Eliberati MAMA! Nu o extradati pe ANA-MARIA NEDELCU!
Astăzi,8 iunie,Tribunalul Bucureşti stabileşte dacă va fi pusă în executare returnarea lui Anthony în Canada
2016-06-08 07:28:54UPDATE: Completul de judecători de la TMB a respins apelul tatălui lui Anthony si, in continuare, returnarea copilului e oprită temporar (suspendată), până va fi solutionată definitiv contestația impotriva returnarii copilului in Canada. Urmează celelalte termene de judecată, în dosarele pe care le găsiţi la link-urile de mai jos.
Astăzi, 8 iunie 2016, la orele 14, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a Civilă stabileşte dacă va fi pusă în executare returnarea lui Anthony în Canada!!!
Dosarul nr.19086/3/2016 îl găsiţi la acest link:
http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000703919&id_inst=3
Instanţele judecătoreşti din Bucureşti au decis ÎNAPOIEREA COPILULUI ÎN CANADA!!!
Ulterior, un complet al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti a decis suspendarea executării deciziei (http://portal.just.ro/301/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30100000000500124&id_inst=301), adică, TEMPORAR, Anthony să NU fie înapoiat în Canada, dar avocata tatălui a atacat acea sentinţă de suspendare şi astăzi, la Tribunalul Bucureşti, se judecă apelul împotriva sentinţei de suspendare a returnării copilului.
CINE DOREŞTE SĂ O SUSŢINĂ PERSONAL PE ANAMARIA NEDELCU, POATE SĂ MEARGĂ LA TRIBUNALUL BUCUREŞTI, LA ORELE 14.
După decizia de astăzi, în dosarul în care Judecătoria a dispus suspendarea returnării copilului, va fi judecată şi contestaţia împotriva returnării lui Anthony în Canada.
Mai există un dosar cu privire la reîncredinţarea minorului, adică să fie încredinţat copilul mamei:
http://portal.just.ro/301/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30100000000449835&id_inst=301
Monica Petruţ
ANAMARIA NEDELCU NU VA FI EXTRĂDATĂ!!!
2016-06-07 20:14:14"Toată lumea m-a întrebat dacă i-am pregătit pe copii... Nu le-am spus nimic copiilor, pentru că ar fi fost o traumă pentru ei. Plus că e ceva ce ei nu puteau înţelege... Nu puteau înţelege magnitudinea pericolului", a adăugat ea, precizând însă că toţi procurorii care s-au ocupat de cazul său "au avut aceeaşi poziţie: că nu se întrunesc condiţiile de extrădare".
Monica Petruţ
Imediat, la ora 21, ANAMARIA NEDELCU VA FI LA REALITATEA TV
2016-06-07 17:50:09http://webtv.realitatea.net/live
Monica Petruţ
Anamaria Nedelcu va vorbi la televiziunea B1
2016-06-07 10:20:26Monica Petruţ
CCR a decis că fapta părintelui „răpitor” se regăseşte doar în „Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului”
2016-06-07 05:10:04Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, definitiv şi obligatoriu, că fapta părintelui „răpitor” se regăseşte în art.379 din Codul Penal Român referitor la „Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului”
În DECIZIA nr.693 din 20 octombrie 2015 (publicată în Monitorul Oficial nr.903 din 4.12.2015), Curtea Constituţională României (CCR) a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiilor art.96 alin.(1) pct.16 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a criticat art.96 alin.(1) din Legea nr.302/2004, arătând că în legislaţia penală română nu este definită în mod clar infracţiunea de „răpire” (pargraful 5 din Decizia nr.693/2015).
La paragraful 17 din DECIZIA nr.693/2015, CCR a constatat că, “în fapt, acuzatul ascunsese copilul mai mult de 5 zile de persoana căreia îi fusese încredinţat şi îl ţinuse ilegal în afara teritoriului belgian, în districtul Bruges şi în străinătate (printre altele în România) din 13 mai 2011 până la 16 ianuarie 2013”, fiind condamnat la 4 ani de detenţie şi arest imediat prin sentinţa din 12 martie 2015, emisă de Tribunalul de primă instanţă din Flandra de Vest (Belgia), secţia Bruges. O astfel de pedeapsă a fost stabilită în acord cu art.100 şi 422 &1 al.1, & al.1 şi &3 din Codul penal belgian, deoarece, deşi fusese dată o sentinţă cu privire la custodia copilului minor (respectiv sentinţele din 13 mai 2011 şi 27 iulie 2011, potrivit cărora minorul fusese încredinţat mamei), în timpul sau ca urmare a procedurii de divorţ sau a procedurii de separare sau în alte circumstanţe stabilite de lege, răpirea sau instigarea altei persoane să răpească copilul reprezintă infracţiune. Ţinând seama de aceste împrejurări, în paragraful 18 al Deciziei nr.693 din 20 octombrie 2015, Curtea Constituţională României (CCR) a constatat că “infracţiunea de răpire se găseşte în art.205 alin.(2) şi art.210 din Codul penal [n.r. român], iar INFRACŢIUNEA SIMILARĂ DE RĂPIRE PENTRU CARE A FOST CONDAMNAT AUTORUL EXCEPŢIEI SE REGĂSEŞTE ÎN ART.379 DIN CODUL PENAL referitor la Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului.”
Astfel, prin explicaţia din paragraful 18 al Deciziei nr.693/2015, se observă că judecătorii Curţii Constituţionale AU EXCLUS încadrarea juridică în art.205 alin.(2) şi art.210 din Codul penal român, a faptei părintelui de a-şi ascunde copilul minor încălcând o hotărâre judecătorească prin care a fost stabilită încredinţarea acelui minorului. Prin urmare, se observă cu claritate faptul că, în ultima teză cuprinsă în paragraful 18 al Deciziei nr.693 din 20 octombrie 2015, JUDECĂTORII CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI AU STATUAT CĂ FAPTELE PĂRINTELUI (TATĂL) DE A-ŞI ASCUNDE PROPRIUL COPIL ŞI DE A-L ŢINE ILEGAL ÎN STRĂINĂTATE (INCLUSIV ÎN ROMÂNIA) PENTRU O PERIOADĂ DE UN AN ŞI OPT LUNI (din 13 mai 2011 până la 16 ianuarie 2013), ÎN TIMP CE EXISTAU SENTINŢE JUDECĂTOREŞTI POTRIVIT CĂRORA MINORUL FUSESE ÎNCREDINŢAT CELUILALT PĂRINTE (MAMEI), SE REGĂSEŞTE ÎN ART.379 DIN CODUL PENAL REFERITOR LA NERESPECTAREA MĂSURILOR PRIVIND ÎNCREDINŢAREA MINORULUI.
Aşadar, prin DECIZIA nr.693 din 20 octombrie 2015, Curtea Constituţională României (CCR) a decis încadrarea juridică a faptelor părintelui aşa-zis “răpitor”, statuând că acestea se regăsesc EXCLUSIV în prevederile articolului 379 din Codul Penal Român, ce reglementează infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului.
În conformitate cu dispozitivul DECIZIEI CCR nr.693 din 20 octombrie 2015, aceasta este “definitivă şi general obligatorie” şi a fost publicată “în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Curtea Constituţională a decis că toate CONSIDERENTELE din deciziile sale sunt OBLIGATORII
În conformitate cu alineatul (4) al art.147 din Constituţia României: “Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”
Curtea Constituţională a României este un organ jurisdicţional a cărui menire este aceea de a asigura supremaţia legii şi a Constituţiei României şi de a da coerenţă ordinii juridice, fiind “garantul supremaţiei Constituţiei” [alin.(1) al art.142 din Constituţia României].
În fiecare dispozitiv al deciziilor Curţii Constituţionale a României, fie că deciziile sunt de admitere, fie că sunt de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate judecate de către CCR, se menţionează că decizia este „Definitivă şi general obligatorie.”
În Decizia CCR nr.1039 din 5 decembrie 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 61 din 29.01.2013), referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr.299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 21 alin. (2) teza întîi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea Constituţională a statuat astfel: „În continuare, Curtea reţine că NICIO ALTĂ AUTORITATE PUBLICĂ, FIE EA ŞI INSTANŢĂ JUDECĂTOREASCĂ, NU POATE CONTESTA CONSIDERENTELE DE PRINCIPIU REZULTATE DIN JURISPRUDENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE, aceasta fiind obligată să le aplice în mod corespunzător, respectarea deciziilor Curţii Constituţionale fiind o componentă esenţială a statului de drept.”
În mod asemănător, referitor la obligativitatea considerentelor din toate deciziile sale, în Decizia CCR nr.463 din 17 septembrie 2014, Curtea Constituţională a stabilit următoarele: «32. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea, începând cu Decizia Plenului nr.1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate, "PUTEREA DE LUCRU JUDECAT CE ÎNSOŢEŞTE actele jurisdicţionale, deci ŞI DECIZIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE, SE ATAŞEAZĂ NU NUMAI DISPOZITIVULUI, CI ŞI CONSIDERENTELOR PE CARE SE SPRIJINĂ ACESTA".
În acelaşi sens sunt Decizia nr.1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, Decizia nr.415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.294 din 5 mai 2010, şi Decizia nr.1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.99 din 8 februarie 2012. »
În legătură cu obligativitatea efectelor deciziilor Curţii Constituţionale pentru instanţele de judecata s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-o decizie în interesul legii (a se vedea Decizia ÎCCJ nr.3 din 4 aprilie 2011, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.350 din 19 mai 2011), prin care a statuat că “DECIZIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE SUNT OBLIGATORII, CEEA CE INSEAMNĂ CĂ TREBUIE APLICATE ÎNTOCMAI, nu numai în ceea ce priveşte dispozitivul deciziei, dar ŞI CONSIDERENTELE care îl explicitează”.
Monica Petruţ
Monica Petruţ
La ÎCCJ, primul termen de judecată a contestaţiei împotriva sentinţei de extrădare a Anamariei Nedelcu
2016-06-06 16:33:18Primul termen de judecată a contestaţiei împotriva sentinţei de extrădare a Anamariei Nedelcu, a fost stabilit la ÎCCJ pentru MARŢI, 7 iunie 2016, ora 9.
Dosarul poate fi găsit la acest link:
Monica Petruţ
La orele 22, Anamaria Nedelcu va fi la Realitatea TV
2016-05-25 18:54:29Iată cum a reacţionat Rareş Bogdan pe Facebook, după aflarea veştii:
"STATUL CARE LEGALIZEAZĂ CRIMA. România nu mai are capacitatea nici măcar de protejare a cetățenilor săi! România este un stat eșuat.
Revoltător!! Ana Maria Nedelcu va fi extrădată în Canada, unde va fi judecată pentru răpirea propriului copil şi riscă să fie închisă 10 ani!
Ştiinţa dreptului, ca şi gramatica, se bazează pe analize formale. Formal, a încălcat termenii custodiei. Moral, omeneşte, este o mamă care, văzând cum copilul ei este abuzat, l-a luat pe sus, ca să-l protejeze. Dacă din motivarea încheierii Curţii de Apel Bucureşti nu rezultă că a minţit, că pruncul ei nu s-a aflat nicio secundă în pericol, că tatăl pe care l-a descris ca pe o brută este un părinte iubitor, că psihologii care au expertizat starea copilului au avut vedenii, JUSTIŢIA ESTE COMPROMISĂ!
Unii vor spune: asta e legea! Cum s-a născut, însă, legea? Pentru cine, dacă nu pentru protejarea vieţii, integrităţii, sănătăţii, bunăstării oamenilor? Pentru cine se fac legi dacă nu pentru ordinea firească, morală şi pentru DREPTATE? Asta e legea?? Atunci legea e proastă!
M-am săturat de sintagma „nu comentăm deciziile justiţiei”. Ei cum să nu le comentăm? Să nu facem confuzie între a emite o părere şi a le respecta, a le aplica. Le aplicăm! Este obligatoriu! Dar putem, căci de asta ne-a dat bunul Dumnezeu cuget, să ne întrebăm! Putem să ne revoltăm, pentru că nu suntem vegetale!
Sau suntem? Care este locul omului în sarabanda instituţională? Pentru cine, în folosul cui lucrează instituţiile? Când s-a pierdut legătura dintre interesul superior al copilului şi legea care trebuie să consacre asta?
Ce risca statul român dacă nu aplica legea? (Să vedem întâi motivarea, să vedem dacă legea a fost aplicată). Un proces internaţional, probabil. Da, şi? Pentru ca drepturile unui copil, pentru ca sănătatea lui să fie protejată, statul român trebuia să rişte!
În statul român, un nene care fură 6 sticle de apă minerală primeşte puşcărie grea, iar hoţii iau cu suspendare! Iar beneficiarii hoţilor, beneficiarii intermediarilor, se cheamă scriitori. Se cheamă denunţători!
Această ţară a legalizat abuzul împotriva unui copil! Să legalizăm, atunci, şi terorismul! Să legalizăm cocaina! Traficul de persoane! Să legalizăm trădarea!
Vă spun cinstit: o ţară care-şi abandonează cetăţenii TREBUIE TRĂDATĂ!
Astazi nu pot sa va spun sa "Iubiţi România în fiecare zi!". Astăzi ROMANIA m-a dezamăgit crunt..... Si-a dat la lupi un Cetatean al sau, o Mama si lasă fara dragostea maternă doua suflete nevinovate! Imi dau lacrimile de nervi!!!!!!".
http://www.realitatea.net/cum-a-reactionat-rares-bogdan-cand-a-auzit-ca-romanca-acuzata-de-rapirea-fiului-ei-va-fi-extradata_1938952.html#ixzz49hAODffjMonica Petruţ
Judecătorul Podar de la CAB a decis EXTRĂDAREA Anamariei Nedelcu!!!
2016-05-24 14:52:19Emisiunea poate fi urmărită şi la acest link:
"Admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Canada, împotriva persoanei extrădabile NEDELCU (fostă Musteaţă) ANAMARIA, pentru judecarea acesteia sub aspectul săvârşirii infracţiunii de răpire, cu încălcarea unui ordin de custodie, fapte pedepsite conform dispoziţiilor art.282 alin.1 a din Codul penal canadian.
Fiind întrunite condiţiile legale ale extrădării, in baza art.43 alin.6 din Legea nr.302/2004 republicata, DISPUNE LUAREA MĂSURII ARESTĂRII în vederea predării persoanei extrădabile NEDELCU (fostă Musteaţă) ANAMARIA, DE LA DATA RĂMÂNERII DEFINITIVE A PREZENTEI HOTĂRÂRI, PÂNĂ LA PREDARE. Constată că persoana extrădabilă NEDELCU (fostă Musteaţă) ANAMARIA, a fost arestată provizoriu, în prezenta cauză, din 13.04.2016, la 21.04.2016. Cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului. Cu drept de contestaţie. Pronunţată în şedinţă publică, azi 24.05.2016."
Monica Petruţ
Azi, judecătorul Podar de la CAB se va pronunţa asupra cererii de extrădare a Anamariei Nedelcu
2016-05-24 05:32:41Astăzi, 24 mai 2016, judecătorul Podar de la Secţia I Penală a Curţii de Apel Bucureşti,
se va pronunţa cu privire la cererea de extrădare a Anamariei Nedelcu.
Să ne rugăm să-i lumineze Dumnezeu mintea şi să judece corect!
Dosarul poate fi găsit la acest link:
http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000335277&id_inst=2
Monica Petruţ
Despre petiţia "ROMÂNII NU ACCEPTĂ AMESTECUL ALTOR STATE în treburile României"
2016-05-21 06:21:22Toţi cei care doresc ca ambasadorii altor state în România să respecte legislaţia, România şi pe cetăţenii români, pot semna petiţia de la acest link:
http://www.petitieonline.com/romanii_nu_accepta_amestecul_altor_state_in_treburile_romaniei
Nu putem aştepta să ne fie respectate drepturile în România sau în alte ţări, dacă acceptăm ca ambasadorii altor state în România să nu respecte legislaţia internaţională şi legislaţia României.
Dacă mai acceptăm presiuni ale altor state asupra României, drepturile noastre NU vor fi respectate, oriunde ne-am afla.
În paragraful 1 al articolului 41 din Convenţie se arată, în mod expres, că PERSOANELE CARE BENEFICIAZÃ DE PRIVILEGIILE ŞI IMUNITÃŢILE ACORDATE PRIN CONVENŢIA DE LA VIENA, AU DATORIA DE A NU SE AMESTECA ÎN TREBURILE INTERNE ALE STATULUI ACREDITAR.
Prin paragraful 2 al articolului 41 din Convenţia de la Viena, statele pãrţi au convenit că “TOATE problemele oficiale tratate cu statul acreditar, încredinţate misiunii de cãtre statul acreditant, TREBUIE SĂ FIE TRATATE CU MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE al statului acreditar SAU PRIN INTERMEDIUL SĂU, SAU CU oricare ALT MINISTER asupra cãruia se va fi CONVENIT”. CONVENŢIA DE LA VIENA din 18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile diplomatice, a fost ratificată de România prin DECRETUL nr.566 din 8 iulie 1968.
Potrivit EXPUNERII DE MOTIVE la Decretul nr.566/1968 pentru ratificarea Convenţiei de la Viena din 18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile diplomatice, “în sistemul convenţiei, MISIUNILE DIPLOMATICE SÎNT CHEMATE SĂ EXERCITE UN ROL ACTIV ÎN CONSOLIDAREA ŞI DEZVOLTAREA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE, prin îndeplinirea funcţiilor de reprezentare a statului acreditant şi de ocrotire a intereselor acestuia şi ale cetăţenilor săi în statul acreditar, de negociere cu guvernul acestui stat, de informare, PRIN MIJLOACE LICITE, despre condiţiile şi evoluţia evenimentelor din statul acreditar şi, în final, de promovare a unor raporturi de prietenie avînd drept scop dezvoltarea relaţiilor economice, culturale şi ştiinţifice dintre cele două state (art. 3)”.
De asemenea, în expunerea de motive se mai arată că, “ţinând seama de finalitatea activităţii diplomatice - dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare între state - CONVENŢIA STATORNICEŞTE ÎNDATORIRILE MISIUNII DIPLOMATICE FAŢĂ DE STATUL ACREDITAR, AVÎND CA OBIECT, în esenţă, RESPECTAREA LEGILOR ŢĂRII DE REŞEDINŢĂ ŞI NEAMESTECUL ÎN TREBURILE INTERNE ALE ACESTEIA. În mod corelativ, convenţia prevede îndatorirea statului acreditar de a face toate înlesnirile pentru îndeplinirea funcţiilor misiunii (art. 21, 25 şi 26)”.
DECRETUL nr.566 din 8 iulie 1968 şi CONVENŢIA DE LA VIENA cu privire la relaţiile diplomatice pot fi găsite la acest link: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/acte_normative/2006.03.29_viena_1961.pdf
Monica Petruţ