S.O.S. familia!

sintagma folosita in cadrul Legii Audio-vizualului ("orientare sexuala" in ceea ce priveste familia si casatoria in sine) este inafara Constitutiei si legislatiei Romaniei, a conventiilor internationale, iar in cadrul emisiunii de la Pro-tv s-a facut abuz de aceasta sintagma ca scuza, aplicand-o in cazul casatoriilor ce sunt totusi definite conform legii/Codului Civil din Romania ca fiind: Art. 259. (1) "Căsătoria este uniunea liber consimțită între un barbat și o femeie, încheiată în condițiile legii" . "orientarea sexuala" in cazul casatoriilor nu poate fi considerata un drept. Familia nu poate fi amestecata in cazurile de discriminare pe baza "orientarii sexuale" pentru ca "orientarea sexuala" nu are obiect in cazul institutiei familiei si a casatoriei. familia este aparata prin toate actele legislative nationale si internationale.

de aceea, interzicerea si/sau sanctionarea emisiunii de la Pro-tv (sau a oricarui alt post tv sau de mass-media) nu intra sub incidenta discriminarii pe criterii de "orientare sexuala" ci, din contra, o astfel de emisiune intra sub incidenta afectarii institutiei familiei prin deformarea sensului de familie/casatorie, fapt ce poate fi sanctionat conform prevederilor legale nationale si internationale.



DECLARATIA UNIVERSALA A DRETURILOR OMULUI


Articolul 16
1. Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbătul și femeia, fără nicio restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei.
2. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți.
3. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului.




CONSTITUTIA ROMANIEI

*** Republicata

EMITENT: ADUNAREA CONSTITUANTĂ

PUBLICATĂ IN: MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 31 octombrie 2003

ART. 4

Unitatea poporului si egalitatea intre cetăteni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetătenilor săi.

(2) Romania este patria comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără deosebire de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială.



ART. 16

Egalitatea in drepturi

(1) Cetătenii sunt egali in fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetătenia romană si domiciliul in tară. Statul roman garantează egalitatea de sanse intre femei si bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.

(4) In conditiile aderării Romaniei la Uniunea Europeană, cetătenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritătile administratiei publice locale.



ART. 20

Tratatele internationale privind drepturile omului

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate in concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Dacă există neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.


(nota: DECLARATIA UNIVERSALA A DRETURILOR OMULUI

Articolul 16
1. Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbătul și femeia, fără nicio restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei.
2. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți.
3. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului. )


continuare la textul Constitutiei Romaniei

ART. 29

Libertatea constiintei

(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrans să adopte o opinie ori să adere la o credintă religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea constiintei este garantată; ea trebuie să se manifeste in spirit de tolerantă si de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere si se organizează potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.

(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrăjbire religioasă.

(5) Cultele religioase sunt autonome fată de stat si se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armată, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.

(6) Părintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a căror răspundere le revine.



ART. 30

Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică si libertatea de a infiinta publicatii.

(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masă obligatia de a face publică sursa finantării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea tării si a natiunii, indemnul la război de agresiune, la ură natională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violentă publică, precum si manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informatia sau pentru creatia adusă la cunostintă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.



ART. 31

Dreptul la informatie

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingrădit.

(2) Autoritătile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetătenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protectie a tinerilor sau securitatea natională.

(4) Mijloacele de informare in masă, publice si private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitătii lor se reglementează prin lege organică.



ART. 48

Familia

(1) Familia se intemeiază pe căsătoria liber consimtită intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea părintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali in fata legii cu cei din căsătorie.

(completare in CODUL CIVIL: Art. 259. (1) "Căsătoria este uniunea liber consimțită între un barbat și o femeie, încheiată în condițiile legii")



ART. 53

Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrans numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusă numai dacă este necesară intr-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată in mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.




DIN LEGEA AUDIO-VIZUALULUI



ART. 6
(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.
(2) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută şi garantată de prezenta lege.
(3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.
(4) Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România.
(5) Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliştii şi furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă şi pe care le aplică în cadrul mecanismelor şi structurilor de autoreglementare a activităţii lor, dacă nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare.


CAP. 2
Consiliul Naţional al Audiovizualului

#M9
ART. 10
(1) Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.
(2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(3) În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligaţia să asigure:
a) respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României;
b) pluralismul surselor de informare a publicului;
c) încurajarea liberei concurenţe;
d) un raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire naţională şi serviciile locale, regionale ori tematice;
e) protejarea demnităţii umane, a dreptului la propria imagine şi protejarea minorilor;
f) protejarea culturii şi a limbii române, a culturii şi limbilor minorităţilor naţionale;


ART. 11
(6) Membrii Consiliului sunt garanţi ai interesului public şi nu reprezintă autoritatea care i-a propus.


ART. 16
(1) Activitatea Consiliului este finanţată de la bugetul de stat.


ART. 17

(1) Consiliul este autorizat:
d) să emită, în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, decizii cu caracter de norme de reglementare în vederea realizării atribuţiilor sale prevăzute expres în prezenta lege şi, cu precădere, cu privire la:
1. asigurarea informării corecte a opiniei publice;
2. urmărirea exprimării corecte în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale;
#M11
3. asigurarea echidistanţei şi a pluralismului opiniilor;
#M9
4. transmiterea informaţiilor şi a comunicatelor oficiale ale autorităţilor publice cu privire la calamităţi naturale, starea de necesitate sau de urgenţă, starea de asediu ori de conflict armat;
5. protecţia minorilor;
6. apărarea demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine;
7. politici nediscriminatorii cu privire la rasă, sex, naţionalitate, religie, convingeri politice şi orientări sexuale;


in disonanta cu :



ART. 29
(1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) să poată fi uşor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conţinut comercial mascat fiind interzise;
b) să nu facă uz de tehnici subliminale;
c) să nu prejudicieze demnitatea umană;
d) să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, etnie, naţionalitate, religie, credinţă, handicap, vârstă, sex sau orientare sexuală; (necesita definitie SI motivare sau corespondent in legile fundamentale sau conventiile internationale ratificate si de Romania in ceea ce priveste FAMILIA. familia este intangibila si nu poate fi incadrata in discrimianare pe baza "orientarii sexuale") - nu se poate sa zici ca formezi o "familie" de homosexuali si sa nu fii discriminat de institutia familiei in sine. este implicit.

e) să nu aducă ofensă convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor şi radioascultătorilor;
f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei;
g) să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului;
h) să nu stimuleze comportamente indecente sau imorale; (necesita definitie, subminarea familiei este un comportament imoral, ilegal din punctul de vedere al convetiilor internationale si legilor nationale referitoare la familie )
i) să nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.
(2) Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să nu provoace nicio daună morală, fizică sau mentală minorilor şi, în special:
a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienţă ori a credulităţii acestora;
b) să nu încurajeze în mod direct minorii să îşi convingă părinţii sau pe alte persoane să cumpere bunurile ori serviciile care fac obiectul publicităţii;
c) să nu exploateze încrederea specială pe care minorii o au în părinţi, profesori sau alte persoane;
d) să nu prezinte în mod nejustificat minori în situaţii periculoase.
(3) Comunicările comerciale audiovizuale cu conţinut comercial mascat sunt interzise.
(4) Comunicările comerciale audiovizuale pentru băuturi alcoolice nu pot încuraja consumul excesiv al băuturilor respective şi nu pot viza în mod special minorii.




ART. 40
Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală. (necesita definitie SI motivare sau corespondent in legile fundamentale sau conventiile internationale ratificate si de Romania in ceea ce priveste FAMILIA)

ART. 41
(1) Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime, în special reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replică sau la rectificare.
(2) Consiliul va adopta procedura necesară exercitării efective a dreptului la replică sau la rectificare, precum şi orice alte măsuri necesare, inclusiv sancţiuni, în vederea garantării dreptului la replică sau la rectificare într-o limită rezonabilă de timp de la primirea cererii solicitantului.
(3) Difuzarea rectificării sau acordarea dreptului la replică nu exclude dreptul persoanei lezate să se adreseze instanţelor judecătoreşti.




DIN REGULAMENTUL CNA

Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,
convinşi că libertatea de exprimare şi asigurarea accesului neîngrădit la orice informaţie de interes public constituie fundamente esenţiale ale unei societăţi democratice, asigurându-se totodată un nivel ridicat de protecţie a obiectivelor de interes general, în special protecţia minorilor şi a demnităţii umane,
ţinând seama de faptul că exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi,
convinşi că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, motiv pentru care presa audiovizuală trebuie să beneficieze de o protecţie deosebită,
convinşi, totodată, că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine,
ţinând cont de obligaţiile care revin prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a stabili norme de reglementare cu privire la protecţia minorilor, apărarea demnităţii umane, exercitarea dreptului la replică, asigurarea informării corecte şi a pluralismului, la responsabilităţile culturale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, precum şi cu privire la comunicările audiovizuale comerciale şi noncomerciale,
ţinând cont de responsabilitatea atribuită prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura, în programele audiovizuale, protecţia dezvoltării fizice, mentale şi morale a minorilor, inclusiv în comunicaţiile audiovizuale comerciale,
convinşi că măsurile luate pentru protecţia minorilor trebuie să fie corelate cu dreptul fundamental la libertatea de expresie, astfel cum a fost stabilit în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, şi că scopul unor astfel de măsuri, cum ar fi utilizarea sistemelor de control parental sau a etichetării programelor, trebuie să asigure un nivel adecvat de protecţie a dezvoltării fizice, mentale şi morale a minorilor,
interesaţi în cel mai înalt grad de creşterea şi educarea copilului în spiritul valorilor şi al idealurilor democratice, proclamate de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi de Convenţia europeană a drepturilor omului, convinşi că furnizorii de servicii mass-media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României trebuie să se supună interdicţiei diseminării pornografiei,
având în vedere obligaţiile care revin Consiliului Naţional al Audiovizualului şi furnizorilor de servicii media audiovizuale în protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în general, şi faptul că încălcarea acestora poate aduce prejudicii interesului public,
ţinând cont de necesitatea respectării principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului,
având în vedere obligaţia furnizorilor de servicii media audiovizuale de a informa publicul prin prezentarea corectă şi imparţială a faptelor şi a evenimentelor şi obligaţia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura respectarea exprimării pluraliste de idei şi opinii, precum şi pluralismul surselor de informare a publicului,
având în vedere necesitatea asigurării de servicii media audiovizuale accesibile persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor în vârstă, prin limbajul semnelor, subtitrare, audiodescriere şi alte modalităţi tehnice ce vor fi oferite de tehnologia digitală,
având în vedere cerinţele minime cerute în cadrul Uniunii Europene pentru producţiile audiovizuale europene, considerate drept un mijloc de promovare a operelor europene şi a producţiei independente,
având în vedere dezvoltarea în televiziunea europeană a noilor tehnici de publicitate, compatibile cu dispoziţiile Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), ţinând cont de faptul că evoluţiile în domeniul comercial şi tehnologic oferă publicului o mai mare posibilitate de alegere şi o mai mare responsabilitate în utilizarea serviciilor media audiovizuale,
ţinând cont de necesitatea reglementării comunicării comerciale referitoare la medicamente, tratamente medicale şi suplimente alimentare,
ţinând cont de interzicerea prin lege a oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală pentru medicamente şi tratamente medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală, precum şi de necesitatea stabilirii unor condiţii stricte şi a unui control efectiv în publicitatea la medicamente şi tratamente medicale,
având în vedere necesitatea stabilirii unor criterii stricte privind publicitatea la produsele alcoolice,
ţinând cont de efectele nocive ale consumului de droguri şi alcool asupra minorilor, în special, dar şi asupra societăţii, în general, şi de faptul că aceasta este o problemă de interes public,
în temeiul art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

CAPITOLUL II
Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor
ART. 12
(1) Programele audiovizuale care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi difuzate numai dacă vizionarea este restricţionată printr-un sistem de acces condiţionat.
(2) În lipsa unui sistem de acces condiţionat, difuzarea programelor prevăzute la alin. (1) se poate face numai în intervalul orar permis, potrivit clasificării programului în funcţie de conţinutul acestuia.
ART. 13
În cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, programele care ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi puse la dispoziţie numai dacă se asigură măsuri de restricţionare a accesului printr-un sistem de control parental, astfel ca minorii să nu poată vedea ori auzi, în mod normal, programele respective.
ART. 14
(1) Înainte de începerea difuzării unui program din categoria celor prevăzute la art. 12, radiodifuzorii au obligaţia de a informa publicul cu privire la genul, clasificarea programului şi motivul principal de restricţionare a vizionării acestuia, potrivit criteriilor prevăzute la art. 19 alin. (2).
#M2
(1^1) Orice emisiune de tip reality show, al cărei scenariu se bazează pe fapte sau situaţii reale din viaţa unor persoane, conţinând însă şi elemente de ficţiune, se semnalează, la început şi la sfârşit, precum şi la reluarea după pauze publicitare, prin menţiunea „Acest program este o ficţiune”, afişată lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie, şi pentru o durată de minimum 10 secunde.


(incurajare la incalcarea legii)


DIN CODUL CIVIL



Art. 259. (1) "Căsătoria este uniunea liber consimțită între un barbat și o femeie, încheiată în condițiile legii"

nici in revizuirea Constitutiei nu este acceptata sintagma de "orientare sexuala". de ce apare in legea audio-vizulului si este gresit interpretata si abuziv folosita in denaturarea institutiei familiei/casatoriei??

http://www.mediafax.ro/politic/noua-constitutie-comisia-a-respins-amendamentul-ce-interzice-discriminarea-pentru-orientare-sexuala-audio-10956273

referitor la raspunsul CNA nr. 10762 RF / 11.10.2013 http://www.cna.ro/article6435,6435.html:
din care spicuim:
"Menţionăm, de asemenea, că dreptul la liberă exprimare este protejat de art. 10 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Cu deosebită consideraţie,
Laura GEORGESCU
Preşedinte"

Aceeasi Conventie a Drepturilor Omului, la acelasi articol 10, aduce completarea:

"2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti."
cu alte cuvinte, aceasta libera exprimare trebuie sa se desfasoare si in limitele sanatatii si a moralei, pentru ca altfel devine atentat la corectitudine, morala si bunacuviinta, conditii fundamentale in cadrul unei societati civilizate si curata.

Sintagma folosita in cadrul Legii Audio-vizualului ("orientare sexuala" in ceea ce priveste familia si casatoria in sine) este inafara Constitutiei si legislatiei Romaniei, a conventiilor internationale, iar in cazul emisiunii de la Pro-tv s-a facut abuz de aceasta sintagma ca scuza, suprapunand-o peste lege/Codul Civil din Romania care afirma: Art. 259. (1) "Căsătoria este uniunea liber consimțită între un barbat și o femeie, încheiată în condițiile legii" . "orientarea sexuala" in cazul casatoriilor nu poate fi considerata un drept.

Familia nu poate fi amestecata in cazurile de discriminare pe baza "orientarii sexuale" pentru ca "orientarea sexuala" nu are obiect in cazul institutiei familiei si a casatoriei. familia este aparata prin toate actele legislative nationale si internationale.

Codul Civil
SECŢIUNEA a 3-a
Respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane
Dreptul la libera exprimare
Art. 70. - (1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare.

(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile şi limitele prevăzute la art. 75.

Art. 75. - (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (n.p. apararea familiei Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune pentru ca este prevazuta in pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte dar si in Codul Civil art. 258 (2).)

(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.


de aceea, interzicerea si/sau sanctionarea emisiunii de la Pro-tv (sau a oricarui alt post tv sau de mass-media) nu intra sub incidenta discriminarii pe criterii de "orientare sexuala" ci, din contra, o astfel de emisiune intra sub incidenta afectarii institutiei familiei prin deformarea sensului de familie/casatorie, fapt ce poate fi sanctionat conform prevederilor legale nationale si internationale.

In conventiile internationale, apararea familiei ca celula de baza a societatii nu are amestec cu discriminarile de orice fel. Conventiile si legile internationale trateaza separat cele doua aspecte si cu siguranta se da intaietate apararaii familiei si moralei, iar apoi libera exprimare are loc, in limitele sanatatii si moralei. altfel, orice infranctor se poate exprima liber in orice mod considera de cuviinta. Speram sa intelegem gravitatea derogarilor pe care le faceti aplicand legea trunchiat.


In cele ce urmeaza va supun atentia unui studiu de legislatie nationala si internationala, extragand articolele necesare ce vorbesc de la sine:

DECLARATIA UNIVERSALA A DRETURILOR OMULUI

Articolul 16
1. Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbătul și femeia, fără nicio restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei.
2. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți.
3. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului.

Convenţia europeană a Drepturilor Omului

ARTICOLUL 10
Libertatea de exprimare
1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare.
Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi
sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor
publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu
împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune,
cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi
responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii,
restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o
societate democratică, constituie măsuri necesare pentru
securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa
publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia
sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora,
pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale
sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii
judecătoreşti.

ARTICOLUL 11
Libertatea de întrunire şi de asociere
1. Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire
paşnică şi la libertate de asociere, inclusiv a constitui cu
alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale.

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor
restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate
democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea
naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea
infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor
şi a libertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca
restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de
către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei
de stat.

ARTICOLUL 12
Dreptul la căsătorie
Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au
dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie conform
legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui
drept.

ARTICOLUL 14
Interzicerea discriminării
Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta
Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire
bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii
politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială,
apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau
orice altă situaţie.


CONSTITUTIA ROMANIEI

*** Republicata

EMITENT: ADUNAREA CONSTITUANTĂ

PUBLICATĂ IN: MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 31 octombrie 2003

ART. 4

Unitatea poporului si egalitatea intre cetăteni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetătenilor săi.

(2) Romania este patria comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără deosebire de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială.


ART. 16

Egalitatea in drepturi

(1) Cetătenii sunt egali in fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetătenia romană si domiciliul in tară. Statul roman garantează egalitatea de sanse intre femei si bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.

(4) In conditiile aderării Romaniei la Uniunea Europeană, cetătenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritătile administratiei publice locale.


ART. 20

Tratatele internationale privind drepturile omului

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate in concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Dacă există neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.


(nota: DECLARATIA UNIVERSALA A DRETURILOR OMULUI

Articolul 16
1. Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbătul și femeia, fără nicio restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei și la desfacerea ei.
2. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimțământul liber și deplin al viitorilor soți.
3. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului. )


continuare la textul Constitutiei Romaniei

ART. 29

Libertatea constiintei

(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrans să adopte o opinie ori să adere la o credintă religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea constiintei este garantată; ea trebuie să se manifeste in spirit de tolerantă si de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere si se organizează potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.

(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrăjbire religioasă.

(5) Cultele religioase sunt autonome fată de stat si se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armată, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.

(6) Părintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a căror răspundere le revine.



ART. 30

Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică si libertatea de a infiinta publicatii.

(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masă obligatia de a face publică sursa finantării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea tării si a natiunii, indemnul la război de agresiune, la ură natională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violentă publică, precum si manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informatia sau pentru creatia adusă la cunostintă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.



ART. 31

Dreptul la informatie

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingrădit.

(2) Autoritătile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetătenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informatie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protectie a tinerilor sau securitatea natională.

(4) Mijloacele de informare in masă, publice si private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitătii lor se reglementează prin lege organică.



ART. 48

Familia

(1) Familia se intemeiază pe căsătoria liber consimtită intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea părintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali in fata legii cu cei din căsătorie.

(completare in CODUL CIVIL: Art. 259. (1) "Căsătoria este uniunea liber consimțită între un barbat și o femeie, încheiată în condițiile legii")



ART. 53

Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrans numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusă numai dacă este necesară intr-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată in mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.



DIN LEGEA AUDIO-VIZUALULUI



ART. 6
(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.
(2) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută şi garantată de prezenta lege.
(3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.
(4) Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România.
(5) Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliştii şi furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă şi pe care le aplică în cadrul mecanismelor şi structurilor de autoreglementare a activităţii lor, dacă nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare.


CAP. 2
Consiliul Naţional al Audiovizualului

#M9
ART. 10
(1) Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.
(2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(3) În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligaţia să asigure:
a) respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României;
b) pluralismul surselor de informare a publicului;
c) încurajarea liberei concurenţe;
d) un raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire naţională şi serviciile locale, regionale ori tematice;
e) protejarea demnităţii umane, a dreptului la propria imagine şi protejarea minorilor;
f) protejarea culturii şi a limbii române, a culturii şi limbilor minorităţilor naţionale;


ART. 11
(6) Membrii Consiliului sunt garanţi ai interesului public şi nu reprezintă autoritatea care i-a propus.


ART. 16
(1) Activitatea Consiliului este finanţată de la bugetul de stat.


ART. 17

(1) Consiliul este autorizat:
d) să emită, în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, decizii cu caracter de norme de reglementare în vederea realizării atribuţiilor sale prevăzute expres în prezenta lege şi, cu precădere, cu privire la:
1. asigurarea informării corecte a opiniei publice;
2. urmărirea exprimării corecte în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale;
#M11
3. asigurarea echidistanţei şi a pluralismului opiniilor;
#M9
4. transmiterea informaţiilor şi a comunicatelor oficiale ale autorităţilor publice cu privire la calamităţi naturale, starea de necesitate sau de urgenţă, starea de asediu ori de conflict armat;
5. protecţia minorilor;
6. apărarea demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine;
7. politici nediscriminatorii cu privire la rasă, sex, naţionalitate, religie, convingeri politice şi orientări sexuale; (necesita definitie SI motivare sau corespondent in legile fundamentale sau conventiile internationale ratificate si de Romania in ceea ce priveste FAMILIA. familia este intangibila si nu poate fi incadrata in discrimianatorie pe baza "orientarii sexuale")


in disonanta cu :



ART. 29
(1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) să poată fi uşor identificate ca atare, comunicările audiovizuale cu conţinut comercial mascat fiind interzise;
b) să nu facă uz de tehnici subliminale;
c) să nu prejudicieze demnitatea umană;
d) să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, etnie, naţionalitate, religie, credinţă, handicap, vârstă, sex sau orientare sexuală; (necesita definitie SI motivare sau corespondent in legile fundamentale sau conventiile internationale ratificate si de Romania in ceea ce priveste FAMILIA. familia este intangibila si nu poate fi incadrata in discrimianare pe baza "orientarii sexuale") - nu se poate sa zici ca formezi o "familie" de homosexuali si sa nu fii discriminat de institutia familiei in sine. este implicit.

e) să nu aducă ofensă convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor şi radioascultătorilor;
f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei;
g) să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului;
h) să nu stimuleze comportamente indecente sau imorale; (necesita definitie, subminarea familiei este un comportament imoral, ilegal din punctul de vedere al convetiilor internationale si legilor nationale referitoare la familie )
i) să nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.
(2) Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să nu provoace nicio daună morală, fizică sau mentală minorilor şi, în special:
a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienţă ori a credulităţii acestora;
b) să nu încurajeze în mod direct minorii să îşi convingă părinţii sau pe alte persoane să cumpere bunurile ori serviciile care fac obiectul publicităţii;
c) să nu exploateze încrederea specială pe care minorii o au în părinţi, profesori sau alte persoane;
d) să nu prezinte în mod nejustificat minori în situaţii periculoase.
(3) Comunicările comerciale audiovizuale cu conţinut comercial mascat sunt interzise.
(4) Comunicările comerciale audiovizuale pentru băuturi alcoolice nu pot încuraja consumul excesiv al băuturilor respective şi nu pot viza în mod special minorii.



ART. 40
Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală. (necesita definitie SI motivare sau corespondent in legile fundamentale sau conventiile internationale ratificate si de Romania in ceea ce priveste FAMILIA)

ART. 41
(1) Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime, în special reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replică sau la rectificare.
(2) Consiliul va adopta procedura necesară exercitării efective a dreptului la replică sau la rectificare, precum şi orice alte măsuri necesare, inclusiv sancţiuni, în vederea garantării dreptului la replică sau la rectificare într-o limită rezonabilă de timp de la primirea cererii solicitantului.
(3) Difuzarea rectificării sau acordarea dreptului la replică nu exclude dreptul persoanei lezate să se adreseze instanţelor judecătoreşti.


DIN REGULAMENTUL CNA

Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,
convinşi că libertatea de exprimare şi asigurarea accesului neîngrădit la orice informaţie de interes public constituie fundamente esenţiale ale unei societăţi democratice, asigurându-se totodată un nivel ridicat de protecţie a obiectivelor de interes general, în special protecţia minorilor şi a demnităţii umane,
ţinând seama de faptul că exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi,
convinşi că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, motiv pentru care presa audiovizuală trebuie să beneficieze de o protecţie deosebită,
convinşi, totodată, că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine,
ţinând cont de obligaţiile care revin prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a stabili norme de reglementare cu privire la protecţia minorilor, apărarea demnităţii umane, exercitarea dreptului la replică, asigurarea informării corecte şi a pluralismului, la responsabilităţile culturale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, precum şi cu privire la comunicările audiovizuale comerciale şi noncomerciale,
ţinând cont de responsabilitatea atribuită prin lege Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura, în programele audiovizuale, protecţia dezvoltării fizice, mentale şi morale a minorilor, inclusiv în comunicaţiile audiovizuale comerciale,
convinşi că măsurile luate pentru protecţia minorilor trebuie să fie corelate cu dreptul fundamental la libertatea de expresie, astfel cum a fost stabilit în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, şi că scopul unor astfel de măsuri, cum ar fi utilizarea sistemelor de control parental sau a etichetării programelor, trebuie să asigure un nivel adecvat de protecţie a dezvoltării fizice, mentale şi morale a minorilor,
interesaţi în cel mai înalt grad de creşterea şi educarea copilului în spiritul valorilor şi al idealurilor democratice, proclamate de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi de Convenţia europeană a drepturilor omului, convinşi că furnizorii de servicii mass-media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României trebuie să se supună interdicţiei diseminării pornografiei,
având în vedere obligaţiile care revin Consiliului Naţional al Audiovizualului şi furnizorilor de servicii media audiovizuale în protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în general, şi faptul că încălcarea acestora poate aduce prejudicii interesului public,
ţinând cont de necesitatea respectării principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului,
având în vedere obligaţia furnizorilor de servicii media audiovizuale de a informa publicul prin prezentarea corectă şi imparţială a faptelor şi a evenimentelor şi obligaţia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura respectarea exprimării pluraliste de idei şi opinii, precum şi pluralismul surselor de informare a publicului,
având în vedere necesitatea asigurării de servicii media audiovizuale accesibile persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor în vârstă, prin limbajul semnelor, subtitrare, audiodescriere şi alte modalităţi tehnice ce vor fi oferite de tehnologia digitală,
având în vedere cerinţele minime cerute în cadrul Uniunii Europene pentru producţiile audiovizuale europene, considerate drept un mijloc de promovare a operelor europene şi a producţiei independente,
având în vedere dezvoltarea în televiziunea europeană a noilor tehnici de publicitate, compatibile cu dispoziţiile Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), ţinând cont de faptul că evoluţiile în domeniul comercial şi tehnologic oferă publicului o mai mare posibilitate de alegere şi o mai mare responsabilitate în utilizarea serviciilor media audiovizuale,
ţinând cont de necesitatea reglementării comunicării comerciale referitoare la medicamente, tratamente medicale şi suplimente alimentare,
ţinând cont de interzicerea prin lege a oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală pentru medicamente şi tratamente medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală, precum şi de necesitatea stabilirii unor condiţii stricte şi a unui control efectiv în publicitatea la medicamente şi tratamente medicale,
având în vedere necesitatea stabilirii unor criterii stricte privind publicitatea la produsele alcoolice,
ţinând cont de efectele nocive ale consumului de droguri şi alcool asupra minorilor, în special, dar şi asupra societăţii, în general, şi de faptul că aceasta este o problemă de interes public,
în temeiul art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:


CAPITOLUL II
Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor
ART. 12
(1) Programele audiovizuale care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi difuzate numai dacă vizionarea este restricţionată printr-un sistem de acces condiţionat.
(2) În lipsa unui sistem de acces condiţionat, difuzarea programelor prevăzute la alin. (1) se poate face numai în intervalul orar permis, potrivit clasificării programului în funcţie de conţinutul acestuia.
ART. 13
În cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, programele care ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi puse la dispoziţie numai dacă se asigură măsuri de restricţionare a accesului printr-un sistem de control parental, astfel ca minorii să nu poată vedea ori auzi, în mod normal, programele respective.
ART. 14
(1) Înainte de începerea difuzării unui program din categoria celor prevăzute la art. 12, radiodifuzorii au obligaţia de a informa publicul cu privire la genul, clasificarea programului şi motivul principal de restricţionare a vizionării acestuia, potrivit criteriilor prevăzute la art. 19 alin. (2).
#M2
(1^1) Orice emisiune de tip reality show, al cărei scenariu se bazează pe fapte sau situaţii reale din viaţa unor persoane, conţinând însă şi elemente de ficţiune, se semnalează, la început şi la sfârşit, precum şi la reluarea după pauze publicitare, prin menţiunea „Acest program este o ficţiune”, afişată lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte în format SD, definiţie standard, respectiv 60 în format HD, înaltă definiţie, şi pentru o durată de minimum 10 secunde.

TITLUL VII
Emisiuni interactive, jocuri şi concursuri

ART. 90
(1) Nu pot fi difuzate emisiuni interactive în care:
a) publicul apelează la vrăjitori şi prezicători sau la activităţi interzise prin lege;
b) se atribuie câştiguri în produse ori servicii pentru care este interzisă prin lege comunicarea comercială audiovizuală.
(2) Este interzisă prezentarea sau oferirea de consultaţii şi tratamente medicale neavizate de Colegiul Medicilor în emisiunile interactive.
(3) Sunt interzise programele erotice interactive.
ART. 91
(1) Concursurile interactive pot fi difuzate în cadrul programelor audiovizuale numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) au drept scop exclusiv fidelizarea, divertismentul sau educarea publicului;
b) sunt inserate numai în programe educative şi de divertisment sau sunt difuzate ca emisiuni-concurs;
c) nu presupun taxă de participare directă sau disimulată, cum ar fi suprataxa percepută de serviciile de telefonie cu valoare adăugată;
d) respectă regulile informării corecte;
e) câştigurile sau premiile sunt atribuite în baza unui regulament adus la cunoştinţa publicului.
eu consider ca "mirii" sunt, ca statut, public participant in mod interactiv la emisiune.

TITLUL IV
Dreptul la replică şi la rectificare
CAPITOLUL I
Procedura exercitării dreptului la replică şi la rectificare
ART. 49
Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.


(incurajare la incalcarea legii)


DIN CODUL CIVIL
Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privind drepturile omului

Art. 4. - (1) În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.
Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene

TITLUL I
Dispoziţii generale
Subiectele de drept civil

Art. 25. - (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice şi persoanele juridice.

(2) Persoana fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile.

(3) Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condiţiile cerute de lege, este titulară de drepturi şi de obligaţii civile.
Recunoaşterea drepturilor şi libertăţilor civile

Art. 26. - Drepturile şi libertăţile civile ale persoanelor fizice, precum şi drepturile şi libertăţile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite şi garantate de lege.
Cetăţenii străini şi apatrizii

Art. 27. - (1) Cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români, în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor civile.

(2) Asimilarea se aplică în mod corespunzător şi persoanelor juridice străine.

Capacitatea civilă

Art. 28. - (1) Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor.

(2) Orice persoană are capacitate de folosinţă şi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exerciţiu.
Limitele capacităţii civile

Art. 29. - (1) Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă sau lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exerciţiu, decât în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

(2) Nimeni nu poate renunţa, în tot sau în parte, la capacitatea de folosinţă sau la capacitatea de exerciţiu.
Egalitatea în faţa legii civile

Art. 30. - Rasa, culoarea, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, vârsta, sexul sau orientarea sexuală, opinia, convingerile personale, apartenenţa politică, sindicală, la o categorie socială ori la o categorie defavorizată, averea, originea socială, gradul de cultură, precum şi orice altă situaţie similară nu au nicio influenţă asupra capacităţii civile.


CARTEA a II-a
Despre familie

___________


TITLUL I
Dispoziţii generale
Familia

Art. 258. - (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor.

(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.

(4) În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.
Căsătoria

Art. 259. - (1) Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.

(2) Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.

(3) Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.

(4) Condiţiile de încheiere şi cauzele de nulitate ale căsătoriei se stabilesc prin prezentul cod.

(5) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.

(6) Căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.

CAPITOLUL II
Încheierea căsătoriei
SECŢIUNEA 1
Condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei
Consimţământul la căsătorie

Art. 271. - Căsătoria se încheie între bărbat şi femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora.

Art. 277. - (1) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(iata cum ne-au dus de nas mass-media si televiziunea, numind show-ul celor doi homosexuali "nunta" , "casatorie" pentru a le induce telespectatorilor ideea de normalitate. aceasta se cheam manipulare televizata)


nici in revizuirea Constitutiei nu este acceptata sintagma de "orientare sexuala". de ce apare in legea audio-vizulului si este gresit interpretata si abuziv folosita in denaturarea institutiei familiei/casatoriei??
http://www.mediafax.ro/politic/noua-constitutie-comisia-a-respins-amendamentul-ce-interzice-discriminarea-pentru-orientare-sexuala-audio-10956273

ce legatura este intre familie si casatoria conform legilor in acest sens si "casatoria" pe baza "orientarii sexuale" de la Pro-tv? unde ar fi discriminarea aici daca ar fi interzisa/sanctionata? daca acea "casatorie" nu este nici legala nici fireasca, de ce a fost prezentata ca fiind corecta si nu a fost marcata emisiunea ca "fabulatie"?
Prin toate aceste legi si regulamente transpare spiritul corectitudinii morale si al protejarii principiilor fundamentale ale societatii si umanitatii, printre care un prim-loc il ocupa Familia ce "constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului".

Pentru o imagine mai buna a scopului acelei emisiuni va rugam sa accesati site-urile stirigay.ro, teatrultabu.ro, asociatia Act-q Romania, ale caror fondatori si administratori sunt chiar protagonistii emisiunii incriminate. (am observat ca deja o parte din aceste site-uri si-au inchis paginile. ne intrebam ce aveau de ascuns? gasiti insa suficiente referiri la acestea la o simpla cautare pe internet). oare nu cumva s-a urmarit un scop ascuns prin aceasta emisiune? nu cumva a fost si vreun contract de "reclama" neoficiala scris sau intelegere verbala intre asociatia Act-q si Pro-tv, si daca nu cumva asta ar fi incadrata la reclama mascata? in justitie s-ar putea clarifica si lucrurile astea. asteptam vesti.

si nu consideram ca daca acest format de emisiune a mai fost folosit si in alte tari inseamna ca au indeplinit conditiile corectitudinii si moralitatii. asta nu reprezinta un criteriu. nu cumva emisiunea a fost regizata pentru a crea o imagine neconforma cu realitatea si adevarul? cine au fost castigatorii acelui concurs? surprinzator, chiar cuplul de homosexuali. homosexualii pot participa la orice concurs si la orice manifestare decenta si de bun simt, dar nu ca "familie" si aici nu e vorba nicidecum de discriminare ci de firea lucrurilor.

de asemeni se poate cere sanctionarea persoanei care a infaptuit procesiunea de "casatorie" in mod ilegal pe teriotriul Romaniei, sau sanctionarea celor care au mintit public, numind acea manifestare drept "casatorie" reala, fara a atrage atentia asupra faptului ca este o simulare, un fals.

Homosexualii nu mai fac un secret din faptul că, după ce ar obţine legalizarea „parteneriatelor civile”, vor cere căsătorii depline şi adopţii de copii. De fapt, o reprezentantă a homosexualilor declara în februarie 2007, în emisiunea „Ora de ştiri” de pe canalul TVR2, că după acordarea dreptului la căsătorie („parteneriat civil”), ei vor cere dreptul de a adopta copii.

Una dintre întrebările frecvente puse de promotorii căsătoriilor între homosexuali este „Cum te afectează pe tine şi pe familia ta faptul că ei se căsătoresc? Ce treabă ai tu cu asta?”

În timp ce discutăm despre drepturi pentru homosexuali, nu trebuie să uităm despre cine vorbim.

Homosexualii sunt persoane atrase de persoane de acelaşi sex. Preponderent, această atracţie nu este una romantică, ci sexuală; în majoritatea cazurilor, homosexualitatea înseamnă relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex. Încercând să normalizeze aceste comportamente, pentru a scăpa de oprobiul public, homosexualii ne vorbesc despre dragoste şi clamează „Sunt liber să iubesc pe cine vreau!”

Statisticile indică o instabilitate cronică a relaţiilor de „dragoste” între homosexuali; aceştia îşi schimbă foarte frecvent partenerii. Pe lângă această instabilitate, actele lor sexuale – sex anal, sex oral, precum şi o serie de alte acte indescriptibile – au de-a face cu o serie de boli specifice acestei categorii de indivizi.

Unii homosexuali aleg să îşi schimbe viaţa şi apelează la ajutor psihologic pentru a trece la heterosexualitate.

Acestea fiind spuse, sunt mai multe motive pentru care noi toţi şi întreaga societate vom fi afectaţi dacă se legalizează căsătoriile între homosexuali.
1. Nu este vorba despre o simplă căsătorie. Dacă ar fi vorba doar despre Ion şi Vasile, care vor să se căsătorească, probabil am ajunge la o înţelegere. Nu ar fi nici o problemă dacă doar i-am lăsa pe cei doi să se căsătorească. Însă nu despre asta e vorba. Nu asta e solicitarea activiştilor homosexuali.
Cererea lor este aceea ca noi toţi, în societate, să ne modificăm radical definiţia şi înţelegerea asupra familiei. Să spunem că, de fapt, mama şi tata, bărbatul şi femeia, soţul şi soţia nu contează într-o familie.
Am trei copii. Am datoria să îi cresc în aşa fel încât să ajungă oameni sănătoşi. Nu pot permite nimănui să le spună că sexul lor, băiat sau fată, bărbat şi femeie, nu contează într-o familie.

Când activiştii spun că căsătoria homosexuală este la fel de importantă, valoroasă şi necesară ca familia mea, acesta este mesajul transmis copiilor mei. Ei spun că sexul lor, bărbat sau femeie, nu e important pentru familie. În felul acesta e afectată familia mea şi, ca tată, nu voi permite niciodată asta. Pentru că bărbatul şi femeia contează mult prea mult pentru a putea spune că e doar o chestiune de preferinţă.

2. Adopţii de copii. Declaraţia reprezentantei homosexualilor e mai mult decât lămuritoare. Promotorii căsătoriei între homosexuali aduc aici un argument sentimentalist. „Nu e mai bine pentru un copil să fie crescut de doi adulţi decât să trăiască în canal sau într-un cămin unde e supus abuzurilor?” Răspunsul e că ambele lucruri sunt rele şi că nu suntem deloc în situaţia de a alege între ele.

Toate studiile independente arată că un copil se dezvoltă cel mai bine atunci când e crescut de părinţii lui biologici. De asemenea, studiile care analizează impactul divorţului asupra copiilor ne arată ce suferă un copil atunci când e separat de tatăl sau de mama sa biologică. În cazul adopţiilor, în cazul acelor copii din cămine, care au pierdut legătura cu părinţii lor biologici, ei pot fi adoptaţi de un bărbat şi o femeie căsătoriţi care vor deveni, într-o anumită măsură, tatăl şi mama lui. În ei, copilul va avea modele de rol care îl vor ajuta în dezvoltarea lui socială, ca bărbat sau femeie echilibrată în societatea de mâine.

O familie de homosexuali sau lesbiene însă îl privează pe copil de un tată sau o mamă. Toată dragostea din lume a doi bărbaţi nu pot suplini lipsa unei mame. Iar două femei iubitoare nu pot face niciodată un tată pentru acel băieţel care creşte alături de ele. Băieţii şi fetele au nevoie de un tată şi o mamă, ideal părinţii lor biologici, pentru dezvoltarea lor psiho-socială.

3. Cale liberă către poligamie. Primii doi bărbaţi care s-au căsătorit în statul Massachusetts (SUA), în ziua în care acest stat a legalizat aceste parodii, au declarat nonşalant că ei vor avea o căsătorie deschisă. Mă întreb, ce se va întâmpla atunci când ei vor dori să mai aducă nişte bărbaţi în relaţia lor? După ce i-am lăsat acum să se căsătorească, ce motiv vom avea să nu îi lăsăm să-şi lărgească familia? De fapt, nişte poligami din Canada au invocat în instanţă chiar acest argument. Dacă doi bărbaţi sau două femei se pot căsători, care e motivul pentru care un bărbat nu se poate căsători cu două femei sau o femeie cu trei bărbaţi? Discriminarea poligamilor faţă de homosexuali ar fi evidentă.

4. Acceptarea deplină va deveni obligatorie. Astăzi tolerăm relaţiile homosexuale. Nu există nici un homosexual alungat cu pietre din cartierul în care locuieşte. Cu excepţia unor grupuscule violente, românii sunt destul de toleranţi faţă de spectacolul hazliu pe care îl dau homosexualii în fiecare an cu parada lor prin centrul Bucureştiului.

Totuşi, după legalizarea căsătoriilor între homosexuali, va urma limitarea libertăţii de expresie.

Un pastor suedez, Ake Green, acum câţiva ani, predica în biserica sa din versetele din Biblie care condamnă homosexualitatea. Nişte activişti homosexuali, care nu fuseseră în biserică acolo, au auzit despre predică şi l-au reclamat. A fost chemat la interogatoriu şi ameninţat cu luni de puşcărie. Nu pentru că ar fi făcut ceva cuiva, nu pentru că ar fi rănit pe cineva prin cuvintele lui.

Activiştii canadieni, după ce au legalizat căsătoria homosexuală în câteva provincii canadiene, au adoptat Legea C250. E o lege care declară că dacă spui lucruri care i-ar putea răni pe homosexuali, eşti pasibil de închisoare. Ajungi la puşcărie dacă vorbeşti ce nu trebuie. Poate părea incredibil. Nouă, românilor, asta ne aminteşte de Securitate şi de regimul comunist. E îngrijorător: să spui că un copil are nevoie de un tată şi o mamă poate fi privit ca incitare la ură.

Fostul guvernator de Massachusetts, Mit Romney, a fost luat în colimator de ziarul Boston Globe pentru că a îndrăznit să spună că copiii au nevoie de un tată şi o mamă. Au spus că asta e incitare la ură (hate speech) şi că a greşit spunând asta. Incitare la ură dacă spui că copiii au nevoie de un tată şi o mamă. Aceasta nu e o lume undeva departe în viitor, ci e lumea în care trăim acum.

În anul 2005, compania Tarom a fost amendată de infamul Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNDC, noua poliţie a gândirii) cu 5000 de lei pentru că, de Valentine’s Day, a lansat o ofertă adresată (doar) cuplurilor de sex diferit.

În Occident există numeroase cazuri de acţiuni în instanţă iniţiate de homosexuali împotriva unor companii sau persoane care au refuzat să satisfacă pretenţiile unor perechi de homosexuali. O familie din Marea Britanie a pierdut procesul intentat de doi homosexuali cărora au refuzat să le închirieze o cameră la motelul lor.
Profesori concediaţi, oameni daţi în judecată şi amendaţi, familii ameninţate dacă nu se conformează cu politica oficială.

5. Îndoctrinarea copiilor la şcoală. „Heather are două mămici.” Acesta e titlul unei cărţi care e folosită în grădiniţele din Canada. De ce? Pentru că acolo totul e legal acum. Îi învaţă pe cei mici că familia homosexuală e o parte normală şi naturală a vieţii.

Titlurile şi subiectele poveştilor din manuale se vor schimba. Nu doar în cele de sociologie sau sănătate. Copiii noştri vă vor veni acasă cu poveşti despre Carina care merge la munte de 1 mai cu cei doi taţi ai ei ţinându-se de mână.

Pe 17 mai 2004, Massachusetts a legalizat căsătoriile homosexuale. Nu a durat mult şi le-au introdus în manualele şcolare. Ce le predă o profesoară de clasa a opta copiilor? Lecţii cu planşe explicite despre relaţiile sexuale între homosexuali. Când familiile şi părinţii au obiectat, ea le-a răspuns: „Mai slăbiţi-mă, acum e legal”.

În anul 2005, activiştii din România au creat un aşa-zis manual numit Orientarea Sexuală, în care le prezentau celor mici „normalitatea” relaţiilor homosexuale. Au încercat să-l introducă în şcolile din Iaşi, ca un „ajutor” pentru profesori, însă au întâmpinat rezistenţă.

În februarie 2012 şi 2013, activiştii homosexuali din Bucureşti au organizat, susţinuţi şi finanţaţi de vreo două ambasade, „luna gay” în două facultăţi şi în colegiul George Coşbuc din Capitală. Studenţii şi elevii au fost invitaţi să afle despre istoria acestor perversiuni, sub masca unei false normalităţi. În loc să formeze caractere morale, şcoala românească strică mintea şi sufletele tinerilor.

Aceste lucruri se petrec deja în sistemul şcolar din România, fără ca părinţii să afle ce „învaţă” copiii lor la şcoală.

În şcoli şi în alte instituţii publice, „soţ şi soţie” sau „tată şi mamă” vor fi înlocuite cu „partener şi partener” sau „părinte şi părinte”. În unele şcoli publice din SUA deja s-a trecut la un asemenea limbaj. Tot în SUA, Ziua Mamei şi Ziua Tatălui au fost interzise. În grădiniţele din Marea Britanie se folosesc deja cărţi cu basme în care Făt Frumos nu mai caută o Ileana Cosânzeana, ci un alt Făt Frumos. După legalizarea căsătoriilor homosexuale în Franţa, s-au eliminat cuvintele „mamă” şi „tată” din actele de identitate.

6. Impactul asupra libertăţii religioase. Bisericile vor fi forţate să accepte homosexuali. De fapt, acest lucru se întâmplă chiar acum. O parohie din Galaţi a fost amendată de CNDC pentru că l-a concediat din cor pe un tânăr despre care a aflat că e homosexual.

Am menţionat mai sus cazul pastorului suedez Ake Green. În Marea Britanie, episcopul anglican Peter Forster, care a avut curajul să afirme că unii homosexuali pot deveni heterosexuali, a fost adus înainte procurorului pentru această declaraţie. În Irlanda, preoţii romano-catolici au fost atenţionaţi discret că ar putea avea probleme dacă distribuie un material al Vaticanului împotriva căsătoriilor între homosexuali.

Deşi activiştii homosexuali spun că nu vor forţa bisericile să oficieze cununii homosexuale şi că vor doar dreptul să se poată căsători cu cine vor ei, activiştii din Marea Britanie deja solicită guvernului să forţeze bisericile să oficieze asemenea aberaţii.

Vor fi însă perechi care se vor duce la biserica X sau Y şi îi vor spune preotului: „Vrem să ne cununăm aici”. Preotul le va spune: „Îmi pare rău, nu acceptăm asemenea căsătorii.” Se vor duce la CNDC şi vor reclama acea parohie.

În Canada, două lesbiene s-au dus să închirieze o sală a unei asociaţii romano-catolice. Voiau să facă acolo o ceremonie de „căsătorie”. Când au văzut că e vorba de două lesbiene, asociaţia le-a spus că nu le închiriază sala pentru că ei nu acceptă asemenea „căsătorii”. Cele două nu le-au spus „Bine, înţelegem, nu vrem să vă jignim sensibilităţile religioase”, ci i-au dat în judecată ca să obţină sala pentru ceremonia lor. Foarte probabil cele două femei au ştiut de la început că vor fi refuzate dar au orchestrat acest atac juridic asupra asociaţiei ştiind că au legea de partea lor.

Misiunile catolice din statul american Massachusetts sunt forţate de către stat să încredinţeze orfani cuplurilor de homosexuali spre adopţie; în caz contrar, ele îşi pierd subvenţiile publice. La fel se întâmplă în Marea Britanie.

În Anglia, doi homosexuali “căsătoriţi” vor să dea biserica în judecată pentru că aceasta refuză să îi căsătorească. “Dacă oamenii spun că e ok ce facem noi, biserica trebuie să ne dea ce vrem noi”.

Limitarea libertăţii de conştiinţă, gândire şi exprimare. Homosexualii fac eforturi deosebite pentru adoptarea unei legislaţii „anti-discriminare” şi „împotriva urii” cât mai ample. În virtutea noilor legi, sunt reduşi la tăcere şi pedepsiţi aspru toţi cei ce critică aceste comportamente. În România, aşa-zisul „Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării” a devenit de facto o poliţie homosexuală, iar preşedintele acestui organism nu mai are nici o reţinere să ţină interviuri împreună cu reprezentanţii homosexualilor, declarându-se total de partea lor.

În California, o firmă poate fi amendată acum cu până la 150.000 dolari dacă nu-i permite unui bărbat să vină la muncă îmbrăcat ca femeie.
Acum câţiva ani în Boston, un bar a fost amendat cu 100.000 dolari pentru că i-a dat afară pe doi bărbaţi care se sărutau în public şi care provocau tulburări.

Comisia pentru Drepturile Omului din provincia canadiană Saskatchewan a decis că un anunţ de ziar, care menţiona pasajele din Biblie care condamnă homosexualitatea, încalcă drepturile omului. Comisia a decis ca ziarul şi Hugh Owens, cel care a publicat anunţul, să plătească câte 1.500 dolari fiecăruia dintre cei trei homosexuali „jigniţi” de anunţ.

Scott Brockie, un creştin care deţine un magazin de imprimeuri în Toronto, a fost forţat să realizeze nişte materiale pentru o asociaţie de homosexuali, deşi el a afirmat că este forţat astfel să-şi încalce convingerile religioase. Comisia de anchetă a declarat că deşi dl Brockie este „liber să-şi exprime opiniile religioase şi să le practice acasă şi în comunitatea lui creştină”, în public drepturile homosexualilor prevalează asupra libertăţii lui religioase.
O instanţă din provincia British Columbia a confirmat suspendarea pe timp de o lună a unui profesor de liceu care a trimis nişte scrisori unui ziar local, arătând că homosexualitatea nu este o orientare fixă, ci o stare care se poate şi care trebuie tratată. Profesorul nu a fost acuzat de discriminare, ci de exprimarea unor gânduri pe care statul le găseşte ca nepotrivite!!

Nu e o sperietoare, nu e un bau-bau, ci aceste lucruri se întâmplă acum şi se vor întâmpla mai devreme sau mai târziu peste tot unde s-a început cu legalizarea căsătoriilor între homosexuali.

Din acest motiv, în fiecare discuţie pe această temă, trebuie să privim lucrurile în perspectivă şi să luăm aminte la ce a urmat în alte ţări cum e Canada sau Scandinavia. Discuţia nu trebuie să se poarte nici de pe poziţii sentimentale şi nici de pe poziţii de ură. Fiecare cetăţean responsabil trebuie să se gândească cum va fi influenţată familia lui, copiii lui, şcoala sau parcul unde merg copiii săi.

Însă, adevărata miză a acestei lupte stă în acceptarea şi recunoaşterea juridică, forţată, a homosexualităţii în viaţa publică şi privată. Lupta îndârjită pentru „căsătoria homo” este legată în realitate de obsesia homosexualilor ca societatea să le accepte comportamentele, şi de ideea că, fără a fi forţată prin lege, societatea n-o să-i accepte niciodată. Făcând din comportamentul homosexual o chestiune legală, sub forma unei „căsătorii” sau „parteneriate civile”, se ajunge astfel la recunoaşterea de către stat a acestui comportament, recunoaştere care atârnă foarte greu în balanţă.

Sursa: Alianţa Familiilor