SPOLIÉRE s.f. Acțiunea de a spolia și rezultatul ei; jefuire, prădare; înșelare; spoliație. [Pron. -li-e-. / < spolia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FOST O COMPLICITATE SINDICATE #30922 (TOATE INCLUS SI VINCEA DE LA CARTEL ALFA ) SI STATUL ROMAN #31641 SUNT IN CULPA.

SARLATAN GHEORGHE PIPEREA CU ASOCIATII & CO.: oltchim.ro

OLTCHIM si ARPECHIM, INCHIS!!!!!!!!

CU MANA, DECIZILE  SI PRICEPEREA LOR LA ALTE FAPTE ILEGALE... COROBORAT SINDICATELE SI STATUL ROMAN IN CULPA.

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

SC OLTCHIM SA RM VALCEA

Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata ABROGATA

portal.just.ro

Portal  > Tribunalul VÂLCEA  > Informaţii dosar

Informaţii generale

OLTCHIM si ARPECHIM! INCHIS. 

Ministrul Mihai Tudose s-a întâlnit cu administratorii şi sindicatele de la Oltchim

Ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, anunță, într-un interviu acordat AGERPRES, că instituția pe care o reprezintă va face demersurile necesare pentru ca Oficiul de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă să devină operațional în cursul acestui an.

Pe de altă parte, ministrul susține că va continua aplicarea la nivel instituțional a dialogului social prin implicarea partenerilor sociali — sindicate, patronate, ONG-uri — în actul decizional.

Liviu Pop a precizat, totodată, că vor fi derulate acțiuni pentru stimularea ocupării forței de muncă, cu precădere în rândul tinerilor.

AGERPRES: Care sunt proiectele și prioritățile dumneavoastră pentru perioada următoare, în calitate de ministru delegat pentru Dialog Social?
Liviu Pop: Un prim obiectiv îl reprezintă consolidarea rolului instituției dialogului social drept componentă fundamentală a statului de drept și a democrației, precum și consolidarea legăturilor de încredere dintre guvernanți și guvernați. Dialogul social trebuie să se apropie cât mai mult de cetățean. Voi continua aplicarea la nivel instituțional a dialogului social prin implicarea partenerilor sociali — sindicate, patronate, ONG-uri — în actul decizional. Un alt obiectiv îl reprezintă operaționalizarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă MMFPSPV. Totodată, printre priorități, se numără modificarea Legii 62/2011 privind dialogul social și funcționarea Consiliului Economic și Social (CES). Consider că ar trebui elaborat un regulament prin care ministerele, companiile de stat să fie obligate să organizeze periodic comisii de dialog social, întrucât în multe dintre aceste structuri dialogul social nu există sau nu funcționează așa cum ar trebui. Totodată, se impune implementarea dialogului social la nivelul prefecturilor, consiliilor județene și la nivelul consiliilor locale.

AGERPRES: Când ar putea deveni operațional Oficiul de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice?
Liviu Pop: Așa cum am spus, operaționalizarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă reprezintă un obiectiv al mandatului meu. Sper ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil. Este prevăzut în programul nostru de activitate să facem demersurile necesare pentru ca în cursul acestui an Oficiul de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă să devină operațional.

AGERPRES: În ce stadiu se află procedurile de modificare a Legii dialogului social?
Liviu Pop: O să vă prezint stadiul în care se afla la momentul preluării mandatului de ministru pentru Dialog Social, așa cum probabil l-ați putut regăsi și în bilanțul prezentat de fostul ministru Aurelia Cristea.

În urma dezbaterilor din cadrul ședinței CNTDS din octombrie 2013, premierul a precizat că amendarea Legii nr. 62/2011 este posibilă doar în urma unui consens tripartit, astfel că au fost organizate întâlniri cu liderii confederațiilor sindicale și patronale reprezentative, în cadrul cărora au fost dezbătute revendicările acestora cu privire la Legea Dialogului Social. A fost constituit un grup de lucru la nivelul Direcției Dialog Social, format din reprezentanți ai confederațiilor patronale și sindicale reprezentative. Grupul de lucru a avut cinci întâlniri în decursul anului 2014. Propunerile de modificare venite din partea sindicatelor se referă la: protecția suplimentară a liderilor de sindicat, reintroducerea contractului colectiv de muncă unic la nivel național, modificarea criteriilor de reprezentativitate și declanșarea conflictelor colective de muncă pe perioada derulării unui contract colectiv de muncă în vigoare. Au avut loc dezbateri consecvente pe aceste teme, ultimul termen agreat de partenerii sociali a fost decembrie 2014, pentru prezentarea unei poziții comune. Propunerile de amendamente au fost transmise către Organizația Internațională a Muncii pentru obținerea unui punct de vedere. Alte două proiecte de Lege pentru modificarea și completarea Legii Dialogului Social se află în dezbatere la Comisiile permanente ale Camerei Deputaților și vizează: obligativitatea angajatorului de a reține pe statul de plată cotizația sindicală și stabilirea unor modalități concrete de negociere colectivă a contractelor ce se vor încheia la nivelul autorităților și instituțiilor publice.

Pe termen scurt, voi propune creșterea frecvenței ședințelor Consiliului Național Tripartit și sper să ajungem la un consens pentru a opera cât mai curând posibil modificările care se impun. Discuțiile cu partenerii sociali pe marginea modificării Legii Dialogului Social 62/2011 rămân deschise. Periodic, voi informa opinia publică cu privire la stadiul modificărilor Legii 62/2011.

AGERPRES: În ce măsură poate reprezenta dialogul social o soluție pentru evitarea disponibilizărilor din marile companii cu capital majoritar de stat? Cum considerați că pot fi rezolvate problemele de la Combinatul Oltchim, în condițiile în care acesta are datorii foarte mari și există riscul disponibilizărilor de personal?
Liviu Pop: Identificarea soluțiilor tehnice pentru rezolvarea oricărei situații, precum cea de la Oltchim, și punerea lor în practică este de competența specialiștilor în domeniu. În mod cert, identificarea unor soluții viabile se poate face numai printr-un dialog social între toți actorii implicați, prin cooperare și printr-o abordare constructivă. Susțin cu tărie că dialogul social este o componentă esențială a vieții sociale și economice care are ca scop asigurarea unui climat de pace și garantarea stabilității sociale.

AGERPRES: Ce măsuri trebuie luate în perioada următoare pentru protecția angajaților, în condițiile în care un studiu recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) arată că numărul contractelor colective de muncă înregistrate la nivel de unitate în România s-a redus la aproximativ jumătate, după reformele legislative produse în anul 2011?
Liviu Pop: Dimpotrivă, numărul contractelor colective de muncă înregistrate la nivel de unitate a crescut după reformele legislative produse în anul 2011. Am sesizat OIM cu privire la datele prezentate în acel studiu și le-am comunicat situația reală.

AGERPRES: Cum apreciați că va evolua în acest an piața muncii din România?
Liviu Pop: Vă pot asigura că împreună cu partenerii sociali vom derula acțiuni pentru stimularea ocupării forței de muncă, cu precădere în rândul tinerilor. Totodată, vă reamintesc că Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice — Departamentul pentru Dialog Social a organizat, la sfârșitul anului trecut, conferința de lansare a proiectului de tip strategic 'Pro Juvenes — Parteneriat transnațional pentru o piață inclusivă a muncii pentru tineri' (ID 146751) cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investește în oameni!

Obiectivul general al proiectului îl constituie consolidarea politicilor și practicilor în ceea ce privește ocuparea și dezvoltarea la nivel european, precum și consolidarea capacității actorilor pieței muncii (organizații sindicale și patronale, autorități publice, ONG-uri) de a se implica activ în promovarea ocupării și incluziunii sociale a tinerilor prin implementarea politicilor ce vizează ocuparea lor.

Tot la sfârșitul anului trecut, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Direcția Dialog Social, a lansat proiectul 'România suntem noi!', care are ca obiectiv general promovarea transferului de expertiză la nivel național și transnațional pentru crearea unei piețe a muncii incluzive și pentru promovarea ocupării printr-un dialog social de calitate, capabil să genereze o acțiune sinergică între actorii acesteia. Fondurile europene, pe toate axele de implementare, vor duce la crearea de noi locuri de muncă. În încheiere, aș vrea să mai subliniez un lucru foarte important: anul 2014 a adus cea mai mică inflație a României din 1990.

AGERPRES/(AS-autor: Magdalena Tănăsescu, editor:Nicoleta Gherasi)

CNI Coresi SA, compania de stat care patronează imprimeriile naționale de la București, Cluj, Oradea și Craiova, a intrat în insolvență la sfârșitul lui 2013. Până la reorganizare sau faliment, activele importante din patrimoniu au început să fie vândute fără licitație, cu complicitatea RAAPPS – regia protocolului de stat. Imprimeria Oltenia a fost vândută în 2014, pentru 1,68 milioane de euro, unei firme de imobiliare din Galați. Cea mai mare parte a banilor au fost folosiți pentru relocarea activității într-un spațiu de cinci ori mai mic. În locul imprimeriei se va construi un hipermarket. Sindicatele au denunțat la DNA afacerea imobiliară „Imprimeria Oltenia“, printre cei reclamați aflându-se un fost ministru al culturii și premierul Victor Ponta.

Cea mai mare tipografie de stat din România comunistă a fost înființată în 1951, sub numele de Combinatul Poligrafic „I.V. Stalin“. Ulterior, în nordul Bucureștiului a fost construit Complexul „Casa Scânteii“, un uriaș ansamblu arhitectural de inspirație sovietică, destinat tipăririi presei de stat, în special a ziarului „Scânteia“, oficiosul Partidului Comunist Român (PCR). După 1990, clădirea a fost rebotezată Casa Presei Libere, spațiile fiind repartizate către diverse publicații apărute după Revoluția din 1989. Combinatul poligrafic a fost reorganizat, devenind regie de stat și apoi (1999) Compania Națională a Imprimeriilor (CNI) Coresi SA, deținută 100% de stat, prin Ministerul Culturii (MC). Pe lângă spațiile din București, compania deținea sucursale în Cluj-Napoca (Imprimeria Ardealul), Oradea (Imprimeria de Vest) și Craiova (Imprimeria Oltenia).
În perioada 1999-2013, rezultatele financiare ale societății deținute de MC nu au fost extraordinare. În octombrie 2013, CNI Coresi SA a intrat în insolvență la cerere, din cauza datoriilor. Cei mai importanți creditori aparțin tot statului, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) deținând peste 70% din creanțele de aproximativ cinci milioane de euro.
Procesul de insolvență aflat pe rol la Tribunalul Municipiului București (TMB) și-a derulat deja primele etape. MC l-a numit administrator special al Coresi SA pe directorul general interimar al societății, Ilie Marius Bogdan. Printre reprezentanții în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) se află un nume deja cunoscut opiniei publice: Remus Vulpescu, fost șef al Corpului de Control al premierului Victor Ponta, fost șef al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), cel care a solicitat insolvența Hidroelectrica SA și a gestionat dezastruos tentativa de privatizare a Oltchim SA Râmnicu Vâlcea. Administrator judiciar al Coresi SA a fost numită societatea Victriz capital SPRL București, coordonată de avocatul Cristian Ghiță.

Licitația publică, ocolită cu ajutorul RAAPPS

După derularea etapelor preliminare din procesul de insolvență, s-au petrecut câteva lucruri interesante. Adunarea Generală a Creditorilor (AGC) a decis (8 ianuarie 2014) structura Comitetului Creditorilor (CC), compusă din: reprezentanții ANAF (din partea creditorilor bugetari), precum și reprezentanții Heidelberger Druckmaschinen Romania SRL și ai Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) – din partea creditorilor chirografari. CC în această componență a aprobat (6 februarie 2014) cu majoritate de voturi vânzarea prin negociere directă a activului Imprimeria Oltenia, situată în cartierul 1 Mai (str. Dr. Nicolae Ionescu Sisești nr. 21) din Craiova. Imobilul, constând în teren și clădiri (14.402 mp), a fost înstrăinat două luni mai târziu (18 aprilie 2014) către Dapo Euro Imob SRL Galați, contra sumei de 1.680.000 de euro inclusiv TVA. Raportat la suprafața vândută, rezultă un preț de 117 euro/mp. Interesant este că ANAF s-a opus vânzării activului prin negociere directă. „Raportat la faptul că societatea debitoare se află în perioada de observație, valorificarea bunurilor din patrimoniu este o situație de excepție. Din interpretarea dispozițiilor Legii insolvenței, în special art. 49, se desprinde ideea conform căreia în perioada de observație se pot valorifica doar o serie de bunuri nesemnificative, în special cele mobile, supuse degradării, și doar în mod excepțional bunuri imobile, iar în cazul bunurilor garantate, cu respectarea prevederilor art. 39 din Legea insolvenței. În aceste condiții, instituția acordă un vot negativ cererii administratorului special, întrucât măsura tinde la diminuarea patrimoniului“, se arată în procesul-verbal al ședinței CC din 6 februarie 2014.
Vânzarea a fost totuși aprobată prin votul RAAPPS și al Heidelberger Romania SRL. Ulterior (24 februarie 2014), problema vânzării imprimeriei a fost pusă și în cadrul ședinței AGC, unde ANAF a cerut ca „valorificarea bunului să se efectueze prin metoda licitației publice cu strigare“. Obiecțiile au fost respinse prin votul decisiv al RAAPPS.

Afacerile imobiliare ale CNI Coresi

Pentru relocarea producției de la Craiova, CNI Coresi a cumpărat teren într-o altă locație. Este vorba despre achiziția a 3.263 mp în cartierul Craiovița Nouă (str. Constantin Brâncoveanu nr. 38C), la prețul de 140 euro/mp. Numai pentru teren, compania a cheltuit circa 457.000 de euro. La această sumă se adaugă 742.000 de euro pe proiectarea și execuția noilor spații de producție, conform ofertei acceptate a Road and Civil SRL Craiova, termenul de execuție fiind de șase luni. Așadar, noua locație din Craiovița Nouă a Imprimeriei „Oltenia“ este estimată la 1,2 milioane de euro, câștigul efectiv al societății raportat la activele vândute fiind de doar 480.000 de euro. Trebuie precizat însă că Dapo SRL a achitat până acum doar prima tranșă de 545.000, restul de 1,13 milioane euro având scadența la 20 aprilie 2015. Dacă ne raportăm la diferența de teren înstrăinat de la Imprimeria Oltenia (11.139 mp) față de cel achiziționat, înseamnă că aceasta a fost valorificat la doar 43 euro/mp.
Ilie Marius Bogdan, directorul general al CNI Coresi, susține că a făcut o afacere bună. „Terenul vândut acolo este afectat de una dintre magistralele de utilități ale Craiovei. Cumpărătorii au luat de fapt o suprafață utilizabilă de 5.000 mp. Nu-ți dă nimeni autorizație de construire pe un teren sub care se află o magistrală de canalizare. Eu cred că am făcut o bună afacere. De fapt, vrem să facem relocări în toată țara, atât la Cluj, cât și la București“, a declarat acesta pentru GdS. CNI Coresi a comunicat deja către Victrix SPRL intenția de a vinde și Imprimeria Ardealul din Cluj-Napoca (bulevardul 21 Decembrie 1989), în suprafață de 15.000 mp, prețul de evaluare fiind de 3,5 milioane de euro. Societatea a și primit două oferte, din partea SC Studio Green SRL și Real Estate & Management Solutions SRL din Cluj.

Intermediar cu lipici la investitori

Putea câștiga Coresi un preț mai bun dacă organiza licitație pentru vânzarea Imprimeriei Oltenia? Ilie Marius Bogdan, directorul general al CNI Coresi, susține că nu el a propus vânzarea directă, ci creditorii. „Eu am cerut licitație și creditorii mi-au solicitat negociere directă. Aveam un istoric la Craiova (2012-2013) în care am încercat să vindem prin licitație publică și nu venea nimeni“, a afirmat acesta. La rândul său, avocatul Cristian Ghiță, coordonatorul Victrix SPRL, susține că nu a avut nici o implicare în această decizie.
„Societatea mea are doar obligația de supraveghere a procedurii. Creditorii au decis vânzarea prin negociere directă a imobilului. Cine avea interes putea să conteste chestiile astea. Creditorii au decis, nu eu și nici Coresi SA“, a spus Ghiță.
Potrivit informațiilor GdS (neconfirmate încă oficial de părțile implicate), spațiul din cartierul 1 Mai ar fi fost revândut de către Dapo Euro Imob SRL la un preț mult mai mare, către un mare retailer alimentar, să-i spunem K. Investitorul vrea să construiască acolo un hipermarket cu parter înalt. Consiliul Local (CL) Craiova a aprobat deja, în ședința din 27 noiembrie 2014, un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru noul hipermarket, care va avea o suprafață construită de circa 4.300 mp și un stand exterior cu servire asistată. Potrivit PUZ, canalul colector care subtraversează zona va fi deviat.

Ponta, printre reclamații la DNA

La sfârșitul anului trecut (4 decembrie 2014), Uniunea Sindicatelor Tipografilor din România (USTR), reprezentată de președintele Mircia Giurgiu, a depus un denunț la DNA – Serviciul Teritorial Cluj, în care îl acuză pe directorul Ilie Marius Bogdan că „încearcă să transforme compania de stat într-o simplă agenție imobiliară personală, la dispoziția sa și a apropiaților“. Directorul ar fi „întârziat deliberat efectuarea plăților către furnizori și colaboratori, tocmai pentru ca unul dintre creditori să ceară deschiderea procedurii de insolvență“. În legătură cu Imprimeria Oltenia, sindicatele spun că este evidentă „intenția CNI Coresi de a prejudicia activele companiei, fiindcă prețul terenului și costurile construcției prefigurate în specificațiile tehnice oficiale se apropie de prețul la care a fost vândută clădirea sediului central al imprimeriei și terenul aferent“. „Prin toate cele relatate, considerăm că reiese în mod cert intenția de falimentare a CNI Coresi SA, coordonată de interese îndoielnice și într-un mod infracțional, fiind vorba de zeci de milioane de euro ce urmează a fi pierdute de o companie a statului român“, se mai arată în sesizarea înregistrată la DNA Cluj. Dosarul a fost declinat și înregistrat la DNA – Serviciul Teritorial Craiova pe 22 decembrie 2014. Procurorii anticorupție au precizat că „în acest moment nu este începută urmărirea penală față de vreo persoană“ în dosarul „Imprimeria Oltenia“. Denunțul depus la DNA este formulat împotriva lui Ilie Marius Bogdan – director general interimar al CNI Coresi SA, Victrix Capital SPRL – administrator judiciar al companiei aflate în insolvență, Hegedus Csilla – în calitate de ministru al culturii și Victor Ponta – în calitate de prim-ministru și ministru interimar al culturii.

Realitatea Media, calul troian pentru Coresi SA?

Potrivit unui raport al Victrix Capital SPRL, printre cauzele intrării în insolvență a CNI Coresi SA s-au numărat și restanțele la plata chiriei de către Realitatea Media SA – societatea care operează licența Realitatea TV, în perioada 2009-2011, în valoare de 2,8 milioane de lei. De altfel, Realitatea Media SA a cerut insolvența Coresi pentru despăgubiri în valoare de cinci milioane de euro, contravaloarea investițiilor pe care le-ar fi făcut în sediul debitoarei din Casa Presei Libere. Realitatea a câștigat despăgubirile la Tribunalul Municipiului București (TMB), dar sentința a fost casată și trimisă recent spre rejudecare de către Curtea de Apel (CA) București. 

Activele Coresi, la inventar

Printre creditorii înscriși la masa credală în procesul de insolvență a CNI Coresi, aflat pe rolul TMB, se numără Primăria Craiova și Salubritate Craiova SRL. Pe 17 septembrie 2014, instanța a amânat cauza pentru identificarea bunurilor debitoarei. De precizat că din bunurile debitoarei a fost deja înstrăinată Imprimeria Oltenia și se pune în discuție vânzarea Imprimeriei Ardealul din Cluj-Napoca. Următorul termen în procesul de insolvență este pe 21 ianuarie 2015.