#32175: ponta - Sa-l mai creada cineva ??? 

 MAI TERMINA CU PROSTIILE,CA NU MAI CRED IN NIMENI SI NIMIC.

Legea invatamantului a fost macelarita ptr. un bou(ponta),iar voi credeti ca veti fi salvati,va inselati amarnic ,odata cu privatizarea esuata in dec. 2014(si dracu l-ea pierdut numarul)ati fost sacrificati ca porci de Icnat.

Noul ministru al Energiei, Andrei Gerea a anunţat vineri, printr-un comunicat de presă, că, la iniţiativa şi sub coordonarea sa (şi a secretarului de Stat Bogdan Badea) s-au finalizat negocierile privind transferul minelor Alunu şi Berbeşti de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) la CET Govora.

Potrivit noului ministru, provenit din celebrul partid al lui Călin Popescu Tăriceanu, "părţile", respectiv CEO şi CET au acceptat soluţia avansată de reprezentanţii Ministerul Energiei, "punând astfel capăt unor discuţii şi negocieri ce se purtau de aproximativ un an şi jumătate" iar prin acceptarea transferului de proprietate se vor stinge şi datoriile istorice dintre cele două societăţi.

În ceea ce priveşte soluţia efectivă "avansată" de minister, comunicatul ministrului nu spune mai nimic, ba, din contră, semănă doar confuzie. Nu se comunică valoarea transferului, nici condiţiile în care acesta se va efectua, ci doar că "în urma discuţiilor s-a stabilit ca, până la 15 ianuarie a.c., să fie definitivate detaliile contractului şi structura garanţiilor"

Ministerul precizează doar că CET Govora va plăti eşalonat sumele datorate cu titlu de preţ, în termen de 10 ani, că acelaşi CET va achita integral către CEO cantitatea de cărbune livrată ulterior datei de elaborare a raportului de evaluare şi că CEO va asigura managementul financiar al CET printr-un reprezentant.

"Externalizarea exploatărilor miniere Alunu şi Berbeşti din Complexul Energetic Oltenia este răspunsul la o problemă care trena de prea mult timp. Rezolvarea în ritm accelerat a situaţiei datoriilor istorice dintre CET Govora şi CE Oltenia este un pas necesar în direcţia eficientizării sistemului energetic naţional. De asemenea, la nivel local se creează premisele dezvoltării durabile a industriei vâlcene în general şi a platformei chimice în special. Trebuie să avem în vedere că prin crearea unui complex energetic", se încheie comunicatul Ministerului, într-o nota plină de entuziasm.

Entuziasmul este însă unul fără fundament real, a explicat într-un interviu acordat Epoch Times democrat-liberalul Marcel Hoară, fost responsabil de dezvoltare industrială, actualmente Senior Partner în Hoară Capital, iar comunicatul ministerului mascheză, de fapt, "o hoţie, un atentat la patrimoniul CEO (şi finalmente al statului român, care deţine 77% din acţiuni, combinat cu o crasă incompetenţă."

Foarte pe scurt, lucrurile stau la modul următor. CET Govora, companie cu un capital social subscris şi vărsat în valoare de 51.684.111,75 lei este datoare vândută la CEO, datoriile ridicându-se la aproape 200 de milioane de lei. În atari circumstanţe, cum CET Govora este producătorul de energie termică a Municipiul Râmnicu Vâlcea, furnizând şi agent termic pentru platforma industrială,( în special Oltchim S.A, care la rândul sau are datorii foarte mari faţă de CET), în vara acestui an autorităţile judeţene au aprobat transferul minelor de lignit Alunu şi Berbeşti de la CEO la CET. Motivul invocat a fost că dacă nu preia minele, CET Govora va intra în insolvenţă. La momentul respectiv,preşedintele CJ Vâlcea, pesedistul, Ion Cîlea, a adăugat că are promisiunea premierului Victor Ponta şi a ministrului Economiei, Constantin Niţă, că se va adopta cât mai urgent un act normativ în vederea trecerii minelor de cărbune de la Berbeşti-Alunu în proprietatea CET.

Potrivit lui Marcel Hoară, ideea transferului minelor la CET este din start o aberaţie pentru că presupune ca incapacitatea şi ineficienţa unei companii (în cazul de faţă CET) să fie dusă în spate de altă, care ar putea fi profitabile.

"Situaţia e simplă, de prin anii 90, CET Govora a fost dus în spate de CEO, pe de o parte pentru a se putea asigura încălzirea populaţiei într-un preţ care să le convingă politicienilor locali, pe de altă parte pentru a susţine pierderile în platforma industrială, la sodă şi la Oltchim samd. A fost dus în spate în principal prin preţul la cărbune care, în genere, a fost mai mic decât era în piaţă, uneori chiar la un preţ de producţie sau chiar mai mic.", a explicat Măcel Hoară.

Cu toată susţinerea de care a beneficiat, CET Govora a ajuns însă să aibă în prezent datorii imense către CEO. Cum a găsit Guvernul de cuviinţă să rezolve situaţia? Cedând parte din patrimoniul CEO către CET, care nu are cum să plătească pentru ce va primi:

"În termeni foarte simpli, situaţia ar suna cam aşa "Eu (CEO) va livrez să zicem lemne ca să va încălziţi casa. Şi pentru că nu aveţi capacitatea să îmi plătiţi lemnele, va "transfer" proprietatea pădurii mele. De tot! În piaţa liberă mă ocup de tranzacţii industriale. Va spun că aşa ceva, într-o piaţă, într-o economie liberă nu poate fi nici măcar nu poate fi închipuit. Dacă ai încerca să susţii o asemenea aberaţie în piaţă, ţi s-ar spune în faţa că eşti hoţ şi incapabil!" a explicat democrat-liberalul.

"Exploatările pe care guvernul vrea să le dea reprezintă un patrimoniu care aparţine CEO şi acţionarilor CEO. Prin propunerea asta ei (Guvernul) sunt total în afara legii 31/1990. Pentru că într-un final aduc atingere nu doar buzunarului CEO-ului ci la însuşi dreptul al proprietate al CEO şi acţionarilor săi. Mai mult,CEO îşi pierde patrimoniul pentru a prelua pierderi ", a mai adăugat Hoară.

Pe lângă faptul că transferul de patrimoniu este "o hoţie", el va mai avea şi o serie de alte consecinţe negative în timp, a mai explicat democrat-liberalul: "Să spunem că listează la bursă acţiunile CEO. Odată cu diminuarea patrimoniului CEO, valoarea acţiunilor va scădea. Nu este posibil, e contrar tuturor principiilor economice ca unul care are datorii la altul să fie cel care preia patrimoniul creditorului său. E total aberant!", a arătat Hoară.

Totodată, pe termen lung, demersul nu va fi benefic nici măcar pentru CET Govora. Deşi în vară Guvernul susţinea că în urma trecerii minelor Berbeşti şi Alunu Complexul Energetic de la CEO la CET costului unitar al tonei de cărbune va scădea (de la 66,52 lei la 56,2 lei/tonă) ceea ce ar duce şi la o scădere a preţului anual al electricităţii produse, potrivit lui Hoară acest lucru este fals. Calculele Guvernului ar putea fi făcute contabiliceşte corect, însă din punct de vedere economic, "sunt aberante şi făcute de ...incapabili", susţine Marcel Hoară:

"Va garantez că o dată cu externalizarea carierelor de la CEO, costul extracţiei cărbunelui de la Berbeşti şi Alunu va creşte, nu va scădea. Aşa cum se întâmplă şi la Husinicioara (mină în proprietatea CEO) care are foarte multe costuri de susţinere, administrative, de întreţinere etc. care într-un fel sunt optimizate în cadrul CEO, în mod unitar şi la costuri reduse şi la altă valoare vor avea odată externalizate din CEO. Va garantez că vor creşte costurile de expoatare a cărbunelui şi implicit a combustibilului pentru CET. Se pot face calcule simple, sunt făcute de fapt. S-au făcut pe Husnicioara aceste simulări, care arată că odată cu externalizarea cariere, costurile combustibilului vor creşte."

Concluzionând, incompetenta reiese şi din comunicatul ministerului Energiei, a declarat Hoară, adăugând că anunţul are "fracturi logice adânci" şi că din document nu reiese limpede dacă se va face un transfer, sau o vânzare, său o divizare parţială (cum se pare că este cazul).

Din comunicat nu reiese nici preţul, care, pentru a fi unul corect ar trebui să includă valoarea activelor, valoarea de exploatare a licenţei plus EBITDA*. "Cu ce va plăti CET un preţ corect, dacă datoriile sunt de 4 ori mai mare ca şi propria valoare de capital?" s-a întrebat Hoară.

"Totul este tâmpenie care să acopere idioţenia unor politicieni locali şi centrali pe deplin incompetenţi, fără bun simţ şi responsabilitate. Sunt presiuni foarte mari, va spun ca om care a condus una din termocentralele de acolo. Vin politicieni locali care vor energie ieftină pentru populaţie, ca să primească voturi, vor energie fără să plătească. Iar la nivel central, aşa-zişii politicieni, în fapt nişte marionete, în loc să îi trimită la plimbare, accepta tot acest fals şi toată această miniciună!", a concluzionat Marcel Hoară

Notă: Indicatorul EBITDA este prescurtarea de la Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization, tradus însemnând profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare

http://epochtimes.ro

#32180: -  

„Clanul“ Spiru-Ciobescu de la Oltchim încasează SALARII NESIMŢITE de la o societate în insolvenţă

Am scris de neumărate ori despre salariile nesimţite pe care le încasează armata de directori şi şefi de secţii de la Oltchim, în condiţiile în care societatea se află de doi ani în insolvenţă şi este foarte aproape de pargul falimentului. Un astfel de exemplu este clanul „Spiru Ciobescu”, format din soţia Felicia (şefă Divizia Financiară) şi Armand (director Direcţia Comercială). Fără să fi avut rezultate economice vizibile pentru Oltchim, cei doi au încasat într-un an, numai din salarii, suma totală de 2,15 miliarde de lei vechi (50.000 euro), în condiţiile în care ceilalţi angajaţi abia îşi primesc salariile de mizerie la timp. Pe lângă aceste venituri, clanul Ciobescu mai are o vilă de lux în Râmnicu Vâlcea de 185 mp şi un apartament în Bucureşti. Este elocventă în acest sens opinia unei persoane care a postat pe site-ul petitieonline.com următorul text: „Stimati colegi si atentiune limbincuristi sindicalisti si lingai ai fochistului sef dupa insistentele noastre au aparut si declaratiile de avere ale supereficiente si supercalificatei echipe manageriale numite «numai pe criterii de performanta» a se citi «numai pe criterii politice» a managementului de la OLTCHIM. O noua dovada cat de performanti sunt managerii, faimoasa doamna Ciobescu scrie in declaratia ei de avere cu manuta dansei ca inainte de a veni la Oltchim a fost şomeră!!!! Cine nu crede sa citeasca in declaratia stimatei postate pe site-ul Oltchim la pagina 4/5. Ruşineeeeeeeeeeeeeee!!!! A recomandat-o experienta acumulata in somaj sau i s-a facut milă partidului de ea??? Traiasca partiduletul care da locuri de munca tinerilor liberali. Alooo, domnul ministru al Economiei, asa sa faceti in continuare la toate societatile comerciale ca o vom duce la superlativ toti mai ales noi angajatii Oltchim. Noi v-am ales, noi va dam jos!!!!!! Această  doamnă Ciobescu nici macar nu stie sa isi completeze o declaratie de avere mentionand la pagina 1/5 din respectiva declaratie unde la capitolul «modul de dobandire» ea scrie constructie noua, in loc sa indice daca a mostenit-o sau si-a facut-o singura din indemnizatia de somaj. Halal stil de prostit pe prosti”.

Disponibilizatii de la Oltchim isi cer drepturile

• 200 de fosti chimisti s-au prezentat la sediul societatii unde au primit promisiunea ca din aprilie vor incepe sa primeasca parti din salariile compensatorii

Aproximativ 200 de disponibilizati de la SC Oltchim Râmnicu Vâlcea au venit vineri la Pavilionul Central pentru a primi explicatii pentru ca nici pâna acum nu au primit salariile compensatorii. Conform Contractului colectiv de Munca, fostii chimisti trebuiau sa incaseze intre 6 si 18 salarii, in functie de vechimea in munca, in suma totala de aproximativ noua milioane de euro. Fostii salariati au discutat timp de doua ore si jumatate cu reprezentanti ai administratorilor judiciari care le-au promis ca incepând cu data de 1 aprilie vor incepe sa primeasca din bani. Disponibilizatii nu au fost multumiti de explicatiile primite si au amenintat ca vor relua protestele in strada si ca o parte dintre ei vor intra in greva foamei in fata Prefecturii Vâlcea si a Guvernului României. Oamenii l-au chemat la discutii si pe prefectul judetului Vâlcea, Dumitru Cornoiu, cel pe care l-au asteptat pret de ore bune, dar care nu a mai ajuns. Intre reprezentantii disponibilizatilor si cei ai administratorilor judiciari a fost semnat un protocol conform caruia pâna la inceputul lunii viitoare sa aiba loc discutii cu oficialitatile locale si reprezentanti ai Guvernului României. Reprezentantii Sindicatului Liber Oltchim spun ca societatea comerciala a facut economii de un milion de euro pe luna din momentul disponibilizarilor si ca nu se justifica numarul mare al directorilor si salariile mari pe care acestia le incaseaza.
"Adminsitratorii nu au respectat prevederile Contractului colectiv de munca si acesti oameni nu au primit banii cuveniti. Din pacate, nici oficialitatile locale si nici cele nationale nu iau masuri pentru solutionarea acestui caz. Din 14 iunie 2013, când acesti oameni au fost disponibilizati au trecut 19 luni, in care s-au facut economii de un milion de euro pe luna. Deci, se puteau da salariile compensatorii in valoare de 9 milioane de euro", le-a spus celor prezenti presedintele Sindicatului Liber Oltchim, Mihai Diculoiu. Dupa intrarea in procedura de insolventa, au fost disponibilizate peste 932 de persoane, 605 de la Oltchim Râmnicu Vâlcea si 327 de la Divizia Petrochimica Bradu-Pitesti. (G.C.)

FOTO: Prefectul Cornoiu le-a tras ţeapă! Disponibilizaţii de la Oltchim, decişi să facă GREVA FOAMEI în faţa Guvernului

Joi, aproximativ 50 de reprezentanţi ai muncitorilor disponibilizaţi de la SC Oltchim Râmnicu Vâlcea s-au prezentat la Pavilionul Central pentru a cere explicaţii despre faptul că nici până acum nu s-au respectat prevederile Contractului Colectiv de muncă şi nu şi-au primit salariile compensatorii. Cum nimeni din conducerea societăţii nu era la sediu, oamenii au fost sfătuiţi să vină a doua zi. Foştii chimişti s-au conformat şi vineri dimineaţa 200 dintre cei aproximativ 1.000 de disponibilizaţi au revenit la Oltchim. Nici de această dată nu au avut parte de o întrevedere cu cei din conducere, administratorii judiciar desemnând trei reprezentanţi care să-i lămurească pe oameni. După mai bine de două ore de discuţii, foştii muncitori au ieşit total nemulţumiţi din sala de şedinţe. "Acum ne-au spus că vom primi banii începând cu 1 aprilie. Parcă vedem că este păcăleală din nou. Nu ne-au zis câţi bani vom primi, în câte tranşe. Suntem, din nou păcăliţi. Ne-am săturat. Ne-au păcălit să ne trecem pe listele de disponibilizări şi banii nu-i mai vedem", au spus oamenii.

"Nu pleacă nimeni, prefectul spune că vine aici"

Liderul de sindicat de la SC Oltchim, Mihai Diculoiu, a fost chemat de oameni să-i reprezinte la discuţiile cu "locotenenţii lui Piperea". "Ca de obicei, este o explozie în rândul foştilor salariaţi de la Oltchim, care au fost disponibilizaţi în iunie 2013, din cauza abuzurilor administratorilor judiciari care nu au respectat prevederile contractului colectiv de muncă şi oamenii nu au primit salariile compensatorii. Aceşti oameni au apelat la toate instituţiile statului, i-aţi văzut pe holurile de la Prefectură sau de la Consiliul Judeţean sau AJOFM dar nimeni nu i-a băgat în seamă, nimeni nu le-a rezolvat problema. Cazul este critic şi se acutizează. oamenii au ajuns la capătul răbdării şi sunt decişi să nu mai plece de aici până nu vine prefectul. Am vorbit cu dânsul la telefon şi a promis să ajunge, că a plecat de la Horezu. Din 14 iunie 2013, când au fost disponibilizaţi oameni au trecut aproape 19 luni şi pe fiecare lună s-a făcut o economie de un milion de euro. Se puteau plăti cele 9 milioane de euro pe salariile compensatorii şi salariile restante pe trei luni dar este vorba de indiferenţă, în primul rând din partea autorităţilor statului. Neregulile la nivelul SC Oltchim sunt întinse la extrem. Cei 11 directori care sunt acum au salarii exagerat de mari, plus că au fost transferuri prin detaşare a foştilor directori pe posturi unde salariile trebuiau să fie şi de cinci ori mai mici."

Protest în faţa Guvernului

La Oltchim nu a mai ajuns şi prefectul Judeţului Vâlcea. "L-am sunat de multe ori, nu mi-a mai răspuns. Pur şi simplu nu îmi vine să cred, eram convins că nu ne păcăleşte.", a spus Diculoiu. Până la urmă a fost semnat un protocol între zece reprezentanţi ai disponibilizaţilor şi cei trei trimişi ai administratorilor judiciar, conform căruia până pe 1 februarie trebuie să se desfăşoare întâlniri cu oficialităţile locale şi guvernamentale, în urma cărora să se stabilească un grafic exact al primirii salariilor compensatorii. "Nu mai credem în rezolvarea situaţiei. O să mergem la Guvern să facem greva foamei, poate atunci se va gândi cineva să ne rezolve problema.", au concluzionat oamenii.

Cum au pierdut ruşii controlul din cauză că Adrian Năstase nu a ajuns preşedinte

România liberă, în  articolul „Reţelele secrete ale unui război economic", a  dezvăluit mecanismele  prin care PCC  s-a dezvoltat în România  începând cu anul 1998,  an în care a început proiectul iniţiat de Banca Mondială şi aplicat de Guvernul României de restructurare a coloşilor industriali. Atunci, şeful SRI pe judeţul Prahova era colonelul Corneliu Păltânea, care a protejat informativ PCC (împiedica înaintarea rapoartelor negative către centrala SRI), după cum menţionează în note ale serviciilor secrete, deţinute de România liberă.

Păltânea a fost secondat de subordonata sa, maiorul Cristina Andronache. Amănuntul este extrem de important având în vedere că Păltânea, acum în rezervă, continuă să aibă şi astăzi relaţii strânse atât cu anturajul reprezentanţilor PCC în România, cât şi cu cel al Centrului de Afaceri Româno-Rus, unde a fost director general, susţin surse apropiate serviciilor secrete. Un  alt amănunt important  este faptul că,  în prezent, la Centrul de Afaceri Româno-Rus, fosta subordonată a lui Păltânea, maiorul (probabil în rezervă) Cristina Andronache, figurează ca lichidator.

Astăzi, România liberă prezintă împrejurările din 2003  în care a fost înfiinţat Centrul de Afaceri Româno-Rus (CARR), persoanele folosite ca paravane, scopul pentru care a fost înfiinţat centrul, cine a asigurat finanţarea, cine a deţinut controlul real, iar în ediţiile următoare, îi vom prezenta  pe politicienii români care au susţinut „Centrul". Radiografia activităţilor acestei instituţii suspectate a fi oficina de spionaj rusesc pe teritoriul României a fost făcută  de Constantin Samson, cel care a fost folosit pentru a înregistra „Centrul" la Registrul Comerţului  deoarece" avea susţinere la autorităţi". Samson  a deţinut 47% din acţiuni, pe care apoi le-a cedat fără bani unui reprezentant al părţii ruse.

„La Fitze", locul naşterii „Centrului"

Potrivit lui Constantin Samson, discuţiile despre înfiinţarea Centrului de Afaceri Româno-Rus ca loc  pentru intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice pentru industrie, au început în toamna anului 2002 , la Restaurantul „La Fitze" din Herăstrău, exact în perioada în care integrarea României în NATO devenise previzibilă (după atentatele teroriste din SUA din 11 septembrie 2001).

La acest restaurant s-au întâlnit Constantin Samson, Iurie Cecan (cetăţean moldovean) şi Liviu Niţă (implicat în scandalul SUNOIL,  atunci abia ieşit din închisoare). Iniţiativa înfiinţării centrului i-ar fi aparţinut lui Iurie Cecan, la solicitarea şefului său Anatoli Patron , preşedintele Nova Bank (fosta Bancă Unirea). La rândul său, Patron ar fi fost executantul ordinelor lui Arkadie Volski, pe atunci consilierul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Samson ne-a spus că a fost  ales de ruşi pentru înfiinţarea „Centrului" deoarece " avea susţinere la autorităţi". Surse autorizate susţin că Anatoli Patron  şi Arkadie Volski ar fi fost înalţi ofiţeri KGB. 

Paravanul „Samson"

Constantin Samson a obţi­nut cu uşurinţă „sprijinul autorităţilor" pentru înfiinţarea Centrului de Afaceri Româno-Rus. Drept urmare, în 2003, Centrul de Afaceri Româno-Rus a fost înregistrat ca societate comercială, în care Samson deţinea 47% din acţiuni; Traian Grigore şi Gabriela Radu ( subordonaţii lui Samson) deţineau câte un procent, iar ruşii deţineau restul de  51% prin off-shorul „Alitrade" (50%), reprezentat de Iurie Cecan (cu dublă cetăţenie română şi moldovenească), plus un procent deţinut în acte de Marian Moscovici (subordonatul lui Cecan).

Controlul „Centrului" era deţinut de Cecan, locotenentul lui Patron, care la rându-i executa ordinele lui Volski. Finanţarea era asigurată de partea rusă, după cum ne-a confirmat Samson. Deciziile erau luate tot de partea rusă. Cu alte cuvinte, Samson era folosit drept paravan. Samson ne-a mai relatat că la toate întâlnirile era prezent Iuri Ustinov, fost ofiţer GRU, după cum a relatat presa. Pentru Samson, Ustinov era „un ciudat, cu codiţă la spate, care făcea traducerile".

Ţinta: realizarea unei „baze mari de date"

Deşi scopul declarat al  ruşilor cu privire la înfiinţarea „Centrului" era intermedierea comerţului cu combustibili, minerale şi produse chimice, cel ascuns (spun surse din serviciile secrete, confirmate de Samson) era deţinerea controlului (prin crearea dependenţei de materii prime) asupra industriei petrochimice româneşti în contextul previzibilei aderări a României la NATO şi al înfiinţării unor baze americane pe teritoriul nostru. În proiect figura, între altele, dezvoltarea comerţului bilateral româno-rus prin afilierea unor firme româneşti şi „înfiinţarea unei mari baze de date"; „banii urmau să circule dintr-o ţară-n alta prin Nova Bank".

Controlul "Centrului"  a fost deţinut integral de partea rusă, care a şi finanţat „afacerea".Ţinta ruşilor era tocmai această „mare bază de date" despre combinatele româneşti prin care ar fi de­ţinut controlul asupra industriei strategice româneşti (cum ar fi petrochimia). Pen­tru o mai bună „pro­tecţie informativă" exista şi inten­ţia construirii unui hotel „exclusiv pentru ruşi" în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti (prin „Kem­pinski", proiect „ne­rea­li­zat din cauza eşecului în alegeri al PSD-Adrian Năs­tase", spune Samson). Hotelul urma să fie securizat pentru înlăturarea riscurilor de urmărire operativă de către serviciile secrete româneşti.

„Centrul" a sprijinit activităţile PCC de preluare agresivă a Oltchim

După înfiinţare, afacerile puse la cale în „Centru" au demarat în forţă. În nici câteva luni, CET-urile depindeau de cărbunele adus de societatea ALITRADE, off-shorul ruşilor care deţinea 50% din părţile sociale ale „Centrului". În treacăt fie spus, aprovizionarea cu cărbune s-a lăsat cu scandal la Iaşi din cauza preţului cu mult peste piaţă pe care îl plăteau autorităţile locale.

Tot atunci, „Centrul" şi-a deschis o filială şi la Moscova, unde panglica a fost tăiată de însuşi preşedintele Vladimir Putin. Pierderea alegerilor de către PSD şi Adrian Năstase a dat peste cap planurile ruşilor, spune Samson. Cu toate acestea, „Centrul" şi-a continuat activităţile, în special cele de „lobby", şi după 2005. Sursele noastre spun că prin influenţa „Centrului", unde director general era Corneliu Păltânea,  au luat avânt  şi activităţile comerciale ale PCC SRL Ploieşti (filiala PCC Germania) reprezentată de fostul ofiţer de informaţii  polonez W. Zaremba.

PCC importa  din Rusia şi Ucraina diverse produse petrochimice pe care le vindea  apoi societăţilor româneşti din domeniul petrochimiei, după cum ne-a declarat primul administrator al PCC Ploieşti,  inginerul  George Constantinescu (funcţionar în Comerţul Exterior înainte de 1989). 

 continuare...

#32186: Societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective SC OLTCHIM SA RM VALCEA - Cum au pierdut ruşii controlul din cauză că Adrian Năstase nu a ajuns preşedinte  

 continuare...

Miza „Oltchim"

Potrivit unui plan de preluare agresivă,  PCC SRL Ploieşti urma  să devină furnizor principal de materii prime către Oltchim,  apoi să devină acţionar şi în contul unor datorii neplătite de Oltchim, să preia controlul combinatului cu scopul de a prelua importantul portofoliu al pieţelor internaţionale de desfacere. În 2007, Oltchim exporta circa 78% din produse în 80 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia - Pacific.

Planul a reuşit doar pe jumătate: în anul 2007, PCC a devenit acţionar cu 1%, procent transformat artificial de Guvernul Tăriceanu  în 12 % (prin reducerea capitalului social). În 2008, PCC a blocat la Uniunea Europeană refinanţarea combinatului, astfel că, în prezent, Oltchim se află în impas. Infuzia de capital ar fi făcut posibilă vânzarea  combinatului la un preţ cu mult peste 500 milioane de euro, spun specialiştii. 

Păltânea recunoaşte implicarea în Centru

Contactact telefonic, fostul şef al SRI Prahova Corneliu Păltânea a negat implicarea sa în sprijinirea unor interese ruseşti pe teritoriul României care au pus în pericol, printre altele, stabilitatea financiară şi dezvoltarea OLTCHIM. A recunoscut (cu greu, abia dupa ce i-am indicat acte oficiale) faptul că a fost director al Centrului de afaceri româno-rus. Păltânea susţine că în realitate ar fi fost doar consultant financiar la acest centru, fără să spună însă exact pe cine consilia. A negat ca i-ar fi consiliat pe Volski, Patron sau Ustinov.

Cine este Constantin Samson

Constantin Samson este un prosper om de afaceri care , în urma unor scandaluri presărate cu dosare penale, a ajuns în posesia  mai multor foste active ale statului. Până în 1990 a fost electrician la Centrala Nucleară Cernavodă, a intrat în afaceri încă din 1991. A început cu un restaurant în Cernavodă, apoi  şi-a făcut altul în Azuga; din 1992 şi-a deschis un lanţ de magazine, apoi a preluat fabrici, uzine,  ferme, de notorietate fiind podgoria FRUVIMED, pentru care a fost în litigiu cu fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, pe care l-a învins.

Cine este Corneliu Păltânea

Sub ochii lui Păltânea au dispărut - prin falimentare sau preluare ostilă - o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene. Păltânea a fost trimis în judecată în mai multe dosare, în două dintre ele fiind deja condamnat (cu suspendare) . Acum, el se prezintă ca fiind „managing partner" la SC Petroconsult Development, o companie patronată de Mircea Labă, şi el membru al Centrului Româno - Rus de Afaceri.

Reţelele secrete ale unui război economic

În România, războaiele economice care se duc în interiorul sau pentru controlul marilor companii de stat ascund, de foarte multe ori, interesele unor reţele de influenţă compuse din foşti ofiţeri ai serviciilor secrete - fie autohtone, fie din ţările fostului bloc sovietic. Un exemplu elocvent: lupta pentru Oltchim.

Pentru controlul companiei Oltchim, singurul mare combinat petrochimic rămas în funcţiune după un efort financiar uriaş al statului, se duce un război de mai mulţi ani. Principalul combatant în conflictul cu statul român, care este acţionarul majoritar al Oltchim, îl reprezintă compania Petro Carbo Chem SE (PCC SE), acţionar minoritar. Unul dintre managerii PCC implicaţi activ în România este un fost ofiţer de informaţii polonez, Wojciech Zaremba, cu vechime în domeniul petrochimic încă din 1980, bun cunoscător al pieţei din domeniu din ţările foste membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc al ţărilor comuniste din fostul boc sovietic), precum şi al sateliţilor acestuia.

Cum a ajuns PCC Group jucător internaţional

PCC Group, care îşi are cartierul general în oraşul Duisburg, Germania, a fost înfiinţat în 1993 de către Waldemar Preussner. Preussner s-a născut în Polonia, a emigrat în Germania si până când a înfiinţat PCC Group a fost şeful direcţiei de aprovizionare al unui mare combinat petrochimic din Duisburg, cu atribuţii - culmea coincidenţei! - tot pe spaţiul fostului CAER, ţări în care este specializat şi Wojciech Zaremba. Ascensiunea grupului PCC a fost fulminantă. În scurt timp, şi-a făcut filiale în mai toate ţările foste membre CAER, dar şi în unele ţări asiatice comuniste. De obicei, un ritm de dezvoltare atât de rapid al unei afaceri, nu doar pe verticală, ci şi pe orizontală,  presupune infuzii serioase de capital. În istoricul firmei PCC însă, Waldemar Preussner pare unicul furnizor de capital, iar sursele sale financiare sunt încă învăluite în mister. Ştim doar că până în 1993 a fost un simplu salariat: şeful aprovizionării unui combinat german.

ROKITA - concurenta Oltchim

În procesul de extindere internaţională, PCC a ajuns să aibă 70 de subsidiare, în 12 ţări. Vânzările grupului au crescut de la 59 milioane de euro în 1994, la peste 1 miliard de euro în 2008. Cea mai agresivă dezvoltare a grupului PCC a avut loc în Polonia. Iniţial, PCC a devenit acţionar minoritar la combinatul petrochimic ROKITA. Ulterior, PCC a reuşit să deţină un pachet majoritar, preluând controlul asupra combinatului, operaţiune dusă la bun sfârşit cu aportul determinant al lui Wojciech Zaremba. Ulterior, portofoliul PCC în Polonia s-a extins prin noi achiziţii, după un model similar. De remarcat că afacerea numărul unu a grupului PCC în Polonia, combinatul Rokita, are în bună măsură acelaşi tip de producţie ca şi Oltchim.

PCC, în România din 1998

PCC şi-a făcut intrarea pe piaţa românească deschizându-şi o filială la Ploieşti, în 1998, anul în care a început proiectul iniţiat de Banca Mondială şi aplicat de Guvernul României de restructurare a coloşilor industriali, inclusiv cei din domeniul petrochimic. O iniţiativă lăudabilă, menită să reducă costurile statului cu subvenţionarea unor companii care pierdeau sume uriaşe. Dar care, deşi nu a dat peste tot rezultatele scontate, a atras spre România numeroşi investitori străini, dornici să preia o parte din afacerile ineficientului stat român. 

În anul 1998, când a avut loc înfiinţarea filialei PCC de la Ploieşti, şeful SRI pe judeţul Prahova era nimeni altul decât colonelul Corneliu Păltânea. Amănuntul este extrem de important având în vedere că Păltânea continuă să aibă şi astăzi relaţii strânse cu anturajul reprezentanţilor PCC în România, susţin surse apropiate serviciilor secrete.

„Afacerile" colonelului Păltânea

Sub ochii lui Păltânea au dispărut - prin falimentare sau preluare ostilă - o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene. Păltânea a fost trimis în judecată în trei dosare: într-un dosar a fost achitat, iar în celelalte două a fost condamnat de prima instanţă de judecată la câte trei ani închisoare. Şi încă un amănunt important: Păltânea apare ca unul dintre fondatorii Centrului de Afaceri Româno-Rus. În prezent, el se prezintă ca fiind „managing partner" la SC Petroconsult Development, o companie patronată de Mircea Labă, şi el membru fondator al centrului româno - rus de afaceri. 

Activitatea PCC în România a stat mulţi ani sub semnul discreţiei. Ce se ştie cu precizie este că într-un moment în care activitatea grupului PCC în Rusia se extindea cu viteză, subsidiara sa din România cerea companiei OMV Petrom Internaţional oferte de preţ pentru uleiuri de bază cu scopul de a intermedia exportul acestora către Rusia.

continuare....

#32188: SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA LA SC. OLTCHIM SA. - Reţelele secrete ale unui război economic 

 continuare....

Fără bani în plus, de la 1% la 12%

Cea mai importantă mişcare făcută de PCC în România rămâne însă achiziţionarea, în 2007, a unui pachet de acţiuni la combinatul Oltchim. Deşi iniţial, PCC a cumpărat 1%, în doar câteva luni, cota sa a crescut la peste 12%, fără a plăti nici un leu în plus. Majorarea a fost rezultatul unei decizii a Guvernului Tăriceanu prin care a fost diminuat capitalul social al combinatului.

De la acest punct încolo, între acţionarul majoritar şi administratorii Oltchim, pe de o parte, şi grupul PCC, pe de alta, a început un război fără mănuşi. 

În timp ce PCC i-a criticat pe administratorii români ai Oltchim de management defectuos, germano-polonezii au fost acuzaţi că nu au nici un interes real în relansarea combinatului, ci mai degrabă doresc falimentarea sa. Scopul: cota de piaţă pe care o deţine Oltchim să fie preluată de companiile grupului PCC din celelalte ţări şi în special din Polonia şi Rusia. O altă ipoteză vehiculată de surse apropiate Oltchim este că se încearcă eliminarea concurenţei şi, în perspectiva foarte apropiată a deschiderii unui nou combinat petrochimic construit în Rusia, la Novgorod.

Războiul PCC-Roibu

Un moment important s-a consumat în urmă cu doi ani, când majoritatea acţionarilor Oltchim au aprobat declanşarea acţiunii în răspundere împotriva lui Waldemar Preussner şi a administratorului de la acea vreme, Wojciech Zaremba, „pentru acţiunile acestora împotriva intereselor combinatului". Ca urmare a aprobării declanşării acţiunii în răspundere împotriva administratorului Wojciech Zaremba, mandatul de administrator al acestuia a încetat. Tot cu majoritate de voturi, acţionarii SC Oltchim SA l-au mandatat pe directorul general, Constantin Roibu, să pună în mişcare acţiunile necesare în justiţie împotriva lui Wojciech Zaremba şi a lui Waldemar Preussner. Cu acea ocazie, conducerea Oltchim i-a acuzat deschis pe reprezentanţii PCC de faptul că urmăresc în primul rând interesele combinatului ROKITA, la care sunt acţionari majoritari, combinat aflat în competiţie deschisă cu Oltchim.

Un alt punct nevralgic în relaţia dintre cele două părţi îl reprezintă şi intenţia de privatizare a Oltchim, prin vânzarea pachetului de acţiuni de 53% pe care îl mai deţine statul român, prin Ministerul Economiei. În legătură cu acest aspect, partea română a acuzat grupul PCC că „utilizează orice mijloc posibil care are ca efect direct sau indirect împiedicarea implementării oricărei măsuri care ar putea determina revigorarea societăţii şi creşterea valorii acesteia, deci, implicit creşterea preţului pachetului de acţiuni deţinute de stat în cazul unui eventual proces de privatizare". În acest sens, românii acuză PCC că prin sesizările depuse la Comisia Europeana blochează o necesară şi mult aşteptată infuzie de capital, care ar putea relansa activitatea combinatului.

În replică, reprezentanţii PCC pentru România ne-au precizat prin intermediul companiei de PR care îi reprezintă:

„PCC şi-a exprimat interesul în participarea la procesul de privatizare a Oltchim încă de acum patru ani, când privatizarea a fost anunţată de Guvern, şi în acest context am fost încrezători în viitorul Oltchim şi am devenit acţionari. Procesul de privatizare însă nu a demarat nici până acum. (...) În calitatea noastră de acţionar minoritar la Oltchim, nu am încetat să ne exprimăm public opiniile cu privire la deciziile greşite ale conducerii combinatului şi să propunem strategii alternative pentru Oltchim". Tot prin intermediar, Wojciech Zaremba susţine că nu îl cunoaşte pe fostul şef al SRI Prahova, Corneliu Păltânea.

Miza Oltchim

Oltchim este ultima companie operaţională în domeniul petrochimiei din România care produce, între altele, materiale de construcţii din PVC. Prin închiderea Oltchim, România s-ar transforma din exportator de produse petrochimice în importator, cu efecte negative asupra balanţei comerciale şi valutare a ţării. În 2007, anul intrării PCC în acţionariat, Oltchim exporta circa 78% din produse în 80 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia - Pacific. Înspre ţări din Orientul Mijlociu (inclusiv Turcia) ajungeau circa 23% din exporturi, în Europa Centrală şi de Est circa 39,6 %, iar în Europa de Vest 33,8%, restul din export în ţări din America de Nord şi Sud, în ţări din Africa (2%) şi din zona Asia-Pacific.

Waldemar Preussner, patronul PCC, s-a născut în Polonia şi a emigrat în Germania. Prin semnătura sa a blocat la Comisia Europeană infuzia de capital pentru Oltchim.

#32189: SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA LA SC. OLTCHIM SA. - Re: Reţelele secrete ale unui război economic 

 'Waldemar Preussner, patronul PCC, s-a născut în Polonia şi a emigrat în Germania. Prin semnătura sa a blocat la Comisia Europeană infuzia de capital pentru Oltchim."

Trebuie adaugat: "cu concursul lui Sebastian Vladescu - fost ministru de finante si consilier PCC!!!"

#32190: - Re: Re: Reţelele secrete ale unui război economic 

 Firesc, Sebastian Vladescu - fost ministru de finante si consilier PCC, era in retea si mai sunt multe nume care nu au fost divulgate de ziarist,  tinute la secret dar publice printre noi cei care-i toleram si ei incaseaza sume enorme..., si multi care sunt in Oltchim actual adusi cu catapulta fara discernamant, dupa cum scrie in textul ziarului :

" De la acest punct încolo, între acţionarul majoritar şi administratorii Oltchim, pe de o parte, şi grupul PCC, pe de alta, a început un război fără mănuşi. "

Miza Oltchim

Oltchim este ultima companie operaţională în domeniul petrochimiei din România care produce, între altele, materiale de construcţii din PVC. Prin închiderea Oltchim, România s-ar transforma din exportator de produse petrochimice în importator, cu efecte negative asupra balanţei comerciale şi valutare a ţării. În 2007, anul intrării PCC în acţionariat, Oltchim exporta circa 78% din produse în 80 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia - Pacific. Înspre ţări din Orientul Mijlociu (inclusiv Turcia) ajungeau circa 23% din exporturi, în Europa Centrală şi de Est circa 39,6 %, iar în Europa de Vest 33,8%, restul din export în ţări din America de Nord şi Sud, în ţări din Africa (2%) şi din zona Asia-Pacific.

AZI 2015 OLTCHIM.

STRUCTURA ACTIONARIATULUI:

1. STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI 54,81 %;

2. PCC SE 32, 34 %;

3. PERSOANE FIZICE 11, 37 %.

4. PERSOANE JURIDICE 1,48%

http://www.oltchim.ro/

Comunicat privind concedierile

Obiectivul principal al consortiului de administratori judiciari este reorganizarea activitatii Oltchim SA pe principii de performanta si productivitate, concomitent cu mentinerea in stare functionala a activelor neutilizate. Pentru sectiile si fabricile oprite (de ex. Arpechim este inchis de 4 ani, Monomer de 4 ani, PVC de 2 ani etc), am decis revenirea la normalitate, respectiv pastrarea exclusiv a personalului necesar conservarii.

Reducerea de personal vizeaza 929 de salariati (602 in Vâlcea si 327 in Pitesti) si are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariati care au solicitat benevol sa fie acceptati pe listele de disponibilizari.

Atenuarea impactului social al planului de disponibilizare se realizeaza prin dispozitiile legale in vigoare si prevederile Contractului Colectiv de Munca al S.C. OLTCHIM S.A, iar criteriile de concediere sunt stabilite prin CCM Oltchim, Codul Muncii si Legea 85/2006 - privind procedura insolventei.

In ceea ce priveste masurile de protectie sociala acestea se refera, in principal, la indemnizatia de somaj, venitul lunar de completare si nivelul salariilor compensatorii acordate conform Contractului Colectiv de Munca Oltchim.

Conform art. 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
a)  6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
b)  9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Conform art. 8, al. 2 din Ordonanta de Urgenta 36/2013, venitul de completare se acorda lunar pe perioade stabilite diferentiat, in functie de vechimea in munca a persoanelor concediate, dupa cum urmeaza:
-    12 luni, pentru persoanele care au o vechime in munca intre 3 ani si pana la 10 ani;
-    20 de luni, pentru persoanele care au o vechime in munca intre 10 ani si pana la 15 ani;
-    22 de luni, pentru salariatii care au o vechime in munca intre 15 ani si pana la 25 de ani;
-    24 de luni, pentru salariatii care au o vechime in munca de cel putin 25 de ani;

De asemenea, conform art. 38, alin. b din Contractului Colectiv de Munca al S.C. OLTCHIM S.A. salariatii concediati vor beneficia de o indemnizatie de concediere in functie de vechime, astfel:
1.    17.106 lei pentru o vechime  intre 0 - 5 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 6 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
2.    34.212 lei pentru o vechime  intre 5 - 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 12 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;
3.    51.318 lei pentru o vechime mai mare de 15 ani, reprezentând o suma neta echivalenta cu 18 salarii medii brute existente in S.C. Oltchim S.A., la data concedierii;

De exemplu, un salariat Oltchim cu un salariu de 1.500 lei net si 20 de ani vechime, va beneficia cu titlu de protectie sociala in urma concedierii colective, de urmatoarele facilitati:

1. Primele 12 luni va avea un venit lunar de 1.500 de lei compus din indemnizatie de somaj in valoare de 525 lei si venit de completare de 975 lei,
2. Urmatoarele 10 luni va avea un venit lunar de completare de 975 lei,
3. La care se adauga 51.318 lei reprezentând salarii compensatorii.

http://www.oltchim.ro/

#32183: CREANTELE OLTCHIM. - Disponibilizatii de la Oltchim isi cer drepturile 

 Astia chiar ne-au luat de prosti si noi le aratam ca suntem.La doi ani dupa disponibilizari vin cu "parti" din salariile compensatorii,in aprilie zic ei.BRAVO LOR,NE MERITAM SOARTA!Tare imi ca nu mai vedem nimic in ritmul asta,sa nu va mire.

#32017: - Datorii de 800 de milioane de euro la Oltchim. S-a publicat lista completă a creditorilor Informaţi 

Este vorba numai despre sumele trecute la masa credala (transport decembrie 2012 + avans ianuarie 2013 + cotizatii si rate CAR, etc.).

Puteti sa vedeti suma care o aveti fiecare inregistrata la masa credala. 
Vezi în ataşament lista completă a datoriilor:  http://media.rtv.net/
Click pe linkul de mai sus.

Dupa ce intrati, apasati simultan tastele ctr si F. 
Tastati numele vostru in fereastra deschisa.

#32193: Gogu Ologu - Re: Disponibilizatii de la Oltchim isi cer drepturile 

Lege 85/2006:

 22. prin program de plata a creantelor se întelege tabelul de creante mentionat în planul de reorganizare
care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la
tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se
obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;

29. Buletinul procedurilor de insolventa este publicatia editata de Oficiul National al Registrului
Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de
procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea
procedurii de insolventa prevazute de prezenta lege;

33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, în legatura cu unul sau mai multe
contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a) încetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau îndepliniri a unei obligatii
ori realizari a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un
acord de compensare bilaterala (netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de
înlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);
c) conversia într-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pâna la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si
convertite potrivit prevederilor lit. c);
34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se întelege:
a) orice întelegere sau clauza în cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se
prevede un netting al unor plati ori o îndeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori
viitoare rezultând din sau având legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate ("acord master
de netting");
b) orice acord master de netting între doua parti, prin care se prevede netting-ul între doua sau mai multe
acorduri master de netting ("acord master-master de netting");
c) orice întelegere de garantare subsecventa ori în legatura cu unul sau mai multe acorduri master de
netting;
35. prin întelegere de garantare se întelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting
sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii
personale si altele asemenea.

Art. 61. - (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, în
conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor
agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi
trimisa acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se
va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie si în Buletinul
procedurilor de insolventa.

Art. 64. (6) Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura
reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara înscrierea la
masa credala. Prevederea se aplica în mod corespunzator pentru creantele nascute în procedura de faliment.

Art. 72. - (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului, precizând ca
sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratând pentru fiecare
numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.
(2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru
care creantele au fost trecute partial în tabel sau au fost înlaturate.
(3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, întocmindu-se în acest sens
un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii înscrisi în tabelul
preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
(4) Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndata notificari
creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial în tabelul preliminar de creante
sau înlaturate, precizând totodata si motivele.

Art. 102. - (1) Când sentinta care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este
reorganizata în mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt
modificate astfel cum este prevazut în plan. În cazul intrarii în faliment ca urmare a esuarii planului sau a
unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarâre definitiva si irevocabila împotriva
debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de
confirmare a planului.
(2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si a
fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
(3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, în conditiile art. 94, a
expirat, judecatorul-sindic va dispune începerea de îndata a procedurii falimentului, în conditiile art. 107 si
urmatoarele.
(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si al art. 98 alin. (3) si
alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor în
care partile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze în programul de
plati cum va fi asigurata aceasta plata.
(5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.

http://www.unpir.ro/

Peste 300 de firme si mii de persoane fizice au de incasat de la Oltchim suma de 3,45 miliarde lei

Miercuri, 7 ianuarie 2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă lista completă a creditorilor societăţii Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, fiind vorba de mii de persoane fizice, dar şi de peste 300 de persoane juridice. Astfel, SC Oltchim SA, societate de stat aflată în insolvenţă, are datorii totale de 3,45 miliarde de lei, din care garantate sunt 900 de milioane de lei, bugetare 1,28 miliarde de lei şi chirografare - 1,25 miliarde de lei, potrivit tabelului creanţelor publicat în 7 ianuarie 2015 de administratorii judiciari ai SC Oltchim SA, Rominsolv şi BDO Restructuring. Creditorii chirografari, cel mai probabil, nu vor mai recupera nimic din ce li se cuvine, potrivit procedurilor de insolvenţă. Statul beneficiază şi el de prioritate la recuperarea creanţelor, ca şi foştii sau actualii salariaţi. Dintre creditorii cu creanţe garantate, cei mai mari sunt băncile, cu BCR pe
primul loc, având 230 de milioane de lei, un sfert din totalul creanţelor garantate, şi cu Banca Transilvania pe locul doi, cu 160 de milioane de lei, 18% din totalul creanţelor garantate. Între alţi creditori din această categorie se numără Electrica, 227 de milioane de lei, OMV Petrom, cu 55 de milioane de lei, sau Societatea Naţională a Sării - Salrom, cu 17 milioane de lei. Datoriile salariale ale SC Oltchim SA se ridică la 9 milioane de lei. SC Oltchim SA datorează statului peste 1,2 miliarde de lei, din care 50% sunt la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAAS) şi 6% (60 de milioane de lei) la Agenţia de Protecţie a Mediului. Creditorii chirografari sunt în număr de 268, firme şi persoane fizice, pentru care este aproape o misiune imposibilă să-şi recupereze creanţele, în valoare totală de 1,26 miliarde de lei. SC Oltchim SA este în insolvenţă de exact doi ani. Statul ar fi dorit să privatizeze SC Oltchim SA, dar nici un investitor nu a depus vreo ofertă pentru preluarea societăţii. Declaraţii de intenţie ale unor firme chineze, turceşti sau româneşti au fost, ca şi mai multe termene până la care s-a aşteptat o ofertă fermă, ultimul fiind 12 decembrie 2014, dar nimic nu s-a concretizat. În acest moment, privatizarea SC Oltchim SA se consideră încheiată, societatea nu va mai fi scoasă la vânzare pentru o perioadă de trei ani, cât durează implementarea planului de reorganizare. Datoriile negarantate vor rămâne la vechiul SC Oltchim SA şi, cel mai probabil, recuperarea lor se va face doar într-o măsură foarte mică. Până la data aprobării planului de reorganizare, activitatea SC Oltchim SA va continua în forma actuală, necesarul de cash al societăţii urmând să fie asigurat din credite-furnizor, precum şi din eliminarea unor costuri actuale, cum ar fi plata energiei şi a aburului prin terţi. Conducerea societăţii urmăreşte să ajungă direct la producător pentru plata acestor utilităţi. Disponibilizările, dacă vor mai exista, se vor face cu plata salariilor compensatorii, conform contractului de muncă. Între timp, SC Oltchim SA a intrat, din ultimul trimestru al anului trecut, pe profit operaţional, 336.000 de euro, în octombrie, şi 400.000 de euro, în noiembrie, şi a ajuns la un grad de încărcare de 27%.

Ministrul Economiei s-a întâlnit cu o delegaţie a salariaţilor de la Oltchim

Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, s-a întâlnit joi, 15 ianuarie 2015, cu o delegaţie a salariaţilor de la SC Oltchim SA, condusă de Cristian Cornescu, preşedintele Sindicatului Victoria, şi Dumitru Marin, preşedintele Sindicatului Unirea. În cadrul acestei întâlniri, reprezentanţii salariaţilor SC Oltchim SA au solicitat ministrului Economiei, Comerţului şi Turismului informaţii privind perspectiva de privatizare a combinatului chimic vâlcean şi planul de dezvoltare a societăţii pentru anul în curs, posibilităţile de recuperare a restanţelor salariale apărute înainte de începerea procedurii de insolvenţă, precum şi stadiul soluţionării problemelor privind plata salariilor compensatorii pentru angajaţii disponibilizaţi. Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, le-a declarat salariaţilor SC Oltchim SA că susţine în continuare soluţia privatizării combinatului chimic
vâlcean, dar prioritară este reorganizarea societăţii înainte de vânzare, pentru creşterea interesului unui cumpărător capabil să susţină activitatea SC Oltchim SA. Totodată, ministrul Mihai Tudose le-a reiterat reprezentanţilor sindicatelor de la SC Oltchim SA că recuperarea restanţelor salariale şi plata salariilor compensatorii pentru cei disponibilizaţi trebuie să constituie o prioritate pentru conducerea combinatului chimic vâlcean şi că va întreprinde toate demersurile necesare pentru a sprijini o astfel de soluţie. În acelaşi sens, pentru o mai bună colaborare cu partenerii sociali, ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului a propus tuturor sindicatelor constituite la nivelul SC Oltchim SA semnarea unui protocol de informare şi consultare reciprocă periodică privind activitatea combinatului chimic vâlcean. La rândul lor, reprezentanţii sindicatelor din SC Oltchim SA prezenţi la întâlnire au solicitat ca aceste consultări să fie comune cu toate sindicatele din societate. La începutul acestei luni, ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, s-a întâlnit cu administratorii judiciari ai SC Oltchim SA, consorţiul format din Rominsolv şi BDO Business Restructuring (reprezentat de avocaţii Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan), însoţiţi de administratorul special Bogdan Stănescu, precum şi cu o delegaţie a Sindicatului Liber Oltchim, condusă de Mihai Diculoiu şi Achile Duţu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Chimie şi Petrochimie. În cadrul acestor întâlniri, ministrul Mihai Tudose le-a declarat celor prezenţi că îşi doreşte continuarea parteneriatului cu administratorii judiciari ai combinatului chimic vâlcean şi colaborarea cu partenerii sociali, în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea SC Oltchim SA. Din punctul de vedere al ministrului Economiei, Comerţului şi Turismului, prioritară este reorganizarea SC Oltchim SA înainte de privatizare, pentru creşterea interesului unui cumpărător capabil să susţină activitatea combinatului chimic vâlcean. „Evoluţia financiară din ultimul an ne arată că există premise pozitive pentru o reorganizare rentabilă a societăţii, iar ipoteza falimentului este exclusă.”, a declarat atunci ministrul Economiei.

continuare...

#32197: CREANTELE OLTCHIM. - Peste 300 de firme si mii de persoane fizice au de incasat de la Oltchim suma de 3,45 miliarde lei  

 continuare...

Oltchim scoate la licitaţie 92.000 de certificate emisii de gaze cu efect de seră

În cursul acestei săptămâni, consorţiul de administratori judiciari ai SC Oltchim SA - Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL – organizează, la sediul BDO Business Restructuring SPRL din Bucureşti, licitaţie publică pentru valorificarea a 92.000 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, proprietatea SC Oltchim SA. Ofertanţii care doresc să participe la licitaţie trebuie să depună la sediul BDO Business Restructuring SPRL documentele specificate în cuprinsul caietului de prezentare, care poate fi achiziţionat de la sediul BDO Business Restructuring SPRL pentru suma de 500 de lei. Având în vedere că SC Oltchim SA îşi desfăşoară activitatea în două amplasamente diferite, respectiv Platforma chimică Râmnicu Vâlcea şi Divizia Petrochimică Bradu (punct de lucru), autorităţile competente de mediu au emis documente evidenţiind obligaţiile de mediu care revin fiecărui amplasament: autorizaţii integrate de mediu, autorizaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră, acorduri şi avize de mediu etc. Politica de mediu a SC Oltchim SA este strâns legată de politica economică a societăţii şi se axează pe următoarele direcţii principale: valorificarea superioară a resurselor primare de materii prime şi energie cu efecte asupra minimizării cantităţilor de deşeuri, de ape reziduale, de poluanţi din ape, aer şi scăderea costurilor unitare pe tona de produs; îmbunătăţirea continuă a aspectelor de mediu, în special ale celor semnificative, pe baza programelor de management de mediu, planului de acţiuni (parte integrantă a autorizaţiei integrate de mediu) având stabilite obiective, ţinte, termene şi responsabilităţi; respectarea legislaţiei de mediu române şi alinierea la directivele Uniunii Europene. Întrucât pe amplasamentul Diviziei Petrochimice Bradu nu s-a desfăşurat activitate în ultimii ani nu există influenţă asupra factorilor de mediu. Activitatea pe amplasamentul SC Oltchim SA a fost reglementată, din punct de vedere al mediului, prin Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 14/25 august 2006, revizuită în data de 18 iunie 2012, emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova, cu termen de valabilitate până la 31 decembrie 2014. Societatea are în funcţiune un sistem de monitorizare a tuturor factorilor de mediu prin laboratoarele proprii, cât şi de către institute şi firme de specialitate. S-au executat analize conform graficelor de supraveghere aprobate de conducerea SC Oltchim SA şi de APM Vâlcea, atât pe fluxurile de ape uzate interne, dar şi pe cele două evacuări finale. Analizele s-au executat de Laboratorul Eco-Toxicologie din cadrul Serviciului Control Calitate Laboratoare din SC Oltchim SA şi de INCD Ecoind Bucureşti - Sucursala Râmnicu Vâlcea. În conformitate cu Planul Naţional de Alocare al emisiilor de gaze cu efect de seră, în anul 2013, SC Oltchim SA a primit, cu titlu gratuit, un număr de 192.000 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, din care 182.500 de certificate pentru platforma Râmnicu Vâlcea şi 9.500 de certificate pentru Divizia Petrochimică Bradu. În anul 2013, societatea a realizat 78.700 de tone de C02, din care 421 de tone de către Divizia Petrochimică Bradu.

#26208: - Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului 

http://www.scribd.com/ 

Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

 Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat recent de modificari legislative importante menite sa asigure, pe de-o parte, un rang superior in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Aceste modificari legislative au intervenit o data cu adoptarea, in cursul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume :

- Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei;
- Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007. 

Potrivit legii 85/2006 privind procedura insolventei, creantele salariale se inscriu DIN OFICIU in tabelul obligatiilor, de catre administratorul judiciar, pe baza evidentelor contabile ale debitorului insolvent, nefiind nevoie ca salariatul sa depuna declaratie de creanta.
Prin urmare, cel mai bine pentru salariat ar fi sa verifice tabelul preliminar al obligatiilor si, ulterior, pe cel definitiv, pentru a se asigura ca a fost inscris.
Daca nu a fost inscris, poate formula contestatie. In practica, insa, salariatii iau legatura cu administratorii judiciari, care ii inscriu fara nicio problema in tabele.  

-creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment.

Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Aceste modificari legislative au intervenit odata cu adoptarea, in cursul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume: Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007.
Dispozitiile normative ale ambelor legi se coroboreaza cu normele prevazute in Codul Muncii, si anume art. 156, care prevede ca „salariile se platesc inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor, si art. 167 „constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor reglementa prin lege speciala".
De asemenea, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 prevede, in art. 48, ca „toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii" si ca, „ in caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori." 

Regimul creantelor salariale

Lichidarea bunurilor din averea debitorului se efectueaza de catre lichidator, sub controlul judecatorului sindic. Acelasi lichidator va plati creantele creditorilor, in ordinea de prioritate stabilita de lege. Legiuitorul a stabilit ordinea de distribuire a sumelor obtinute din lichidare pentru plata creantelor creditorilor chirografari in functie de importanta acestor creante, care este data de aspectele economice, sociale, umanitare si juridice.
Principala modificare adusa textelor legale, cu un impact deosebit, consta in trecerea creantelor ,,salariale" intr-un rang de prioritate superior. Astfel, daca in vechea reglementare a procedurii falimentului creantele izvorate din raporturile de munca erau plasate pe locul 3, in noua procedura a insolventei creantele salariale sunt trecute intr-un rang de prioritate superior.

#26209: - Re: Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului 

  Ordinea de prioritati

Legea stabileste urmatoarea ordine de prioritati:
1. Taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuie-lile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in cadrul desfasurarii procedurii insolventei;
2. Creantele izvorăte din raportul de munca;
3. Creantele reprezentănd creditele, cu dobănzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultănd din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. Creantele bugetare;
5. Creantele reprezentănd sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. Creantele reprezentănd sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. Creantele reprezentănd credite bancare, cu cheltuielile si dobănzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. Alte creante chirografare;
9. Creantele subordonate, in urma-toarea ordine de preferinta:
a) Creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un aso-ciat sau actionar detinănd cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) Creantele izvorănd din acte cu titlu gratuit.

Creantele izvorate din raporturile de munca
Modificari legislative au fost reglementate si prin largirea ariei de cuprindere a categoriei fostelor creante ,,salariale" care in prezent includ ,,creantele izvorate din raporturi de munca"; definitia este mai cuprinzatoare si include toate creantele care isi au sursa in raporturile de munca, adica in contractul de munca colectiv si individual, dar si in actele normative de dreptul muncii care se impun partilor in afara vointei lor cuprinse in contract.
O prima categorie foarte importanta de drepturi (creante) ce izvorasc din raporturi de munca, dar nu constituie si creante salariale sunt asa-zisele ,,salarii compensatorii"; drepturile la sume compensatorii nu au fost, in practica instantelor noastre, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asimilate drepturilor salariale, datorita scopului acordarii lor (un fel de ajutor de somaj pentru ipoteza neincadrarii in munca in viitor), a denumirii improprii de ,,salarii" deoarece salariile se utilizeaza doar ca baza de calcul etc.
Or, in ipoteza unor persoane juridice supuse procedurii cu un numar ridicat de salariati care, la randul lor, au convenit in contracte asupra unui numar considerabil de salarii lunare ca baza de calcul a compensarilor pentru pierderea locurilor de munca, sumele la care aceste mase de salariati au dreptul pot fi deosebit de importante in totalul masei credale, astfel incat sa consume o parte semnificativa a activului debitoarei in insolventa, urmand ca alte categorii ce beneficiaza de un rang inferior sa primeasca foarte putin sau chiar deloc.

Largirea sferei temporale

O alta modificare in raport de vechea reglementare a procedurii falimentului se refera la eliminarea restrictiei de a aseza in acest rang de prioritate doar creantele nascute in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii. Astfel, creantele ce izvorasc din raporturi de munca beneficiaza de aceasta prioritate oricand s-ar fi nascut inainte de deschiderea procedurii, dar nu si pentru cele care ar fi fost prescrise la data la care creantele respective ar trebui incluse in tabelul creantelor care de fapt este data deschiderii procedurii, deoarece prescriptia nu mai curge contra creditorilor din acest moment.
Aceasta ,,largire" a sferei temporale pentru care salariatii beneficiaza de rangul de la art. 123, al. 1, pct. 2 are consecinte nefaste asupra creditorilor de rang inferior locului 2 care vor risca sa-si vada drastic diminuate sumele recuperate din procedura, in special la societati cu un numar mare de salariati care, din diferite motive, au stat in pasivitate.