în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu”. Cu toate că această notă începe cu concluzii, nu se menționează în interiorul acesteia nicio normă legală încălcată și care erau sancțiunile prevăzute de lege într-o asemenea situație. 
a.2.) Se menționează că ”ascensiunea acestuia în sondajele de opinie a fost determinată de o campanie  coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de scrutinului, în special pe platforma TikTok care a reușit să îi asigure victoria în primul tur cu 22,94%”.  Acestea sunt simple presupuneri, în condițiile în care din chiar conținutul acestei note  reiese că acesta era prezent de mulți ani în mediul online, pe mai multe platforme de socializare. 
a.3.) ”Călin Georgescu se afla la un nivel de notorietate foarte scăzut cu câteva săptămâni înainte de scrutin. În sondaje din perioada 30 octombrie – 05 noiembrie asupra intenției de vot, candidatul Călin Georgescu era cotat la sub 1%. În sondaje în perioada 15-20 noiembrie, acesta a fost clasat pe locul 6, cu 6,2% intenție de vot, iar la 20-21 noiembrie, sondajele îl cotau pe Călin Georgescu la 10.6%”.  Nu se menționează cine a făcut sondajele și cine a fost beneficiarul. Mai mult, nu se ia în calcul că poate rezultatele sondajelor date publicității erau nereale, fiind simple modalități de a canaliza intenția de vot a cetățenilor asupra unor candidați prezentați ca favoriți în sondaje. O dovadă a faptului că sondajele nu reflectau intenția de vot reală a cetățenilor ( din cauza prezentării publice a unei intenții de vot denaturate sau din cauza faptului că cetățenii voiau să spună cu cine vor vota), stă chiar faptul că inclusiv exit-pollurile din ziua votului, 24.11.2024, date publicității de toate televiziunile în ziua votului și de site-urile de știri, nu îl prezentau pe acesta ca fiind primul clasat în voturile exprimate, nici măcar spre închiderea urnelor.  
Astfel: 
- conform articolului de pe site-ul digi24.ro, ” Alegeri prezidențiale 2024, turul I. Cele mai importante evenimente din ziua scrutinului”:
o ”Primele estimări ale votului, cu date până la ora 10.00 
ACTUALIZARE 12.16 Primele estimări ale votului, conform unor surse politice, din datele culese până la ora 10.00, arată că Marcel Ciolacu (PSD) ar fi obținut 33% din voturile exprimate. Este urmat de Elena Lasconi (USR) cu 14%, care e la egalitate cu George Simion (AUR) - 14%. Supriza, la ora 10, potrivit estimărilor, vine de la Călin Georgescu (independent), care este cotat cu 12%.”
o Noi estimări din surse politice 
ACTUALIZARE ORA 19.36 Au apărut noi estimări ale votului din surse politice, cu date culese până la ora 18.00. Pe primul loc se afă Marcel Ciolacu, cu 25% din voturi, urmat de Elena Lasconi – 19% și George Simion cu 17%. Conform altor surse politice, estimările ar fi: Marcel Ciolacu – 26%, George Simion – 18%, Elena Lasconi – 18% și Nicolae Ciucă – 14%.
- Conform aticolului de pe site-ul  RomaniaTV.net: ”EXIT POLL PREZIDENŢIALE 2024. Avem cifrele, surpriză TOTALĂ, doar unele sondaje au anticipat această finală UPDATE” :
o UPDATE– Primele estimări ale votului la alegerile prezidențiale din România din 2024, până la ora 10:00, arată un avantaj clar pentru Marcel Ciolacu (PSD), cu 33% din voturile exprimate, potrivit unor estimări ale unor surse politice citate de Digi 24.
Elena Lasconi (USR) și George Simion se află la egalitate, fiecare cu 14% din voturi. Un rezultat surprinzător vine de la Călin Georgescu, care ar fi obținut 12% din sufragii.
o EXIT POLL PREZIDENŢIALE 2024.  Apar primele date din cele patru sondaje de tip exit-poll realizate în primul tur al alegerilor prezidențiale.  Astfel, potrivit surselor din zona partidelor politice, pe baza datelor centralizate până în ora 12, situația ar arăta în felul următor:
 Marcel Ciolacu – 26%
 George Simion – 20%
 Elena Lasconi – 15%
 Nicolae Ciucă – 15%
 Mircea Geoană – 6%
 Cristian Diaconescu – 5%
 Kelemen Hunor – 4%
 Călin Georgescu – 4%
 Ludovic Orban – 3%
 Cristian Terheș – 2%
o Astfel, potrivit surselor politice convergente, pe baza datelor centralizate până la ora 14, situația arată în felul următor:
 Marcel Ciolacu – 25
 George Simion – 21
 Elena Lasconi – 17
 Nicolae Ciucă – 16
 Călin Georgescu – 6
 Mircea Geoană – 5
 Cristian Diaconescu – 3
 Kelemen Hunor – 4
 Ludovic Orban – 2
 Cristian Terheș – 1
o Astfel, potrivit unor surse politice convergente, pe baza datelor colectate pentru ora 15.00 (cu șase ore înainte de închiderea urnelor), situația se prezintă în felul următor :
 Marcel Ciolacu – 27%
 George Simion – 19%
 Elena Lasconi – 16%
 Nicolae Ciucă – 16%
 Călin Georgescu – 7%
 Mircea Geoană – 6%
 Kelemen Hunor – 4%
 Cristian Diaconescu – 2%
 Ludovic Orban – 2%
Nici măcar după ora 21.00, ora închiderii voturilor, televiziunile nu îl prezentau pe Călin Georgescu ca fiind primul în voturile exprimate de români: 
Astfel: 
Digi24 prezenta la ora 21.00, în data de 24.11.2024, următorul clasament: 
 Marcel Ciolacu – 25%
 Elena Lasconi – 18,1%
 George Simion – 16%
 Călin Georgescu – 14.1%
Antena3 prezenta la ora 21.00, în data de 24.11.2024, următorul clasament: 
 Marcel Ciolacu – 25%
 Elena Lasconi – 18%
 Călin Georgescu – 16%
 
Se poate observa astfel că inclusiv în data de 24.11.2024, conform exit-poll-urilor (sondajelor electorale efectuate la ieșirea de la vot a alegătorilor), Călin Georgescu nu era prezentat ca fiind favorit în voturile exprimate, sondajele arătându-l pe acesta pe locul al 3-lea, la o diferență de 11% (față de Marcel Ciolacu) sau de 9% (față de Marcel Ciolacu). Aceasta în condițiile în care, în mod real, conform platformei Roaep.ro, clasamentul a fost următorul;
 Călin Georgescu – 21,88% 
 Elena Lasconi – 18,39%
 Marcel Ciolacu – 15,97%
 
Drept urmare, se poate constata că niciun sondaj nu reflecta intenția reală de vot, SRI nefăcând altceva decât să încerce să însăileze niște argumente  în Notele informative conform cărora diferența dintre sondajele publice prezentate și voturile real exprimat de români ar fi fost influențat de o campanie de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok.
Prin modalitatea în care au fost redactate notele informative ale serviciilor secrete și exploatarea acestora public de către Președintele Românie, Klaus Iohannis, se poate constata că acesta cu concursul serviciilor secrete a încercat și a reușit să înfrângă dorința și votul real exprimat de către români pentru alegerea președintelui României. 
 
a.4.) în Nota informativă se menționează că ”promovarea masivă a presupus o campanie pe TikTok, prin intermediul mai multor conturi coordonate ce au publicat activ conținut electoral, atât cu ajutorul algoritmilor de recomandare, cât și prin promovare plătită”. 
Cu toate acestea în informațiile prezentate în continuare sunt contradictorii și în contradicție cu concluzia prezentată inițial. Astfel:
”Rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună , numărul urmăritorilor crescând semnificativ.” 
Pentru ca ulterior să ni se pună că ”S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere au fost create încă din anul 2016” și că ”prezintă o importanță deosebită faptul că nu au fost utilizate resurse tehnice comune și nu au fost observate adrese IP partajate (IP sharing). Concret, conturile de TikTok în cauză au avut alocate adrese IP unice”. 
Deci, din 25.000 conturi de Tik Tok, 797 conturi au fost au fost create în 2016 înainte de existența TikTok. 
Toate cele 25.000 de conturi aveau adrese de IP unice. Însă, SRI nu poate să accepte că 25.000 de cetățeni români ar fi fost interesați să își promoveze candidatul care doreau să ajungă președintele României, invocând ca argument o presupunere că faptul că aveau adrese de IP unice ”denotă un mod de operare menit să îngreuneze activitățile de identificare a amplorii rețelei pe baza utilizării unei infrastructuri comune (aspect caracteristic rețelelor de boți)”. 
 
În nota informativă se menționează că: 
- ”activitatea conturilor din rețea a fost organizată în afara platformei Tik Tok, respectiv la nivelul aplicației de mesageri instantă Telegram”
- ”a fost identificat un canal telegram Propagator – implica-te și tu, Renașterea României, Hrană, Apă și energie (@propagatorcg) care are rol de a coordona alți utilizatori cu privire la postările și conținutul video distribuit”.
”Abonații @propagator au primit instrucțiuni clare privind modalitatea de acțiune a conturilor, recomandări privind comportamentul utilizatorilor la nivel TikTok, respectiv mesajele care ar fi urmat să fie promovat sau distribuite, în sensul includerii unor emoji special alese și a numelui candidatului pentru a exploata algoritmii TikTok. Acestea erau pregătite și încărcate instant în cadrul TikTok. 
La nivelul unor grupuri dedicate de Telegram au fost identificate postări care încurajau urmăritori să posteze anumite etichete predefinite (,#CG", ,#diaspora",#calingeorgescu'), sa distribuie anumite videoclipuri postate pe grupuri, respectiv indicati pentru eludarea mecanismelor de verificare ale platformei TikTok (inregistrarea ecranelor si modificarea continutului pentru a fi percepute de platforma drept continut original).”
Aceste mențiuni din Nota informativă a SRI nu fac altceva decât să dovedească că cetățenii români au vrut să facă campanie pentru a îl promova pe candidatul la președințiale pe care îl susțineau. 
Mențiunile din această notă sunt formulate într-o manieră înșelătoare, fără să precizeze cum funcționează platformele de socializare Telegram  și TikTok, în realitate, ca modalitate de comunicare între cetățeni: 
- faptul că pe telegram se creează un canal, ”abonații” canalului sunt de fapt persoane care accesează informațiile de pe canalul respectiv de Telegram, dacă vor; 
- orice persoana poate să treacă ca etichetă (”hastag„#) orice vrea pe TikTok. Nu se invocă că etichetarea unor video postate pe TikTok ar fi ilegală; 
- distribuirea de diverse video sau mesaje, indiferent ca este vorba de Telegram sau TikTok este realizata de cetățeni, dacă sunt de acord cu conținutul și dacă consideră că și alții ar trebui să ia cunoștință despre respectivul conținut. 
 
Chiar din mențiunile următoare din nota informativă se poate observa că acestea sunt prezentate într-un mod manipulator, nu prezintă nimic cert, ci invocă inițial niște supoziții (”potențial”) pentru ca ulterior să vorbească de ”susținători”. 
Astfel, cu toate că la începutul notei se vorbește de 25.000 conturi la nivelul platformei TikTok, ulterior fac trimitere numai la 76 conturi (la pag 3) care au fost înființate pe Tik ToK după crearea canalului de Telegram @propagatorcg, menționându-se că din 1.183 conturi care au utilizat #CG11, numai 76 ”au fost create și utilizate cu intenția de a posta conținut de promovare, restul fiind asociate unor persoane reale care postau in mod voluntar  conținut pro-Călin Georgescu.”
Nu se face nicio mențiune dacă cele 76 de conturi erau ale unor persoane nereale. 
Se mai menționează că ”Conturile au utilizat un sir de emoticoane specifice, însoțite de numele candidatului pentru exploatarea algoritmilor platformei. Reprezentantii TIK TOK au identificat 83 de conturi care au urmat acest tipar, care au lăsat 2912 de comentarii (dintre care 23% postate de contul oficial al lui Cālin GEORGESCU).”     NU se menționează  care a fost perioada în care au fost lăsate acele comentarii și nici dacă cele 83 conturi nu erau asociate unor persoane reale. 
Se mai menționează că ” TikTok a mai comunicat ca a identificat o potențiala rețea de conturi implicate in actiuni de manipulare a opiniei publice in context electoral, precum si o retea de conturi afiliate cu publicația rusă Sputnik care a vizat utilizatorii din România si Republica Moldova.”
Nu se face nicio mențiune dacă s-a efectuat vreo verificare a informației, dacă este reală sau nu și nici dacă alte autorități publice competente din România au sesizat existența unor astfel de situații și dacă sesizaseră sau nu organele competente. 
Ulterior, se menționează că ” Prezintă interes faptul ca o parte din grupurile de Telegram la nivelul cărora s-au coagulat susținători ai lui Călin GEORGESCU au fost create în septembrie 2022. Cu titlu de exemplu, a fost creat grupul Calin Georgescu-Proiect de tara, la nivelul carora era promovată narativa candidatului, împreună cu alte patru grupuri de Telegram similare.”
Se poate observa pe de o parte, că se vorbește de SUSȚINĂTORI ai candidatului, pe mai multe grupuri de Telegram (fără să precizeze care erau acestea) care promovau narativa acestuia încă din septembrie 2022. 
În cazul în care ”narativa” candidatului din 2024 a candidatului Călin Georgescu, ar fi fost considerată ilegală, autoritățile publice din România au avut tot timpul la dispoziție ca să acționeze și să sancționeze. Însă, nu s-a întâmplat acest lucru, aceasta fiind o dovadă în plus că nu există nicio ilegalitate în susținerea acestuia sau ”narativei” lui, abia după ce a obținut cel mai mare de voturi în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2024, s-a  încercat manipularea opiniei publice în sensul că acesta ar fi făcut ceva ilegal. 
 
”În activitatea de promovare a lui Calin GEORGESCU a fost utilizată o rețea extinsă de persoane publice cu notorietate ridicată de la nivelul platformei TikTok (influenceri), prin intermediul cărora si-a promovat campania atât în mod direct (prin susținerea publica a candidatului), cat si indirect (prin mesaje aparent neutre, dar care conțineau etichete asociate candidatului, precum #echilbrusiverticalitate). În mod intenționat, o parte dintre aceștia nu au marcat publicitatea ca fiind plătită, pentru a evita asocierea postărilor cu cele dedicate campaniilor electorale.”
Nu există nicio mențiune în nota informativă potrivit căreia există informații și dovezi că promovarea pe care i-au făcut-o influencerii candidatului Călin Georgescu s-a făcut din dispoziția acestuia. 
 
Faptul că cetățeni români persoane publice au înțeles să susțină public un candidat la președinție, poate să fie o faptă nelegală numai într-un regim dictatorial. 
Înseamnă că o asemenea nelegalitate a săvârșit și premierul României, Marcel Ciolacu, care în campania privind cel de al doilea tur de scrutin a ieșit  cu mesajul pe pagina sa de Facebook ”susțin Elena Lasconi”. Să înțelegem că în opinia SRI, numai susținerea publică a anumitor candidați este permisă?
 
Eticheta #echilibrusiverticalitate (echilibru și verticalitate) susține SRI că ar fi fost asociată candidatului Călin Georgescu și de aceea ar fi fost promovat acesta indirect de către influenceri. Ce putem să înțelegem din această mențiune? Că în opinia SRI ”echilibru și verticalitate” a prezentat numai candidatul Călin Georgescu și de aceea îi asociază acestuia această etichetă? 
 
 ”Crearea si utilizarea în susținerea lui Călin Georgescu, a unor conturi care reprezintă în fals instituții ale statului român. 
Ulterior, in marja alegerilor parlamentare din 1 decembrie a.c, s-au remarcat zeci de conturi TikTok care au utilizat in fals sigla SRI si titulatura Brigada Antiteroristă(BAT), respectiv afisau mii de urmāritori si peste 100.000 de like-uri.
Pe aceste conturi au fost distribuite numeroase imagini cu forțele Politiei Române si BAT, preluate din spatiul public. La comentarii au fost identificate postări apreciative la adresa SRI-BAT/ institutiilor de forta si de sustinere a candidatului GEORGESCU, inducând astfel, in fals, ideea cǎ institutiile statului il sustin pe acesta.”
În primul rând, se poate observa încă odată din această mențiune că nota informativă a fost întocmită în realitate după data de 28 noiembrie, atâta timp cât face trimitere la alegerile parlamentare din 01 decembrie 2024. 
În al doilea rând, dacă unele conturi au reprezentat în mod fals instituțiile statului român, de ce autoritățile publice din România, inclusiv SRI a cărei siglă invocă că a fost folosită nu au sesizat autoritățile competente sau nu s-au autosesizat autoritățile competente pentru a lua măsurile care i se impuneau. 
 
În privința conduitei Tik Tok cu autoritățile române: se menționează că privitor la decizia BEC nr. 175D/20.11.2024 prin care s-a dispus ”înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024,care nu conțin codul de identificare al mandatarului fiscal”, în 22.11.2024 (ora 13:47) TikTok a transmis către AEP confirmarea eliminării postărilor care fac obiectul acestei decizii, prin blocarea accesului vizual la acestea pe teritoriul României, ele rămânând vizibile în alte state și putând fi distribuite. 
 
”Cu toate acestea, verificarile ulterioare au relevat cǎ TikTok nu a sters continutul electoral conform solicitǎrii AEP, iar acesta a continuat sā fie disponibil publicului din România, chiar și după încheierea campaniei electorale, inclusiv in ziua alegerilor (aspecte ce contravin legislatiei române).
 În continuare cu privire la ”postările cu conținut pur electoral ale conturilor asociate rețelei care îl promovează pe Cálin Georgescu au fost catalogate de TikTok ca postări de divertisment si au fost afișate” se fac trimiteri la politicile de conținut politice ale Tik Tok, în final menționându-se ”fără marcaje adecvate și în afara perioadei campaniei electorale, aspecte interzise de legislația electorală română”. 
Se mai menționează că ” Prima sesizare a TikTok cu privire la faptul cá se desfășoară o campanie de promovare a lui Calin GEORGESCU in mediul TikTok a fost făcută in 2020, in 2021 TikTok contuzionând ca aceasta este o activitate suspecță.”  Se poate observa faptul că este vorba de o campanie de promovare, nu de propagandă electorală pentru alegerile președințiale din anul 2024. 
Nicăieri în conținutul notei informative nu se menționează care sunt prevederile legislației electorale române și care sunt sancțiunile încălcării acesteia. 
Or, interdicțiile și sancțiunile încălcării acestora trebuie să fie prevăzute în lege, astfel încât orice cetățean să poată să cunoască consecințele dacă le încalcă.  
Potrivit legislației electorale din România, în privința alegerii președintelui României, actele cu putere de lege care prevăd interdicțiile și sancțiunile sunt: 
Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României 
Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale
Codul penal 
 
În privința ”marcării” materialelor de propagandă electorală cu codul unic de identificare al candidatului independent primit de mandatarul financiar de la Autoritatea Electorală Permanentă, aceste aspecte sunt reglementate de Legea nr. 334/2006, potrivit cărora: 
(1) În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și cetățenii cu drept de vot au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, comunicare directă cu alegătorii, utilizare a televiziunii, a radioului, a presei scrise, a mijloacelor electronice și a celorlalte mijloace de informare în masă.
(2) În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:
a) afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
c) publicitate în presa scrisă;
d) materiale de propagandă electorală online;
e) broșuri, pliante și alte materiale tipărite.
(3) Partidele și alianțele politice, precum și candidații independenți care au comandat materialele de propagandă electorală prevăzute la alin. (2) lit. a), c) și e) au obligația de a imprima pe acestea următoarele date:
a) numele candidatului independent, denumirea partidului politic, a alianței electorale din care acesta face parte sau a alianței politice, după caz;
b) denumirea operatorului economic care le-a realizat;
c) codul unic de identificare prevăzut la art. 34 alin. (13);
d) tirajul, pentru materialele prevăzute la alin. (2) lit. a) și e).
(4) Cheltuielile privitoare la realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de beneficiarii acestora - candidați independenți, partide politice sau alianțe politice.
(5) Producerea și difuzarea de materiale de propagandă electorală în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege este interzisă.
(7) Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții:
a) se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri sau referendum, clar identificat;
b) este utilizat în perioada campaniei electorale, stabilită potrivit legilor privitoare la organizarea alegerilor;
c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg;
d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului.”
 
Încălcarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 334/2006 reprezintă contravenție conform art. 52 alin. (1)  din Legea nr. 334/2006: ” Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 5 alin. (3)-(5), art. 6, 7, art. 8 alin. (1), (2) și (4), art. 9, 10, 11, 12, 13, art. 14 alin. (2) și (3), art. 15 alin. (1) și (3), art. 16 alin. (1) și (3), art. 17 alin. (1), (2) și (4), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33 alin. (1) și (2), art. 34 alin. (5), (6), (8), (9), (11), (12) și (14), art. 36 alin. (2)-(4) și (6), art. 39 alin. (1), art. 47 alin. (4), art. 51 alin. (2) și art. 60 alin. (3).”
 
Se poate observa astfel că potrivit art. 36 din Legea nr. 334/2006 alin. (2) lit. c) obligația imprimării codului unic de identificare este aferentă numai materialelor de propagandă de la art. 36 alin. 2 lit. a), c) și e), legea NU impune obligativitatea imprimării codului unic pe materialele de propagandă electorală online. 
 
Legea nr. 370/2004 prevede că autoritatea competentă să efectueze controlul campaniilor electorale este Autoritatea Electorală Permanentă, conform Capitolului V, aceasta putând să dispună și sancțiunile contravenționale, conform art. 53 alin. (1) și art. 54. 
 
Desfășurarea campaniei electorale pentru alegerea președintelui României este reglementată de Legea nr. 37/2004, capitolul II, Secțiunea a 6-a, iar sancțiunile sunt prevăzute la capitolul IV. 
 
Articolul 55 din Legea nr. 370/2004 prevede că sunt contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni, următoarele fapte: 
m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale;
t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat, 
sancțiunile fiind prevăzute la art. 56 alin. (1) din Legea nr. 370/2004: ”Contravențiile prevăzute la art. 55 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ș), ț), u), v), z), ab) și ac) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) și aa), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), r^1), s) și y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.”
 
Nota informativă conține și un capitol ”Mecanisme de finanțare a campaniei lui Călin GEORGESCU”, în conținutul căruia se menționează că acesta ”a declarat la autoritatea electorală română (AEP) O lei buget de campanie electorală, respectiv ca nu a cheltuit nicio sumă in cadrul acesteia.” 
Totodată, se menționează că un cont de TikTok "bogpr", utilizat de cetateanul român Bogdan PESCHIR a fost implicat în finanțarea promovării lui Calin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare.
Nicio lege din România nu interzice și nu sancționează finanțarea de către un cetățean român a promovării vreunei persoane. 
Mai mult, în privința finanțării campaniilor electorale, Legea nr. 334/2004 prevede: 
” (1) Este interzisă finanțarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice care nu au cetățenia română sau de către persoane juridice de altă naționalitate decât cea română, cu excepția finanțării de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene care au domiciliul în România și dețin calitatea de membru al partidului politic la a cărui campanie electorală contribuie financiar.
(2) Sumele astfel primite se confiscă și se fac venit la bugetul de stat.”
Se poate observa că Legea nr. 334/2006  NU interzice finanțarea indirectă a campaniilor electorale de către persoanele fizice și juridice române. 
 
d.2.) Anexa la documentul SRI nr. 00784853 din 02.12.2024:
 
Se poate observa că această notă este datată 02.12.2024, ulterior datei ședinței CSAT din 28.12.2024 și nu putea să fie prezentată în cadrul acestei ședințe. 
Având în vedere capitolul ”I. Acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral, găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) si Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)”, se poate constata că aceasta a fost redactată în încercarea de a susține decizia CSAT din 28.11.2024, care potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale, ”Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.”
 
Or, așa cum am arătat mai sus, în niciuna dintre notele celorlalte servicii nu se prevede că ” au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.”
 
Cu toate că în notă informativă din 02.12.2024 se vorbește de credențiale asociate la ”bec.ro",”roaep.ro" si „registrulelectoral.ro", 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat vulnerabilitățile existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, in vederea obținerii accesului la datele din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg si indisponibilizării infrastructurii, că au fost atacuri inclusiv în ziua alegerilor și în noaptea de 25.11.2024, în final se concluzionează ”Menționăm cǎ au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP si STS. Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este in derulare, in prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori cu privire la afectarea procesului electoral.”
 
Aceasta în condițiile în care încă de la data de 29.11.2024, STS întocmise un raport în care a arătat pe larg că ”nu există niciun fel de indicii la nivelul instituției noastre privind accesul neautorizat în SIMPV/SICPV/prezenta.roaep.ro, precum nici cu privire la alterarea datelor.”
Cu toate acestea SRI întocmește la o dată ulterioară, la 02.12.2024, o notă informativă în care încearcă să lase impresia că ar fi fost infrastructura STS afectată, însă nu are date certe. 
Cu toate că în hotărârea CSAT nu se menționează de atacuri cibernetice din partea unui actor statal, SRI vine în nota din 02.12.2024 și  menționează ”Modul de operare, precum si amploarea campaniei cibernetice conduc la concluzia că atacatorul dispune de resurse considerabile, corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal. Totodată, infrastructura AEP rămâne afectată încă de vulnerabilități care, in măsura in care sunt exploatate de către atacatori, aceștia pot realiza acțiuni de escaladare a accesului în cadrul rețelei si asigurarea persistentei.”  Aceasta în condițiile în care STS în nota din 29.11.2024 a arătat că a luat toate măsurile de securitate pentru securitatea cibernetică și au blocat cu succes toate atacurile cibernetice identificate. 
 
SRI ne spune mai departe că a ”în contextul aspectelor vehiculate in mediul online, au fost obținute date care au relevat faptul ca motivul creșterii masive în ritm accelerat a popularitǎtii lui Calin GEORGESCU la nivelul platformei sociale TikTok se datorează unei campanii de promovare foarte bine organizată.”
În continuarea, reia într-o altă exprimare mențiunile din nota anterioară privind nemarcarea conținutului postat de candidatul Georgescu, invocând că acesta a fost favorizat deoarece videoclipurile la nivelul platformei TikTok nu erau asociate cu o campanie electorală, dar nu menționează când au create și disponibile în mediul online acele videoclipuri de către candidatul Călin Georgescu și nici nu se prezintă o situație comparativă cu ceilalți candidați care u conturi pe TikTok, pentru a se putea concluziona că a fost favorizat ca urmare a nemarcării videoclipurilor. 
Reiau aceleași mențiuni cu privire la modalitatea de punere în aplicare de către TikTok a deciziei BEC nr. 175D/20.11.2024, precum și mențiunile că campanii de promovare a lui Călin Georgescu sesizate de TikTok  au avut loc in 2020, 2021. 
 
Concluziile din Nota informativă a SRI din 02.12.2024 au fost următoarele:
”- au fost identificate canale de Telegram si Discord unde se discuta cum sǎ se coordoneze si sa evite blocarea pe platforma, astfel ca nu s-a identificat o legătura directă intre multiplele conturi de TikTok utilizate in promovarea lui Calin Georgescu, dat fiind că activitatea era desfășurată din geolocații  multiple;
- activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru ”rostogolirea" mesajelor pe platforma;
- nu folosește ferme de boți pe platformă, ci operează mai discret din afară, ca să nu încalce politicile de utilizare a platformei;
- cei implicați în campania de promovare a celui in cauza dovedesc o cunoaștere foarte bunǎ a politicilor de securitate ale TikTok, având si know-how-ul necesar pentru eludarea acestora;
- în spate este o firma foarte bunā de digital marketing;
- conturile care l-au promovat pe Calin Georgescu pe TikTok au diseminat mesaje identice, fāra sa existe coordonare pe platformā (nu au fost decelate amprente digitale care sǎ conecteze dispozitivele utilizate);
- creșterea conturilor nu a fost organică (similară unor evenimente virale natural), astfel cǎ TikTok apreciazā ca, practic, sunt voluntari coordonați (Cmass guerilla political campaign" sau forța bruta de atac in cybersecurity").
- diseminarea mesajelor în cadrul platformei TikTok s-a realizat in roiuri (swarming)..”
 
Din concluziile în care se menționează că nu s-au identificat legături directe între multiplele conturi de TikTok în promovarea lui Călin Georgescu, nu au fost folosite ferme de boți pe platformă, nu există coordonare pe platformă (nu au fost decelate amprente digitale care să conecteze amprentele digitale) se poate observa că în privința ”actorului statal”, Serviciul Român de informații face numai o supoziție (”ar fi fost” coordonată, ”ar fi utilizat” un canal alternativ). 
Totodată, nu se face nicio mențiune că până la alegerile din data de 24.11.2024 Serviciul Român de Informații ar fi sesizat organele de urmărire penală cu privire la indicii privind pregătirea și săvârșirea unei fapte penale, conform obligațiilor pe care le avea potrivit art. 11 din Legea nr. 14/1992. 
Nu se poate susține că Serviciul Român de Informații ar fi fost incapabil să observe dacă exista vreun atac la securitatea națională a României înainte de data de 24.11.2024 și că abia după finalizarea alegerilor și stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ca urmare a ”aspectelor vehiculate în mediul online”  ar fi făcut investigații, deoarece aceasta este structura de securitate a Statului Român care are competențe atât în domeniul terorismului și care are în subordine și Centrul Național de Cyberlink. 
 
Din toate cele arătate mai sus reiese că la data de 28.11.2024 nu a fost prezentat în ședința CSAT nicio informație care, raportat la ordinea de zi (dacă au existat posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral), din care să rezulte că  infrastructurile  IT&C STS-ului care este suport pentru procesul electoral ar fi avut breșe de siguranță care să fi afectat rezultatul procesului electoral. 
Totodată, mențiunile din comunicatul de presă cu privire la ședința CSAT din 28.11.2024 cu privire la ”un candidat” și ”TikTok” nu făceau nici obiectul ordinii de zi și nici nu au fost prezentate informații în acest sens membrilor CSAT în ședința din data de 28.11.2024, documentele declasificate la data de 04.12.2024 fiind ”plăsmuite” ulterior, în încercarea de a susține comunicatul de presă privind ședința CSAT din data de 28.11.2024, ședință în cadrul căreia chiar în comunicat se precizează că ”sunt necesare clarificări”. 
 
Dovadă în acest sens stă și faptul că:
- Parchetul de pe lângă Înala Curte de Casație și Justiție a dat un comunicat de presă la data de 04.12.2024 potrivit căruia nu a primit până la acea dată nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
- La data de 05.12.2024, Conform comunicatului de presă,  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma desecretizării și analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.
 
Însă, nici până în prezent nu s-a început urmărirea penală împotriva vreunei persoane, ceea ce dovedește că în documentele declasificate nu exista nicio informație care să conducă la exista unei suspiciune rezonabilă privind săvârșirea vreunei infracțiuni de către vreo persoană. 
 
La data de 05.12.2024, Curtea Constituțională a României, a dat un comunicat de presă potrivit căruia:
” Având în vedere solicitările reprezentanților mass-media cu privire la primirea unor petiții și cereri referitoare la derularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Curtea Constituțională precizează că acestea au fost înregistrate și urmează să fie examinate conform prevederilor constituționale și legale, în cadrul procesului de validare a alegerilor.
În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispozițiile constituționale, Curtea poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale.”
 
La data de 06.12.2024, votarea pentru al doilea tur de scrutin a început în secțiile de votare din străinătate. În cel de al doilea tur de scrutin au votat la secțiile din străinătate 53.675 cetățeni români. 
 
După începerea votării în al doilea tur de scrutin, la data de 06.12.2024, Curtea Constituțională a României dă un comunicat de presă, potrivit căruia:
”În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică”.
 
Biroul Electoral Central, înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial hotărârea CCR, la data de 16.12.2024, e emis Decizia nr. 230D/06.12.2024 potrivit căreia, în baza comunicatului de presă al CCR, invocând ca temei art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004 a dispus: 
Art. 1.- (1)Încetează de îndată operațiunile de votare și cele de pregǎtire a votǎrii la sectiile de votare din strǎinǎtate.
 (2) Încetează de îndată operațiunile de pregǎtire a votǎrii la sectile de votare din tarǎ.
(3) Se sistează de indată activitatea de operare în aplicatiile informatice utilizate pentru desfăsurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024.
Art. 2.-Toate materialele electorale deținute de birourile electorale ale sectiilor de votare din strǎinătate se sigilează si se predau misiunilor diplomatice si oficiilor consulare.Toate buletinele de vot întrebuintate sau neîntrebuintate se anuleazǎ prin grija birourilor electorale ale sectiilor de votare din străinătate.
Art. 3.-(1) Sistează de îndată operatiunile de predare a materialelor electorale către birourile electorale ale sectiilor de votare din tarǎ.
(2) Toate materialele electorale deja predate birourilor electorale ale sectiilor de votare din tarǎ se sigilează și se predau birourilor electorale ierarhic superioare.
Art. 4. - (1) Prezenta decizie se comunică Autoritătii Electorale Permanente,Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, birourilor electorale judetene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti și Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strǎinǎtate.
(2) Prezenta decizie se comunicǎ misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin grija Ministerului Afacerilor Externe.
(3) Prezenta decizie se comunicǎ institutiilor prefectului prin grija Ministerului Afacerilor Interne.
(4) Prezenta decizie se comunică primarilor prin grija institutiilor prefectului.
(5)Prezenta decizie se comunică birourilor electorale ale sectiilor de votare prin grija birourilor electorale judetene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strǎinǎtate”
Se poate observa astfel că pe baza comunicatului de presă al CCR, Biroul Electoral Central a stopat votarea care era în derulare. 
 
După ce Curtea Constituțională a anunțat soluția din 06.12.2024 și înainte de publicarea motivării acestei soluții, la data de 06.12.2024, ora 17.00 președintele României a susținut o declarație de presă, la Palatul Cotroceni, potrivit căreia:
 
”Bună seara!
Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici.
La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți.
CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.
Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.
Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave.
La puține zile după aceea, un grup relevant, un grup mare de organizații neguvernamentale mi-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea. Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT.
Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui.
Acum, „ce urmează?” este întrebarea pe buzele românilor.
 
În primul rând, urmează, după validarea alegerilor parlamentare, care au avut loc între timp, convocarea noului Parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare și constituirea noului Guvern al României după alegerile parlamentare.
Noul Guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României. Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul guvern, noul Guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă.
Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.
Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit.
Mă voi implica, ca și până acum, pentru România, pentru români. Până în ultima zi, mă voi implica pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, europeană, o Românie europeană. România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă.
Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare. Spun asta pentru Uniunea Europeană. România este și rămâne o țară sigură, solidă, proeuropeană.
Spun asta pentru NATO. România rămâne un aliat sigur, solid.
Și cred că este foarte important să știm cu toții: România nu este în dificultate.
Vă mulțumesc!”
 
La  06.12.2024, după declarația președintelui Iohannis, pe site-ul CCR a fost postată Hotărâre nr. 32/2024 de privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, iar ulterior, spre miezul nopții, aceasta a apărut publicată în Monitorul Oficial. 
Dispozitivul acestei hotărâri este următorul  
”1. În temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștință publică.
Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2024.”
 
Atât CCR cât și judecătorii CCR au obligația de a respecta dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituția României potrivit cărora ”în România, respectarea Constituției, a supremației sale şi a legilor este obligatorie”, cât și dispozițiile art. 16 alin (1) și (2) din Constituția României potrivit cărora ”(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”. 
Cu încălcarea dispozițiilor art.1 alin. (5) și art. 16 alin. art. (1) și (2) din Constituția României, CCR și judecătorii CCR au adoptat Hotărârea nr. 32/2004, nesocotind dispozițiile Legii nr. 370/2004, Legii nr. 47/1992 și Constituția României, considerându-se deasupra legii și încălcându-și chiar rolul constituțional de garant al supremației Constituției României, cu încălcarea legii și drepturilor fundamentale, pentru motivele pe care le vom prezenta în continuare. 
 
Art. 146 alin. lit.  f) din Constituția României prevede ”Curtea Constituțională are următoarele atribuții: f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”. 
Procedura pentru alegerea președintelui României este reglementată de Legea nr. 370/2004 care reglementează la art. 52 care sunt condițiile cumulative în care CCR poate să nu invalideze rezultatele sufragiului, respectiv: 
- CCR să fie investită cu o cerere de anulare a alegerilor formulată de partide politice, alianțe politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale sau de candidații;
- cererea de anulare să fie formulată în termen de 3 zile de la închiderea votării; 
- cererea de anulare să fie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază;
- cererea de anulare să dovedească că votarea (astfel cum este reglementată la capitolul II secțiunea a 7-a din Legea nr. 370/2004) sau stabilirea rezultatelor alegerilor (astfel cum este reglementată de capitolul III din Legea nr. 370/2004) au avut loc prin fraudă care în cadrul primului tur de scrutin a determinat modificarea ordinii candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin sau în cadrul celui de al doilea tur de scrutin a determinat modificarea atribuirii mandatului; 
- soluționarea cererii de anulare se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.
 
Or, cererile de anulare a alegerilor au fost respinse, iar CCR a validat rezultatelor primului tur al alegerilor prin hotărârea definitivă și general obligatorie, nr. 31 din 02.12.2024, publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 1214 din 3 decembrie 2024. 
Votarea în cadrul celui de al doilea tur de scrutin, în secțiile de vot începuse la data de 06.12.2024, iar CCR nu avea nicio competență legală pentru anularea întregului proces electorale. 
Procesul electoral pentru alegerea președintelui a fost organizat prin Hotărârile de Guvern nr. 756/2024 și nr. 1061/2024 (cum de altfel indică și CCR în dispozitivul hotărârii nr. 32/2024). Hotărârile de guvern în baza cărora s-a organizat procesul electoral puteau fi anulate numai în cadrul controlului de judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, fiind de competența instanțelor de judecată, astfel cum reglementează art. 126 alin. (3) din Constituția României. 
Drept urmare, CCR nu avea nicio competență legală sau constituțională ca să anuleze întregul proces electoral, nefiind în competența ei să anuleze HG nr. 756/2024 și HG nr. 1061/2024, ca de altfel nici nu a făcut-o, aceste hotărâri de guvern fiind în continuare în vigoare și după pronunțarea hotărârii CCR nr. 32/2024. 
CCR a adoptat Hotărârea nr. 32/06.12.2024, în condițiile în care cu o zi înainte, la data de 05.12.2024, a dat comunicat de presă conform căruia a adus la cunoștința publicului că ” În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispozițiile constituționale, Curtea poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale.”
 
În preambulul Hotărârii CCR nr. 32/2004 se menționează că: 
”Pe rol se află examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, aduse la cunoștință publică la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea conținutului „Notelor de informare“ ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială cu nr. DSN1/1.741/4.12.2024, nr. DSN1/1.740/4.12.2024, nr. DSN1/1.742/4.12.2024 și nr. DSN1/1.743/4.12.2024, respectiv nr. DSN1/1.701/2.12.2024.
Cauza face obiectul Dosarului nr. 3.771F/2024 constituit prin Încheierea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024”. 
 
 Se poate observa astfel că:
- această hotărâre a fost adoptată  în dosarul nr. 3.771F/2024   care avusese ca obiect cererea de anulare a alegerilor formulată de Terheș Cristian respinsă prin Hotărârea CCR nr. 30/02.12.2024, hotărârea adoptându-se în acest dosar ca urmare a încheierii CCR din 06.12.2024;
- CCR a reexaminat de fapt ”aspectelor referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Președintele României din anul 2024”  pe  baza unor note informative ale serviciilor secrete, aduse la cunoștință publică prin declasificarea conținutului la data de 04.12.2024. 
 
Hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024 încalcă principiul securității juridice și reprezintă un apel mascat atât împotriva propriilor hotărâri nr. 30/02.12.2024, cât și a hotărârii nr. 31/02.12.2024, deoarece: 
 
a) Potrivit considerentelor Hotărârii CCR nr. 30/02.12.2024 pronunțată în dosarul nr. 3671F/2024, care a avut ca obiect cererea de anulare a alegerilor formulată de Terheș Cristian și adoptată cu unanimitate de voturi: 
- cererea acestuia a fost respinsă ca neîntemeiată; 
- potrivit parag 3 din această hotărâre: ”În temeiul dispozițiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.”   În contra propriilor considerente din hotărârea nr. 30/2014, hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024 a fost pronunțată fără participarea procurorului.
- potrivit parag 21 ” În cauza de față, prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, luând în dezbatere cererea de anulare formulată, argumentele autorului acesteia referitoare la neconcordanțele dintre voturile valabil exprimate și consemnarea acestora în procesele-verbale în cazul candidaților Elena-Valerica Lasconi și Ludovic Orban, aspectele referitoare la numărul semnificativ al voturilor nule, precum și convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării de către Președintele României pentru data de 28 noiembrie 2024, ora 14,00; ținând seama de art.2 alin.(1) și art.81 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum” și „Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”; având în vedere rolul Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a confirma rezultatele sufragiului, prevăzut de art.146 lit.f) din Constituție; ținând seama de neconcordanțele indicate cu privire la voturile valabil exprimate și consemnarea acestora în procesele verbale în cazul candidaților Elena-Valerica Lasconi și Ludovic Orban și potențialul impact al acestora asupra rezultatului alegerilor, Curtea, în temeiul art.146 lit.f) din Constituție, al art.37 și 76 din Legea nr.47/1992 și al art.3 din Legea nr.370/2004, a dispus, cu unanimitate de voturi, reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024. Curtea a dispus această măsură pentru înlăturarea oricăror îndoieli cu privire la corectitudinea alegerilor antereferite și pentru a se asigura caracterul efectiv și obiectiv al examinării corectitudinii alegerilor de către Curtea Constituțională din moment ce caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranității și un principiu fundamental al statului român care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Măsura dispusă de Curtea Constituțională este concordantă cu practica sa în materie, exemplificativ reținându-se că în Dosarul nr.8206F/2009, ca urmare a formulării unei cereri de anulare a alegerilor pentru Președintele României desfășurate în turul al doilea de scrutin la data de 6 decembrie 2009, Curtea a dispus, prin Hotărârea din 11 decembrie 2009, „reexaminarea buletinelor de vot nule și renumărarea acestora de către Biroul Electoral Central pentru a se stabili dacă există diferențe între datele consemnate în procesul-verbal și realitatea constatată”;
- Parag. 29-31 
” 29. În aceste condiții, dat fiind că susținerile autorului cererii au vizat, de principiu, situația din secțiile de votare din țară, susțineri care au fost infirmate prin procesele-verbale comunicate Curții Constituționale în data de 2 decembrie 2024, Curtea, coroborând aspectele antereferite cu rezultatul procesului de reverificare și renumărare a buletinelor de vot din țară, și-a format convingerea că rezultatul numeric al alegerilor a fost corect stabilit. Prin urmare, Curtea apreciază că nu mai este necesară continuarea reverificării și renumărării buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024 de la secțiile de votare din străinătate.
30. Curtea reține că nici Biroul Electoral Central și nici celelalte birouri electorale nu au identificat elemente de natură să conducă la reținerea existenței unor nereguli de natură a afecta rezultatul numeric al alegerilor. Examinarea Curții Constituționale converge către aceeași concluzie și, în consecință, Curtea constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, conform cărora Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care participă la al doilea tur de scrutin.
31. Cu privire la argumentele învederate în susținerea cererii de anulare referitoare la modul de desfășurare a campaniei electorale în preziua votului sau în mediul online ori la votul exercitat de alegători care nu aveau dreptul să voteze pe liste suplimentare deoarece aveau domiciliul în aceeași unitate administrativ-teritorială în care se afla secția de votare la care au votat, Curtea reține că aceste aspecte nu au fost motivate de autorul cererii, astfel că nu pot fi analizate în acest cadru procesual.
32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.f) din Constituție, al art.37 și 38 din Legea nr.47/1992, precum și al art.52 din Legea nr.370/2004, cu unanimitate de voturi” ... 
”respinge ca neîntemeiată cererea de anulare a alegerilor...” 
 Se poate observa că pe întreg parcursul considerentelor acestei hotărâri, CCR a arătat că limitele în care poate să anuleze alegerile sunt cele prevăzute de art 52 din Legea nr. 370/2004. 
Totodată, din considerentele acestei Hotărâri a CCR reiese că la data de 28.11.2024 au amânat soluționarea cererii de anulare formulată de Terheș Cristian ca urmare a convocării CSAT din data de 28.11.2024. 
Or, hotărârea CSAT din data de 28.11.2024 a fost de notorietate, iar raportat la conținutul acesteia, CCR NU a considerat că informațiile furnizate de serviciile secrete pot să afecteze soluția pe care o pronunță în această cauză, și a procedat la respingerea cererii ca neîntemeiată. 
În cazul în care CCR ar fi considerat că informațiile din ”notele informative” ale serviciilor secrete puteau să influențeze soluția, potrivit dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992 putea să solicite CSAT să îi comunice hotărârea și notele informative ale serviciilor secrete. Însă, nu a considerat că acestea au vreo relevanță în soluția pe care au pronunțat-o. 
 
b) În aceeași zi, 02.12.2024, în dosarul nr. 3.670F/2024, prin hotărârea nr.31/2024  CCR a validat rezultatele primului tur de scrutin și a hotărât că ”se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine”. 
Hotărârea CCR nr. 31 din 02.12.2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 1214 din 3 decembrie 2024, fiind definitivă și general obligatorie. 
 
În aceste condiții în care CCR, la data de 06.12.2024, fără prezența procurorului, a hotărât anularea întregului proces electoral, în baza ”notelor informative” ale serviciilor secrete existente înainte de data pronunțării hotărârilor nr. 30 și 31 din data de 02.12.2024, arată că judecătorii CCR nu aveau niciun motiv real să dispună anularea întregului proces electoral, printr-o procedură neprevăzută de nicio lege. 
 
Notele informative ale serviciilor secrete, așa cum am arătat anterior erau simple presupuneri și prezentau nimic cert. Cu toate acestea, la parag. 5 din Hotărârea CCR nr. 32/12.20024 se reține ” În exercitarea acestei competențe, după declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul „Notelor de informare“ ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială cu nr. DSN1/1.741/4.12.2024, nr. DSN1/1.740/4.12.2024, nr. DSN1/1.742/4.12.2024 și nr. DSN1/1.743/4.12.2024, respectiv nr. DSN1/1.701/2.12.2024, Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.”
O asemenea constatare a unei Curți Constituționale, fundamentată numai pe note informative ale serviciilor secrete este caracteristică unor state dictatoriale, nu statelor democratice. 
Procedând astfel, Curtea Constituțională și-a încălcat propria jurisprudență. De exemplu, în Hotărârea CCR nr. 39/2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfăşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator a reținut: 
” Examinând probele prezentate în acest sens, Curtea constată că acestea privesc: declaraţii olografe ale unor persoane care susţin că au fost înregistrate la vot deşi nu s-au prezentat, au primit mită pentru a vota cu un anumit candidat, au fost martori la influenţarea altor persoane de către reprezentanţi ai unui partid sau au fost martori la practici de tipul "turism electoral", autodenunţul Federaţiei Asociaţiilor Române din Italia cu privire la influenţarea votului, CD-uri şi fotografii cu privire la care se susţine că prezintă diferite fapte ce au influenţat votul. Din înscrisurile depuse nu rezultă autoritatea în faţa căreia au fost făcute aceste declaraţii sau dacă au fost înregistrate la vreo autoritate.
Curtea nu îşi poate fundamenta însă concluziile pe astfel de documente sau probe video, în absenţa unor procese-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite în temeiul Legii nr. 370/2004, respectiv a unor hotărâri de condamnare pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzute de acelaşi act normativ. A decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege. În acest sens, Capitolul III^1 din Legea nr. 370/2004 reglementează faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni, procedura constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor, inclusiv în ceea ce priveşte autorităţile competente. De altfel, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalităţi au fost sesizate autorităţile publice în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege.”
 
Se poate observa astfel că în jurisprudența sa, CCR  nu a admis cereri de anulare a alegerilor președințiale nici atunci când au fost depuse probe în susținerea acestora, ca urmare a faptului că nu existau hotărâri definitive de condamnare. 
Or, prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024, CCR a anulat întregul proces electoral pe simple note informative ale serviciilor secrete care nu prezentau nimic în concret, practic pe simple suspiciuni, așa cum și reține de altfel la parag 21: ” Prin realizarea acestui control constituțional și democratic asupra procesului electoral, Curtea își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), cât și fundamentele ordinii constituționale, premise esențiale pentru menținerea caracterului democratic și de stat de drept al României.”
Considerentele Hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024 sunt simple alegații, lipsite de fundament. 
Cu toate că nu fusese investită cu o cerere privind durata mandatului actualului președinte, CCR cu ignorarea dispozițiilor constituționale, a reținut în considerentele Deciziei nr. 32/06.12.2024 , la parag 22 ” Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei hotărâri, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales“.”
Or, potrivit art. 83 din Constituție – durata mandatului președintelui:
” (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
 
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.”
Se poate constata astfel că durata maximă a mandatului președintelui, potrvit alin 1 este de 5 ani, el putând fi prelungit numai prin lege organică, în caz de război sau de cadastrofă, potrivit alin 3 
Cu toate acestea, prin constatările făcute de CCR la pct 22 din Hotărâre, în mod anticonstituțional și ilegal, fără să aibă atribuții în acest sens, CCR a statuat că mandatul actualului președinte se prelungește o perioadă nedefinită de timp, până când ”o fi ales un nou președinte”, încălcând astfel art 2 alin 1 din Constituția României, privind dreptul poporului român de a își alege periodic președintele. 
Această constatare a CCR în considerentele Hotărârii nr. 32/06.12.2024 coroborat cu declarația lui Klaus Iohannis anterioară publicării Hotărârii CCR și cu faptul că Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre pentru organizarea de alegeri președințiale, dovedește că un grup de persoane exercită suveranitatea poporului român în nume propriu, contrar art 2 alin (2) din Constituția României.
 
Față de cele  menționate anterior, se poate constata că: 
1. pe de o parte CCR nu are în competențe anularea întregului proces electoral, putând numai să valideze sau să invalideze rezultatele alegerilor, în speță rezultatele primului tur de scrutin pentru alegerea președintelui din 24.11.2024; 
2. în condițiile în care hotărârea CSAT din 28.11.2024 era de notorietate, la data de 02.12.2024, prin hotărârea nr. 31 publicată în Monitorul Oficial la data de 03.12.2024 (dată de la care este definitivă și general obligatorie), CCR a validat rezultatele primului tur al alegerilor președințiale din 24.11.2024 și a stabilit organizarea celui de al doilea tur al alegerilor președințiale având ca participanți candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi;
3. potrivit art. 52 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, CCR putea să anuleze alegerile numai până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor. Or, cu toate că CCR a validat rezultatele primului tur de scrutin, în timpul desfășurării votului în cadrul celui de al doilea tur de scrutin, cu toate că nu existau motive noi, inexistente la data adoptării hotărârii nr. 31/02.12.2024, cu încălcarea competențelor legale și constituționale, CCR  prin hotărârea nr. 32/06.12.2024, pe baza unor note informative ale serviciilor secrete a anulat întregul proces electoral, lipsind astfel de efecte hotărârea definitivă nr. 31/02.12.2024. 
4. Prin modalitatea în care a procedat, CCR a făcut un ”apel mascat” împotriva propriei hotărâri, încălcând astfel principiul securității raporturilor juridice garantat de art. 6 CEDO, a încălcat dreptul de a fi ales a candidaților la alegerile președințiale Călin Georgescu și Elena Valerica Lasconi, a aplicat o sancțiune penală candidatului Călin Georgescu, în lipsa unei hotărâri penale de condamnare, încălcându-i acestuia dreptul la apărare, a încălcat totodată dreptul de a alege a cetățenilor români care și-au exercitat deja dreptul de vot în cadrul celui de al doilea tur de scrutin și a favorizat actualul președinte al României, Klaus Iohannis, prelungindu-i acestuia în mod nelegal și neconstituțional mandatul de președinte al României. 
Mai mult, prin modalitatea în care a procedat, CCR a încălcat și caracterul României de stat democratic reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituția României, precum și articolul 2 din Constituția României care reglementează că ” (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”, caracterul periodic al alegerilor președințiale a fost încălcat, prin prelungirea mandatului actualului președinte. 
Totodată, această decizie a CCR creează un precedent periculos, deoarece orice alegeri care s-ar organiza în România pentru ca românii să își aleagă organele reprezentative pot fi anulate pe baza unor note informative ale serviciilor secrete, situație care poate exista numai într-un stat dictatorial, nu democratic. 
 
Prin prezenta acțiune solicităm instanței de judecată să constate încălcarea de către CCR: a principiului legalității reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituția României, a drepturilor și libertăților fundamentale garantate de art. 1 alin (3), art. 36 și 37 din Constituția României, încălcarea caracterului de stat democratic al României, garantat de art. 1 alin. 3 din Constituție, încălcarea caracterului periodic al alegerilor președințiale garantat de art. 2 alin. (1) din Constituția României,  precum și încălcarea principiului securității  juridice garantat de art. 6 din CEDO. 
 
La data de 07.12.2024, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 231D/07.12.2024 privind unele mǎsuri pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d)-f), art. 20 alin. (3)lit.d)-f), art. 24 alin.(1)-(3) și alin. (7)-(11), art. 33, art. 34 și art. 70 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, si ale art. 5, art. 6, art. (7) alin. (3) și art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgentǎ a Guvernului nr. 98/2024 privind unele mǎsuri pentru organizarea si desfǎsurarea alegerilor pentru Presedintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2024 prin raportare la Hotǎrârea Curtii Constitutionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui României din anul 2024, prin care invocând Hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024  a decis: 
Art.1. (1)Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 își încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024, ora 24,00.
(2) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, Biroul electoral nr. 48 pentru secțiilore de votare din străinătate și biroul electoral pentru votul prin corespondentă constituite la alegerile pentru Presedintele României din anul 2024 își încetează activitatea la data de 11 decembrie 2024, ora 24,00.
(3) Birourile electorale menționate la alin. (1) și (2) asigură relația cu publicul si înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 7 decembrie 2024, ora 17,00 pe care le soluționează până la momentul încetării activității.
Art. 2. - (1) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, instituțiile prefectului, primarii, precum și misiunile diplomatice și oficiile consulare, după caz, procedează la predarea tuturor documentelor si materialelor deținute, în vederea arhivării si/sau topirii acestora, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Deciziei Biroului Electoral Central nr. 160D/17.11.2024 privind operațiunile de predare si primire a documentelor si materialelor necesare procesului de votare de către birourile electorale constituite cu ocazia alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a dispozițiilor art. 19 alin.(1) lit.f)si art. 20 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În măsura în care legislația incidentă nu distinge, alte documente și materiale se predau, pe bază de proces-verbal, tribunalului competent.
(2) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București si Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, instituțiile prefectului si primarii nu predau Biroului Electoral Central niciun material sau document rezultat în urma pregătirii și desfășurării celui de-al doilea tur de scrutin.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă si Serviciul de Telecomunicații Speciale păstrează în condiții de integritate arhiva electronică si toate evidentele electronice rezultate in urma operării aplicațiilor informatice utilizate în contextul pregătirii și desfășurării alegerilor pentru Președintele României din anul 2024.
(4) Termenele prevăzute de dispozițiile art. 24 alin. (8) si art. 70 din Legea nr.370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, încep să curgǎ de la data aducerii la cunoștința publică a Hotărârii Curții Constituționale a României nr. 32 din 6decembrie 2024.
(5) Operatorii de calculator și membrii-operatori de calculator predau terminalele informatice misiunilor diplomatice si oficiilor consulare si/sau Serviciului de Telecomunicații Speciale, după caz, în condițiile stabilite de Serviciul de Telecomunicații Speciale, cel mai târziu la data de 11 decembrie 2024.
Art. 3. - (1) Încetarea operațiunilor electorale în concordantă cu Hotǎrârea Curtii Constitutionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu afectează dreptul de a primi drepturile materiale stabilite prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele mǎsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 si a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor din anul 2024, în conditiile Hotǎrârii Guvernului nr. 1.062/2024 privind stabilirea bugetului si a cheltuielilor necesare pregǎtirii, organizării și desfăsurǎrii în bune conditii a alegerilor pentru Presedintele României din anul 2024.
(2) Membrii si personalul tehnic auxiliar ai Biroul Electoral Central, ai birourilor electorale judetene, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti și ai Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din străinătate beneficiază de drepturile materiale stabilite prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/2024, in conditiile Hotǎrârii Guvernului nr. 1.062/2024,pentru fiecare zi de activitate pânǎ la incetarea acesteia conform prevederilor art. 1.
(3) Pentru al doilea tur de scrutin, presedinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din tarǎ, loctiitorii acestora și operatorii de calculator primesc indemnizatiile prevǎzute la art.5 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult o zi de activitate.
(4) Pentru al doilea tur de scrutin, informaticienii primesc indemnizatile prevǎzute la art. 5 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult o zi de activitate.
(5) Pentru al doilea tur de scrutin, presedinții birourilor electorale ale sectiilor de votare din strǎinătate și loctiitorii acestora primesc indemnizațiile prevǎzute la art. 5 alin. (1) lit.j)si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(6) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare din strǎinǎtate care indeplinesc și atribuțiile operatorilor de calculator primesc indemnizatiile prevǎzute la art. 5 alin. (1) lit. k) și alin. (3) din Ordonanta de urgentǎ a Guvernului nr.98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(7) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare din străinătate, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5), primesc indemnizatile prevǎzute la  
art. 5 alin. (1) lit. I) și alin. (3) din Ordonanta de urgentǎ a Guvernului nr. 98/2024 pentru patru zile de activitate.
(8) Pentru al doilea tur de scrutin, presedintele biroului electoral pentru votul prin corespondentă si loctiitorul acestuia primesc indemnizațiile prevǎzute la art. 5 alin. (1) lit.mn)si alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(9) Pentru al doilea tr de scrutin, membrii biroului electoral pentru votul prin corespondentă primesc indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. n) și alin.(3) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(10) Pentru al doilea tur de scrutin, operatorii de calculator ai biroului electoral pentru votul prin corespondentă primesc indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. o) și alin.(3)din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(11)Pentru al doilea tur de scrutin, personalul Ministerului Afacerilor Interne inclus în planurile de mǎsuri specifice domeniilor ordinii si sigurantei publice pentru asigurarea securității operatiunilor și activitătilor derulate pentru buna organizare si desfasurare a proceselor electorale, aprobate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Politiei Române,Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene,primeste indemnizația pe zi de activitate prevăzută la art. 5 alin. (4)din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/2024, urmând ca numărul zilelor de activitate să fie stabilit de Ministerul Afacerilor Interne în functie de activitatea desfasurată efectiv.
Art. 4.-(1)Prezenta decizie se comunicǎ Autoritǎtii Electorale Permanente, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne,birourilor electorale judetene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strǎinǎtate.
(2) Prezenta decizie se comunica misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin grija Ministerului Afacerilor Externe.
(3) Prezenta decizie se comunicǎ institutiilor prefectului prin grija Ministerului Afacerilor Interne.
(4) Prezenta decizie se comunicǎ primarilorprin grija institutilor prefectului.
(5) Prezenta decizie se comunică membrilor și personalului tehnic auxiliar al birourilor electorale ale sectiilor de votare prin grija birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti și Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strǎinǎtate.”
 
La data de 07.12.2024, Biroul Electoral Central a adoptat Decizia nr. 232D/07.12.2024 privind modificarea art. 3 alin. (7) din Decizia Biroului Electoral Central nr.231/D/07.12.2024 unele măsuri pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 19 alin.(1) lit. d)-f), art. 20 alin.(3) lit.d)-f),art. 24 alin. (1)-(3) și alin. (7)-(11), art. 33, art. 34 și art. 70 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare,și ale art. 5, art. 6, art. (7) alin. (3) și art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgentä a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfăşurarea alegerilor pentru Presedintele României din anul 2024 si a alegerilor pentru Senat și Camera Deputatilor din anul 2024prin raportare la Hotărârea Curtii Constitutionale a României nr.32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui României din anul 2024, prin care a decis:
” Art. I.-La articolul 3 din Decizia Biroului Electoral Central nr. 231/D/07.12.2024 privind unele măsuri pentru aplicarea unitarǎ a prevederilor art. 19 alin. (1)lit. d)-f),art.20alin. (3) lit. d)-f), art. 24 alin. (1)-(3) și alin. (7)-(11), art. 33, art. 34 si art. 70 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 5, art. 6, art. 7 alin. (3)și art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea si desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 si a alegerilor pentru Senat și Camera Deputatilor din anul 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32 din 6decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(7) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, alții decât cei prevăzuți la alin. (5) și (6), primesc indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. I) și alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult două zile de activitate."
Art. II. -(1) Prezenta decizie se comunică Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Externe și Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strǎinǎtate.
(2) Prezenta decizie se comunicǎ misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale României prin grija Ministerului Afacerilor Externe.
(3) Prezenta decizie se comunică membrior și personalului tehnic auxiliar al birourilor electorale ale sectiilor de votare din strǎinătate prin grija Biroului electoral nr. 48 pentru sectiile de votare din strǎinǎtate.”
Se poate constata astfel că BEC, cu depășirea atribuțiilor legale și în condițiile în care Hotărârile de Guvern nr. 756/2024 și nr. 1061/2024 erau în vigoare și produceau efecte juridice, a pus în aplicare Hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024 care a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor legale și constituționale, precum și cu încălcarea principiului securității juridice, decizând încetarea tuturor operațiunilor de votare din cel de al doilea tur de scrutin și încetarea activității BEC și a  Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, Biroul electoral nr. 48 pentru secțiilor de votare din străinătate și biroul electoral pentru votul prin corespondentă constituite la alegerile pentru Presedintele României din anul 2024. 
 
Totodată, se poate constata că Guvernul României care este în exercitarea atribuțiilor, cu toate nu există nicio normă legală care să îi interzică organizarea unui nou proces electoral, nu a adoptat o hotărâre de guvern prin care să organizeze un nou proces electoral, în urma hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024, punând astfel în aplicare declarația președintelui României din data de 06.12.2024. 
 
Este evident că CCR prin adoptarea hotărârii din 06.12.2024 a lipsit de efecte propria hotărâri de validare a primului tur de scrutin din 02.12.2024, fapt care nu putea fi realizat decât printr-o ingerință de la cel mai înalt nivel al statului, ingerință care i-a determinat pe judecătorii CCR nu numai să își ”anuleze” propria hotărâre și să statueze în considerente prelungirea ilegală și neconstituțională a mandatului președintelui în funcție al României, Klaus Iohannis.
Este evident din conținutul discursului rostit în seara zilei de 06.12.2024 de președintele României că acesta avea cunoștință de considerentele hotărârii Curţii Constituționale a României, cel puţin în ceea ce privea mandatul său, la ora la care a fost ținut acest discurs hotărârea nefiind redactată. Acest discurs a fost de natură a statua ingerința Președintelui României în hotărârile adoptate de Curtea Constituțională a României. 
Ulterior, ca urmare a faptului că Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre privitoare la alegerea Președintelui României, este evident că și membrii acestuia fac parte din grupul care a înțeles să exercite suveranitatea României în nume propriu și să lipsească poporul român de alegeri periodice pentru a își alege Președintele. 
Aceste ultime aspecte reliefate, coroborate cu cronologia evenimentelor demonstrează dincolo de orice dubiu existența unui plan bine pus la punct soldat cu încălcarea normelor constituționale şi principiilor care guvernează statul de drept, în beneficiul persoanei Klaus Werner Iohannis.
În aceste condiţii, cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României şi cetăţeanul Klaus Werner Iohanis, ca principali artizani ai răsturnării ordinii constituționale și democrației, au adus României calitatea de stat incompatibil cu uniunea politică şi economică din care face parte integrantă, respectiv Uniunea Europeană, art. 2 din TUE prevăzând că ”Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată
prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”
Toate acestea dovedesc în mod clar că a fost încălcat caracterul periodic al alegerilor prevăzut de art. 2 alin. (1) din Constituția României, suveranitatea națională a poporului român pentru alegerea președintelui României fiind încălcată, mandatul actualului președinte fiind prelungit în mod ilegal și neconstituțional, cu concursul unui grup de persoane (judecătorii CCR, președintele României, membrii Guvernului României) care exercită suveranitatea națională în nume propriu. 
 
Faţă de comportamentul antidemocratic, încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, încălcarea principiului securității juridice și încălcarea principiului legalității, cerem imperativ DEMISIA Președintelui României, Klaus Iohannis şi a judecătorilor CCR: Marian Enache, Livia-Doina Stanciu, Varga Attila, Elena-Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Dimitrie-Bogdan Licu. 

Cererea de demicie in format pdf o găsiți aici: https://vointa-poporului.ro/wp-content/uploads/2024/12/Cerere-demisie-Iohannis-si-judecatori-CCR.pdf 

 

  

Semnează această petiție

Prin semnarea petiției, accept faptul că Elena Radu va putea să vadă toate informațiile pe care le introduc în formular.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.

Nu vom face adresa dvs. de e-mail publică pe internet.


Îmi dau consimțământul pentru prelucrarea informațiilor pe care le furnizez în acest formular în următoarele scopuri:




Publicitate plătită

Vom expune reclama pentru această petiție în atenția unui număr de 1000 de persoane.

Aflați mai multe informații...