#33400: OLTCHIM - Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipame 

PCC şi Ştefan Vuza - prea mici pentru Oltchim

Principalii investitori care au participat la ultima tentativă de privatizare a combinatului chimic din toamna anului trecut, sunt văzuţi de angajaţii combinatului ca fiind investitori prea mici pentru un gigant ca Oltchim care are nevoie de investiţii majore, de circa 500 milioane de euro pentru a funcţiona aşa cum a fost conceput, integrat cu rafinăria Arpechim.

În plus noul investitor de la Oltchim ar trebui să dispună şi de o reţea de benzinării prin care să vândă cantităţi importante de benzină şi motorină care ar rezulta de la Arpechim, adică în jur de 1,7 milioane de tone de motorină şi 980.000 de tone de benzină. Restul produselor ar intra în lanţul de petrochimie de la Oltchim.

"PCC şi Ştefan Vuza nu ştiu ce este aceea motorină şi benzină, iar Petrom nu ştie ce sunt spumele poliuretanice" - aşa explică un reprezentant al Oltchim faptul că nemţii de la PCC şi omul de afaceri Ştefan Vuza nu şi-au exprimat intenţia de a redeschide Arpechim şi secţia de petrochimie de la Piteşti, iar Petrom nu este interesată să investească în Oltchim deşi deţine deja rafinăria de la Piteşti.

Un lucru este cert însă. Oltchim are nevoie de un investitor serios, cu mulţi bani, experienţă şi o activitate importantă în sectorul chimic şi petrochimic.

"Orice plan se poate face la Oltchim atât timp cât ştii pe ce sumă de bani te bazezi. Desfacerea pe piaţă a produselor Oltchim nu cred că ar fi o problemă", spune Armand Ciobescu.

A fost o mare diferenta de mentalitate, parerea mea este sa Oltchimul poate sa functioneze si in regim de intreprindere de stat.......dar intai DNA-ul si politia sa-l curete ...... in contabilitate si sa se spuna real ce este si ce nu....

Cu stima.

#33402: eu -  

 http://media.hotnews.ro/ OLTCHIM S.A. Raportul asupra cauzelor care au generat starea de insolventa Martie 2013.

Si in Februarie 2015...

http://www.bdo.ro/services/Pages/communicate.aspx

Cu aceeasi stima, va ofer pentru studiu ce au spui ei,  noapte buna!

ok mai vorbim si maine

noapte buna

Despre mărirea şi decăderea Oltchimului (V)

Am precizat în numărul trecut că PCC, odată intrat în posesia pachetului de acţiuni şi devenind, deci, acţionarul minoritar, nu va privi cu ochi buni amploarea programului de retehnologizare a Oltchimului. Să menţionăm aici că în acea perioadă a fost demarată construirea unei fabrici noi de PVC. Ştim din informaţiile pe care le-am publicat în acest ziar, de-a lungul timpului, că nici o acţiune de acest gen nu s-a pornit fără estimări ale unor agenţii prestigioase de evaluare, iar ultima dintre ele afirma că, pe piaţa industriei petrochimice europene, Oltchimul putea să devină un concurent de mare clasă.

În spatele PCC-ului, în afară de polonezii de la Rokita, se mai află şi reprezentanţii unor firme din domeniu, în special germane. Aşadar, era limpede că politica Oltchimului nu putea fi alta decât de protejare a pieţei captate în Europa şi nu numai, în special a produselor petrochimice. Odată cu suspendarea funcţionării Pirolizei de la Piteşti s-a declanşat o acţiune deosebit de agresivă a PCC, în special a conducerii sale. În joc se mai afla şi ideea de conversie a datoriilor statului în acţiuni, pe care PCC a blocat-o la Comisia Europeană pentru Concurenţă. S-a văzut limpede că, odată cu apariţia unor articole în presă, procese deschise împotriva conducerii de către PCC, acţiunile la bursă ale acestui combinat au început să scadă vertiginos.

Probabil că a mai văzut şi poate a mai şi spus cineva ceea ce îndrăznesc acum să înaintez în faţa opiniei publice. Şi anume că acţiunea PCC, de denigrare a conducerii Oltchim, ar putea fi interpretată şi ca o acţiune de manipulare a bursei de valori. Constantin Roibu s-a dovedit însă a fi o piatră tare şi şi-a continuat acţiunile de ducere la capăt a proiectului său, obţinând după îndelungi tratative acordul guvernului din acea vreme de a porni o investiţiei pentru repunerea Pirolizei de la Piteşti în funcţiune. Deşi combinatul se afla într-o situaţie financiară dificilă, proiectul intrase în linie dreaptă şi se afla la capătul finalizării sale. Aşadar, urma să se facă cuplajul cu resursa de materii prime de la Piteşti, iar în martie 2012 comisia de la Bruxelles şi-a dat acordul pentru conversia datoriilor în acţiuni. Aici trebuia stopat Oltchimul, dacă trebuia să fie condamnat la moarte.

http://www.viatavalcii.ro

În mare secret, s-a depus planul de reorganizare a Oltchim Angajaţii nu ştiu ce cuprinde

Joi, 5 februarie 2015, la doi ani de la intrarea în insolvenţă a Oltchimului, administratorii judiciari ai combinatului vâlcean au depus la Tribunalul Vâlcea planul de reorganizare. Acţiunea a fost făcută în mare secret, după cum spun sindicaliştii, administratorul Gheorghe Piperea nedorind să dea vreo informaţie despre planul de reorganizare. „Dosarul are aproximativ 350 de pagini şi conţine restructurarea operaţională şi corporativă, conversia parţială sau totală a acţiunilor creditorilor bugetari în părţi sociale sau modalitatea de acoperire a pasivului, precum şi programul de plată a creanţelor. Termenul de executare a planului a fost stabilit pentru 36 de luni de la data confirmării acestuia, cu posibilitatea de prelungire, conform legii. Termenul de judecată este fixat pentru data de 25 martie 2015”, a precizat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Vâlcea, Vasilica Stoinea.

Sindicaliştii speră că nu mai sunt disponibilizări

Comunicatul transmis Bursei de Valori Bucureşti arată că strategia de reorganizare prevede vânzarea combinatului către un cumpărător eligibil, dar şi îmbunătăţirea rezultatelor financiare prin investiţii tehnologice. Acelaşi comunicat cuprinde şi calendarul procedurii de insolvenţă, adus la cunoştinţa creditorilor în data de 4 decembrie: 5 februarie - propunerea planului de reorganizare şi depunerea acestuia; 9 februarie - publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă a anunţului referitor la planul de reorganizare; 2 - 10 martie - votarea planului în cadrul adunării creditorilor; în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal a procesului-verbal al adunării creditorilor, prin care planul a fost aprobat, judecătorul sindic trebuie să se pronunţe asupra confirmării acestuia. Sindicaliştii de la Oltchim speră ca planul de reorganizare să nu conţină şi alte disponibilizări: „Azi s-a depus planul de reorganizare şi în mod normal este momentul zero pentru SC Oltchim, care vine după o perioadă de doi ani din momentul în care s-a declarat procedura de insolvenţă. Ar trebui să se evite falimentul, chiar dacă acest plan de reorganizare a fost elaborat cu întârziere. Sper că la întocmirea lui să-şi fi pus amprenta nu doar administratorii judiciari, să le fi cerut părerea şi celorlalţi factori importanţi de la SC Oltchim. Trebuie să se includă punerea în funcţiune a combinatului chimic la o capacitate mare de producţie, sper ca şi cifra de afaceri să crească de la nivelul de acum, adică 12 milioane de euro la aproximativ 50 de milioane de euro. De asemenea, trebuie să aflăm modalitatea de plată a salariilor restante, adică trei luni şi achitarea plăţilor compensatorii disponibilizaţilor”, spune liderul Sindicatului Liber Oltchim, Mihai Diculoiu.

Disponibilizaţii vor să facă grevă

Preşedintele SLO afirmă că oamenii vor să facă grevă în faţa Guvernului: „Ştiu că oamenii vor să facă grevă în faţa Guvernului, din punctul meu de vedere sunt îndreptăţiţi, este decizia lor. În ultima perioadă, m-am implicat şi eu şi vreau să vă spun că măsurile impuse de dialogul social au fost încălcate grav de Guvernul României. Vă dau un singur exemplu în acest sens: Guvernul României a stabilit pe 16 ianuarie să se parcurgă etapele ale acestui dialog social, care prevedea întâlniri cu prefectul, cu ministrul şi cu premierul. Am început cu prefectul, care, pur şi simplu, a călcat în picioare acea adresă, nu a convocat comisia de dialog social, s-a mulţumit doar cu vizita ministrului Liviu Pop, care a fost una informală, urmând ca săptămâna trecută să fie programată o întâlnire cu ministrul de la Economie. Din păcate, nici până astăzi, această a doua etapă nu a fost parcursă. În concluzie, în România nu se rezolvă nimic prin dialog social, trebuie să ieşi în stradă, să strigi. Eu mai sper că în acest plan de reorganizare să nu apară şi măsuri de disponibilizare, au trecut doi ani în care s-a putut pune la punct. Mai gândiţi-vă la un aspect, o nouă disponibilizare ar presupune achitarea pe loc a plăţilor compensatorii şi este nedrept ca unii să le ia pe loc, în timp ce foştii disponibilizaţi să aştepte atâta timp”, a precizat preşedintele Sindicatului Liber Oltchim, Mihai Diculoiu.

Gaoaza nu te mai lua de oameni ca eu te astept sa ma lingi in c.. ca pe politicieni, ce iti mai placea nebunaticule,hai pa.Cand te mai vad pe sticla mare lider de rahat,dar te rog nu veni si cu tiganu ca pute ca o latrina.

#33367: - l am enervat pe tambalagiu si al dracu de nagit bulgar nu le are cu iii uri,le are cu cra,cra si vrea in bulgaria 

 PINA PLECI IN BULGARIA SA SUGI CEVA DE LA FOTA.

Laszlo Borbely nu scapă de dosarul în care este acuzat de trafic de influență

Fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, nu a scăpat de dosarul penal în care este acuzat de trafic de influenţă. Direcția Națională Anticorupție spune că are noi probe şi cere iarăşi aviz pentru urmărirea penală a demnitarului. În 2012, deputaţii nu au încuviinţat cererea similară a procurorilor. DNA îl acuză pe Laszlo Borbely că şi-a renovat mai multe case cu banii unor firme pe care le-a ajutat să obţină contracte cu statul.

Procurorii DNA spun că, în 2011, Laszlo Borbely ar fi ajutat mai multe firme să obţină contracte cu Apele Române, instituţie aflată în subordinea ministerului pe care îl conducea. În schimb, oamenii de afaceri i-ar fi renovat şi utilat apartamentul din Capitală şi ar fi contribuit cu bani şi la reamenajarea unui alt imobil care îi aparţine lui Laszlo Borbely. Costul lucrărilor s-ar fi ridicat la peste 200.000 de lei, spun procurorii. La dosarul în baza căruia s-a cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru au existat şi convorbiri care arătau că Laszlo Borbely şi-ar fi folosit ilegal influenţa.

Laszlo Borbely a scăpat însă de anchetă după ce Camera Deputaţilor a respins cererea DNA. Salvat de colegi, fostul ministru spunea că decizia a fost corectă.

Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului: Parlamentul fiind autoritatea care îşi spune punctul de vedere dacă acele date prevăzute în cerere sunt justificate sau nu, pentru a fi preîntâmpina unele abuzuri din partea unor instituţii ale statului atunci când este făcut un dosar.

La doi ani distanţă, DNA redeschide dosarul cu încă o acuzaţie de trafic de influenţă pe numele lui Laszlo Borbely. Procurorii spun că fostul ministru ar fi primit 50.000 de euro, de la două firme, răsplătite cu contracte pentru lucrări în domeniul gospodăririi apelor. Unul dintre patronii societăţilor favorizate ar fi fost Antal Molnar, cel care i-ar fi vândut şi apoi renovat gratis o casă lui Laszlo Borbely, la Târgu Mureş. Potrivit DNA, cele două firme ar fi câştigat peste 20 de contracte cu Apele Române, toate cu sprijinul fostului ministru.

#33373: UNUL CARUIA II PASA - ANDREI GEREA "AI PIERDUT DE MULT TRENUL" 

#33373: UNUL CARUIA II PASA - ANDREI GEREA "AI PIERDUT DE MULT TRENUL" 

 Domnule care va pasa, in ceea ce ma priveste, sunteti intr-o confuzie regretabila, probabil m-ati confundat cu altcineva. Intrati va rog pe site-ul meu profesional, www.blanculescu.ro sau pe siteul de facebook profesional www.facebook.com/blanculescu, cititi materialele mele publicate in legatura cu Oltchim, dupa care exprimati-va in cunostinta de cauza. Fiind prima data cand produceti confuzia si considerand ca este fara rea intentie, eu fiind unul dintre cei care au oferit solutii fezabile pentru Oltchim, incercand prin toate mijloacele posibile sa sprijin combinatul.

Cu respect si succes mai departe, in salvarea combinatului!

Blanculescu

Ziarul local Criterii Nationale, 24.04.2013

Incredibil ! Miting uriaș pro Ionel Blănculescu

Sindicatul Liber Oltchim în calitate de sindicat reprezentativ în SC OLTCHIM organizează şi desfăşoară în Rm. Vâlcea acţiunea de protest:

- Marş pe traseul Calea lui Traian-Centru-Prefectura Vâlcea şi Miting la sediul Prefectura Vâlcea în data de 25.04.2013 (joi), orele 16.00 - 19.00.

La această acţiune de protest participă cel puţin 3000 salariaţi SC OLTCHIM. Manifestarea de protest prin marş-miting se desfăşoară în scopul revendicărilor:

Solicităm ca Planul de restructurare al SC OLTCHIM să prevadă pornirea etapizată a capacităţilor de producţie şi protejarea salariaţilor SC OLTCHIM şi să fie stabilit de dl. Ionel Blănculescu-consilier onorific al Prim Ministrului Victor Ponta împreună cu administratorii judiciari şi specialiştii Oltchim. Prin unitate şi sprijiniţi de specialişti vom reuşi să salvăm locurile de muncă, să repunem în funcţiune toate capacităţile de producţie (inclusiv Petrochimie Piteşti, PVC şi Monomer) şi din insolvenţă SC OLTCHIM să fie privatizată împreună cu Rafinăria Arpechim Piteşti printr-un investitor strategic.

Preşedinte, ing. Mihai Diculoiu

Vicepreşedinţi, Mircea Prisăcaru şi Sorin Marcu

#30994: UNDE NU ESTE CARTE VAI DE DECIZII, PIPEREA SI BORZA AU PICAT EXAMENUL IN FATA DL. BLANCULESCU - Re: Re: Cum este domnii Piperea si Borza, strambati din nas domnului Blanculescu la TVR1 

 " Reducerea de personal vizează 929 de salariaţi (602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti) şi are ca scop realizarea unei economii lunare de aproximativ 1.200.000 euro (14,4 milioane euro anual). Demn de remarcat este procentul mare (peste 60%) de salariaţi care au solicitat benevol să fie acceptaţi pe listele de disponibilizări. "

http://www.rominsolv.ro/

UNDE NU ESTE CARTE VAI DE DECIZII, PIPEREA SI BORZA AU PICAT EXAMENUL IN FATA DL. BLANCULESCU , LI  S-A EXPLICAT CA LA MANUAL, EI AU JUCAT PRECUM SACALII SI HIENELE LA UN CADAVRU VIU OLTCHIM VALCEA SI FOARTE SANATOS ADUS PRIN INVESTITII MASIVE SI RETEHNOLOGIZARE CU ACHIZITIONAREA DIRECŢIEI PETROCHIMICE BRADU ARGES SI ACEASTA LA RANDUL SAU RETEHNOLOGIZAT SI REMODERNIZAT CU INVESTITII MASIVE, DE AICI REZULTAND SI SUMELE CARE SE VEHICULEAZA INAINTE DE AUGUST 2012, TOATE ACESTEA PENTRU CA OLTCHIM SA AIBE CONTINUITATE..., INSA OLTCHIM....INDATORAT DE BOALA IMPUSA DE ALTII DIN AUGUST 2012, HOTIA SI MANCAREA, UMFLAREA BURTILOR SI CONTURILOR FIINDULE LEGE SI DUPA EI POTOPUL SI HAOSU, PE DOUA JUDETE VALCEA SI ARGES.

SARLATANIE PRIN SPOLIERE SI NEMERNICIE MARCA PIPEREA LA OLTCHIM.

SARLATAN GHEORGHE PIPEREA CU ASOCIATII & CO.:  oltchim.ro

SPOLIÉRE s.f. Acțiunea de a spolia și rezultatul ei; jefuire, prădare; înșelare; spoliație. [Pron. -li-e-. / < spolia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FOST O COMPLICITATE SINDICATE #30008 (TOATE INCLUS SI VINCEA ) SI STATUL ROMAN#30014 SUNT IN CULPA.

https://www.youtube.com/watch?v=wtng11JJaac La Piovra SC. OLTCHIM SA.

A FOST O COMPLICITATE SINDICATE #30008 (TOATE INCLUS SI VINCEA, CARTEL ALFA) SI STATUL ROMAN#30014 SUNT IN CULPA.

CREANTE SALARIALE LEGEA INSOLVENTEI 85/2006

#29828 DECIZIE DE INCETARE A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA DISPONIBILIZAT OLTCHIM : 

#29829 CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM )

#29830 CE SPUNE CODUL FISCAL DESPRE VENITURI SALARIALE?

#29832 Tribunalul Vâlcea a decis intrarea "Oltchim" în insolvenţă

#29834 STOP CENZURA !!!!!!!!!!! SINDICATELE SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA !!!!!

S-A SCURS SECUNDA SI TIMPUL. AI FOST MINTIT LA SECUNDA DE CATRE SINDICATE SI STATUL ROMAN.

SINDICATELE TREBUIAU SA FIE CU  AVOCATI SI SA LUPTE LA BAIONETA CU STATUL ROMAN PE ACEST PROCES AL INLSOLVENTEI, INSA EI AU FACUT PACT CU EI SI DIVERSE HARTII SEMNATE INTRE EI, INTALNIRI DE TAINA LA PREFECTURA SAU MAI STI TU PE UNDE..., EVITAND PROCESUL IN CARE ESTE OLTCHIM.  SINDICATELE  AU FOST IN RAZBOI CU ANGAJATII SI FOSTII SALARIATI * PLATITI DE ACESTIA PRIN COTIZATII SI INCASAND BANI DE LA NOI * SI IMBARLIGATORI CONTINUU......., DETURNATORI DE FAPTE SI EVENIMENTE, INSTIGATORI, RAU VOITORI SI DIVERSIONISTI CONTINUU...

#28378 CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM )la nivel de S.C. OLTCHIM S.A, LEGE JUDECATOREASCA

Societate in insolventa,
in insolvency,
en procedure collective

SC OLTCHIM SA RM VALCEA

Sentinta nr. 617 din 30.01.2013 pronuntata de Tribunalul Valcea in dosarul 887/90/2013

Legea 85/2006 privind procedura insolventei, consolidata 2010 ABROGATA

#28378 CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA ( CCM )la nivel de S.C. OLTCHIM S.A, LEGE JUDECATOREASCA

portal.just.ro

Portal  > Tribunalul VÂLCEA  > Informaţii dosar   

Informaţii generale

#30973: OLTCHIM si ARPECHIM! - Re: Re: Cu insolvenţa nu-i de glumit!  

OLTCHIM si ARPECHIM! INCHIS.

#30929: STOP CENZURA !!!!!!!!!!! SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA !!!!! - STOP CENZURA !!!!!!!!!!! SINDICATELE SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA !!!!! 

#30782 SINDICATELE (TOATE ) SI STATUL ROMAN SUNT IN CULPA.

#30783 Cu insolvenţa nu-i de glumit!

#33269: BREAKING NEWS:Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM - PLAN DE REORGANIZARE S.C. OLTCHIM ONLINE SI PUBLIC AZI IL AVETI IN LINK JOS 

 BREAKING NEWS:Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM il gasiti petru cei care nu au intrat in posesia lui, este in link-urile de jos.

CREANTELE OLTCHIM.

 PLAN DE REORGANIZARE este la Tribunal, judecatorul-sindic. Se va face public dupa AGA CREDITORII OLTCHIM SI IN BULETINUL DE INSOLVENTA. .

ESTE PUBLIC SI PE SITE-UL BDO DIN LINK-UL PUBLICAT MAI JOS :

http://www.bdo.ro/services/Pages/communicate.aspx

 AICI ESTE IN LINK-URI FARA PAROLA  BDO:

Plan_Reorganizare_Oltchim.pdf (11 MB)

http://docdroid.net/r5v2

Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu

Bursa de Valori Bucuresti, in data de 20 ianuarie:

5 februarie - propunerea planului de reorganizare si depunerea acestuia;

9 februarie - publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a anuntului referitor la planul de reorganizare;

2 - 10 martie - votarea planului in cadrul adunarii creditorilor;

in termen de 15 zile de la depunerea la tribunal a procesului-verbal al adunarii creditorilor, prin care planul a fost aprobat, judecatorul sindic trebuie sa se pronunte asupra confirmarii acestuia. 

 PLAN DE REORGANIZARE este la Tribunal, judecatorul-sindic. Se va face public dupa AGA CREDITORII OLTCHIM.

ESTE  PUBLIC SI PE SITE-UL BDO PAROLAT , VA FI IN BULETINUL DE INSOLVENTA OLTCHIM DUPA AGA CREDITORI SI JUDECATORUL- SINDIC CONFIRMARE.

Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipamente noi, procese de producţie automatizate.

15 mar 2013

Cum arată platforma industrială Oltchim după investiţii de 455 milioane de euro în ultimii 12 ani: instalaţii aproape noi, procese de producţie automatizate, monitorizare din calculatoare, dar producţia este sistată aproape în întregime.

Când auzi de Oltchim Râmnicu Vâlcea, o companie în insolvenţă şi cu pierderi uriaşe, cu producţia oprită şi oameni în stradă, îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită şi invechită cum sunt atâtea altele care au fost falimentate şi demolate după Revoluţie, dar când ajungi la faţa locului şi vezi instalaţiile moderne şi procesele de producţie automatizate, monitorizate prin tablouri de comandă cu ajutorul calculatoarelor, echipamente aproape noi în care s-au investit sute de milioane de euro în ultimii zece ani, te întrebi cum a putut să ajungă Oltchim în această situaţie. Tehnologic, Oltchim nu este cu nimic mai prejos decât alte combinate din Europa, piaţă pentru produsele sale există, dar totuşi de jumătate de an instalaţiile se învechesc fără să producă nimic. Principala problemă: lipsa materiei prime.

Peste 3.000 de angajaţi ai Oltchim vin zilnic la muncă, chiar dacă de jumătate de an combinatul nu produce nimic. Chiar şi acum după ce combinatul a intrat în insolvenţă, iar 90% din instalaţiile de pe platforma de la Râmnicu Vâlcea nu mai produc, toţi angajaţii sunt la lucru pentru a ţine echipamentele în cea mai bună stare de funcţionare în speranţa că noua conducere va reuşi să atragă destule finanţări pentru a putea redeschide şi celelalte secţii de producţie.

După ce intri pe poarta combinatului, cât vezi cu ochii sunt zeci de hectare de clădiri şi instalaţii. Ca să ajungem de la o secţie la alta, conducerea combinatului ne-a pus la dispoziţie o maşină. Altfel am fi pierdut probabil o zi întreagă ca să vedem combinatul de la un capăt la altul.

În afară de instalaţiile de producţie, la Oltchim există un adevărat coman­dament de urgenţă cu autospeciale de pompieri şi ambulanţă şi oameni gata să intervină în caz de accident.

"Toată lumea care a trecut prin combinat şi înainte şi acum rămâne surprinsă de cum arată combinatul. În primul rând, în afară de o tehnologie mai veche, dar care pe partea de întreţinere arată excelent, respectiv electroliza cu catozi de mercur, restul instalaţiilor sunt noi", spune Mihail Tălpăşanu, director general adjunct al Oltchim Râmnicu Vâlcea, care lucrează de 36 de ani în combinat.

Deşi este una dintre ultimele companii rămase în proprietatea statului, Oltchim arată la prima vedere mai bine decât multe uzine deţinute acum de investitori privaţi. Instalaţiile arată ca noi, iar procesele de producţie sunt automatizate.

La una dintre secţiile oprite din combinat (oxoalcooli) un angajat ne explică cum sunt urmăriţi de la tabloul de comandă parametrii instalaţiilor.

"Un operator DCS (distribution control system - n.red.) care ma­ne­vrează o instalaţie urmăreşte toţi pa­rametrii de funcţionare. Tot ce în­seamnă parametri se înregistrează, se monitorizează toate manevrele care se fac, calitatea produ­sului, calitatea materiei prime, totul este controlat. Iar în fabrică, în colaborare cu operatorul de pe DCS, operatorul de câmp face manevrele necesare", spune unul din angajaţii Oltchim.

Secţia producea diverşi plastifianţi şi solvenţi pentru lacuri şi vopsele, dar acum este oprită din lipsă de materie primă.

Din anul 2000 pentru platforma de la Râmnicu Vâlcea şi piroliza de la Piteşti, achiziţionată de Oltchim în 2010 de la Petrom, au fost investite circa 1,6 mld. lei (aproximativ 455 mil. euro). Ad­mi­nistratorii judiciari îl acuză acum pe Con­stantin Roibu, care a condus timp de 20 de ani combinatul, că a cheltuit sume uriaşe pentru investiţii neren­ta­bile, cum ar fi piroliza de pe platforma Ar­pechim de la Ploieşti pe care Oltchim nu a mai apucat să o repornească. Totuşi, fără aceste investiţii este greu de crezut că aceiaşi administratori ar mai avea acum ce salva la Oltchim. Planul lor este să facă un Oltchim 2 care să preia activele productive şi să lase acti­vele care nu sunt necesare şi datoriile actualului Oltchim. În felul acesta, statul ar putea să mai obţină ceva din privatizarea companiei, spre deosebire de alte fabrici precum Tractorul Braşov, care au fost vândute la fier vechi.

continuare...

http://www.zf.ro/analiza/

#33421: Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. - Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipame 

 Oltchim, un mamut faţă de combinatul PCC

Oltchim pare un mamut pe lângă combinatul nemţilor de la PCC din Polonia, Rokita, unul dintre investitorii care se luptă din 2007 să preia combinatul românesc.

"PCC fabrică la Rokita circa trei tipuri de polioli faţă de Oltchim, care la ora actuală fabrică 44 de tipuri de polioli. Fiecare tip de polioli dă caracteristica fibrei poliuretanice care se obţine prin prelucrarea lui. La Oltchim a existat o preocupare foarte intensă din anul 1977, când am început fabricaţia de polioli la Râmnicu Vâlcea, când la acea oră s-a plecat tot cu producţia a trei tipuri de polioli, s-a diversificat gama de polieteri alături de mărirea capacităţii de producţie a polieterilor concomitent cu mărirea capacităţii de producţie a propenoxidului care este materia primă în obţinerea poliolilor. S-a ajuns astfel de la o capacitate de producţie a propenoxidului de 15.000 de tone pe an la o capacitate de 110.000 de tone în momentul de faţă, iar la polioli s-a ajuns de la 3.000 de tone/an la 120.000 de tone la ora actuală. Acest lucru a permis să ocupăm un segment foarte important din piaţa poliolilor atât în Europa, cât şi în zona Turciei, nordul Africii şi Asia Mică", explică Mihail Tălpăşanu.

Poliolii sunt produşi intermediari din care se fabrică spumele poliure­tanice de toate felurile, precum cele flexibile sau rigide. În construcţii spu­mele poliuretanice au luat o amploare foarte mare datorită calităţilor deose­bite pe care le au, fiind folosite mai ales pentru izolaţii termice.

"Din ele se fac nişte panouri cu care se închid halele. Sunt două table zincate între care se toarnă spumă termoi­zolantă. Spumele poliuretanice au luat o amploare importantă de 10 ani şi încep să acopere domeniul PVC-ului şi polietilenei. Canalizările nu se mai fac din metal sau beton, se fac din ţeavă de polipropilenă, care ferită de soare durează sute de ani, nu are probleme cu coroziunea sau cu atacul altor substanţe. Încălzirea blocurilor noi nu se mai face prin conduce din ţeavă de metal, se utilizează spumele poliuretanice care sunt mai uşor de prelucrat şi de sudat. Se utilizează şi la masele plastice care devin foarte rezistente şi au o fiabilitate extraordinar de mare în comparaţie cu polietilena şi PVC-ul", spune Tăl­păşanu.

Produsele pe care Oltchim le realizează sunt folosite şi la producţia de saltele, uşilor, scaunelor, volanului la automobile, termopanele la geamuri sau ornamentelor pentru mobilă.

De la investiţii de zeci de milioane de euro pe an, acum abia are cu ce-şi plăti angajaţii

Chiar dacă Roibu, care s-a retras de la conducere anul trecut, a lăsat în urmă un combinat foarte modern şi bine conservat, vina fostei conduceri este modul cum a gestionat contractele. Conform raportului publicat de administratorul judiciar, în perioada 2009-2012, Oltchim a pierdut circa 100 mil. euro din vânzarea de produse sub preţul pieţei, în timp ce atât pe lanţul de furnizori, cât şi pe partea de clienţi se găsesc numeroase companii controlate de Roibu şi de oameni din fosta conducere a combinatului. Astfel, valoarea creată prin investiţii s-a pierdut pe lanţul furnizori-clienţi, iar Oltchim a acumulat pierderi şi datorii tot mai mari, ajungând chiar în imposibilitatea de a-şi plăti salariaţii.

"Chiar dacă au fost puse în funcţiune între 1999 şi 2007, instalaţiile sunt considerate noi pentru că au o durată de viaţa foarte lungă şi se bazează pe tehnologii noi. Cei de la Alvarez and Marsal, care au realizat un audit comandat de bănci la Oltchim, au rămas şi ei plăcut impresionaţi. Au adus doi experţi care au inspectat instalaţiile şi în raportul lor se specifică faptul că Oltchim este într-o stare foarte bună de funcţionare", spune Armand Spiru Cio­bescu, directorul comercial al Oltchim. El este unul dintre tinerii manageri recrutaţi în octombrie în noua echipă de management a combinatului care se luptă să ţină în viaţă gigantul chimic.

"Când am venit aici combinatul era complet oprit. Situaţia era destul de tensionată pentru că erau salarii restante de două luni şi nu se producea nimic.

Am reuşit să dăm drumul la o capacitate minimală, am reuşit să revenim cu salariile restante de la două luni la o lună, după care a urmat insolvenţa. La 10% din capacitate com­binatul este în continuare pe pierdere. Atât ne-au ajuns banii pentru capital de lucru şi se urmăresc în continuare diverse modalităţi de finanţare. Fie ajutorul de la Bruxelles, fie finanţări bancare astfel încât să ne ajute să mărim capacitatea combinatului şi să acoperim plata salariilor, materiilor prime, utilităţilor şi altor costuri", spune Ciobescu.

Cu vânzări lunare de câteva milioane de euro, Oltchim trebuie să plătească salarii lunare de 3,2 milioane de euro la 3.300 de salariaţi, iar dacă nu sunt plătiţi, aceştia ies în stradă pentru a-şi cere drepturile.

Pentru moment protestele s-au oprit, însă ar putea fi doar liniştea dinaintea furtunii în condiţiile în care la finele acestei săptămâni administratorii judiciari încep negocierile cu sindicatele pentru programul de restructurare impus de bănci, de al cărui rezultat depinde repornirea combinatului.

Propunerile administratorilor care vor cere cel mai probabil disponi­bili­zarea unei părţi din angajaţi şi reduceri de salarii nu vor fi pe placul sindicatelor.

continuare....

#33422: Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. - Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipame 

 "Este impropriu spus că în Oltchim lucrează acum 300 de oameni (într-un schimb - n.red.). Aceştia sunt muncitorii direct implicaţi în producţie, însă ca să asiguri logistica pentru aceste instalaţii este nevoie de o grămădă de oameni pe probleme de aprovizionare, desfacere, mentenanţă. În total sunt 700 - 800 de oameni care muncesc în Oltchim. Instalaţiile funcţionează 24 din 24 şi personalul lucrează în trei schimburi. Au treabă mai puţină, în sensul că nu mai fac poate tot atâtea achiziţii sau contracte, dar tot trebuie să asiguri un transport şi alte servicii", spune conducerea Oltchim.

Oltchim arată bine, dar unii spun că investiţiile nu au fost gândite bine

Deşi este oprită din anul 2008, nici secţia de petrochimie a Oltchim de la Piteşti nu a fost părăsită. Fosta con­ducere a investit în această secţie peste 70 de milioane de euro, iar de cinci ani angajaţii vin cu sfinţenie în fiecare zi la serviciu pentru a ţine instalaţiile în stare de funcţionare în speranţa că într-un final activitatea va fi repornită.

Administratorii judiciari dau vina pe fosta echipă de conducere în frunte cu Constantin Roibu pentru că a investit peste 100 mil. euro în secţia de petrochimie de la Piteşti care nu a funcţionat nicio zi şi n-a adus venituri societăţii.

Lucrările de la Piteşti s-au făcut de firme conduse de familia Roibu şi alţi foşti angajaţi ai Oltchim care acum sunt în insolvenţă şi au lăsat combinatul cu creanţe pe care probabil nu le va mai recupera niciodată. Ei mai spun că fosta conducere a vândut produse sub preţul pieţei, care în perioada 2009 - 2012 au generat o pagubă de 101,5 mil. euro.

Oltchim a investit puternic în producţia de PVC chiar înainte ca Petrom să decidă în 2007 închiderea secţiei de petrochimie a Arpechim care furniza materie primă societăţii.

O parte din investiţii s-au făcut şi disproporţionat, combinatul ajungând să deţină o capacitate nouă de 450.000 de tone de PVC/an, dar fără să investească în lanţul de obţinere a produselor intermediare, spun directorii din cadrul Oltchim.

"S-a mărit capacitatea de producţie a PVC-ului fără o majorare în paralel a capacităţii de policlorură de vinil necesară producţiei de PVC. La ora actuală avem o capacitate de 450.000 de tone de PVC şi niciun gram de materie primă. Instalaţia noastră de policlorură de vinil acoperă o capacitate de circa 125.000 de tone de PVC/an, care poate genera 25% din afacerile Oltchim, însă dacă luăm în calcul întreaga capacitate de producţie a PVC-ului de la Oltchim, ajunge la 40% din afaceri", spune directorul tehnic al Oltchim.

Problemele au început când ţevile cu materie primă de la Arpechim au secat

După ce Petrom a sistat furnizarea de materie primă către Oltchim în 2008 în secţia legată "ombilical" de com­binatul românesc prin două ţevi care transporta materia primă, Oltchim a intrat în declin.

Fosta conducere a importat poli­clorura de vinil din Ucraina, însă în 2010 ucrainenii şi-au făcut propria instalaţie de PVC şi Oltchim n-a mai găsit de unde să cumpere materie primă. Şefii combinatului spun că importurile sunt însă foarte costisitoare, iar dacă s-ar importa în continuare materie primă combinatul ar rămâne pe pierdere şi că o opţiune mai bună ar fi redeschiderea întregii rafinării Arpechim Piteşti închisă de OMV în 2008.

"Aceste instalaţii de la Piteşti nu putem spune că nu pot fi puse în funcţiune, dar este nevoie de o logistică extraordinar de bine pusă la punct şi o amploare aşa de mare încât să asiguri toate materiile prime necesare pentru pornirea acestui colos. Aceste materii prime erau furnizate toate în trecut de rafinăria Arpechim. Una este să iei materiile prime de peste gard prin pompare şi alta este să le imporţi din Finlanda şi Suedia, cu cheltuieli de transport şi accize, probabil la un preţ cu 30% mai ridicat. Dacă s-ar lega rafinăria de petrochimia de la Piteşti, activitatea integrată cu Oltchim eu cred că ar fi rentabilă. Arpechim poate să devină rentabilă numai prin prelucrarea tuturor produselor derivate care rezultă din rafinare până la polietilenă şi polioli", este de părere Tălpăşanu.

20.000 de locuri de muncă şi un oraş întreg depind de Oltchim

Închiderea Oltchim ar fi o catastrofă pentru zona Vâlcea şi Gorj pentru că de existenţa acestuia depind zeci de mii de locuri de muncă din cauza dimensiunii economice pe care o generează Oltchim pe orizontală şi verticală şi interconexiunii cu activitatea din zonă.

Combinatul este principalul client al multor companii care ar rămâne astfel fără piaţă de desfacere şi ar intra de asemenea în faliment.

"Oltchim înseamnă foarte mult pentru zonă, în primul rând salariile celor 3.200 de angajaţi care mulţi dintre ei sunt cap de familie, plus industria pe orizontală. Oltchim susţine toată platforma aceasta, cu CET Govora, care ne furnizează energia şi aburii, Uzinele Sodice Govora, care depinde şi ea de Oltchim, carierele de sare", spune Armand Ciobescu, directorul comercial al Oltchim.

continuare......

#33423: Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. - Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipam 

 În lipsa Oltchim, CET Govora şi Salrom, care alimentează de asemenea Uzinele Sodice Govora, ar avea costuri mult mai mari pe vânzări, şi pentru a-şi acoperi costurile ar trebui să majoreze preţurile pentru combinatul chimic USG şi ceilalţi clienţi.

"Prin funcţionarea Oltchim există o stabilitate foarte mare a tuturor industriilor din zona Vâlcea şi Gorjului vis a vis de locurile de muncă care există în momentul de faţă. Datorită faptului că CET utilizează cărbune pentru obţinerea energiei, de existenţa Oltchim depind şi exploatările miniere de la Berbeşti. Dacă CET nu mai furnizează energie către Oltchim atunci s-ar redimensiona şi preţul. Toate activităţile sunt interconectate. Dacă pică Oltchim costurile exploatării în saramură preţurile ar urma să crească şi patronii de la USG chiar au spus că în situaţia în care se majorează preţul la saramură ei închid şi pleacă", explică Mihail Tălpăşanu.

El mai spune că de Oltchim depind şi locurile de muncă de la Ape Olt, care ar rămâne fără unul dintre principalii clienţi.

"Sunt firme de la care nu te-ai aştepta să fie afectate de pe urma închiderii Oltchim, cum ar fi Alum Tulcea, cu care avem nişte contracte de livrare a leşiei (sodă caustică lichidă n.red.). Dacă Oltchim nu le-ar mai furniza materia primă ei ar trebui să se ducă să achiziţioneze din alte ţări şi cu alte costuri şi aţi văzut că Alro a rapotat şi aşa pierderi", spune Armand Ciobescu.

Rata şomajului din Râmnicu-Vâlcea care se învârte undeva în jurul nivelului de 7%, s-ar dubla în urma închiderii Oltchim, impactul social fiind unul semnificativ asupra întregii zone.

"Per total, efectul pe orizontată pe care l-ar produce închiderea Oltchim ar fi dispariţia în jur de 20.000 de locuri de muncă. Plus efectele pe verticală care nici nu le poţi estima şi asta în condiţiile în care un colos precum CET-ul ar rezista în urma închiderii Oltchim. Să spunem că se micşorează foarte mult şi rezistă, pentru că tot municipiul Râmnicu-Vâlcea este încălzit de CET apare un alt aspect. Vara aproape că se exclude ca CET-ul să furnizeze oraşului apă caldă din cauză reducerii consumului fără Oltchim, iar iarna în varianta în care să zicem ar funcţiona cu un cazan preţul la gigacalorie s-ar majora de la 800.000 de lei vechi la 2 milioane de lei vechi. În aceste condiţii nu ştiu dacă consumatorii casnici îşi vor permite să rămână branşaţi, mai ales în condiţiile în care-şi vor pierde şi locurile de muncă. Complicaţia este enormă dacă Oltchim se întâmplă să clacheze", spune Tălpăşanu.

PCC şi Ştefan Vuza - prea mici pentru Oltchim

Principalii investitori care au participat la ultima tentativă de privatizare a combinatului chimic din toamna anului trecut, sunt văzuţi de angajaţii combinatului ca fiind investitori prea mici pentru un gigant ca Oltchim care are nevoie de investiţii majore, de circa 500 milioane de euro pentru a funcţiona aşa cum a fost conceput, integrat cu rafinăria Arpechim.

În plus noul investitor de la Oltchim ar trebui să dispună şi de o reţea de benzinării prin care să vândă cantităţi importante de benzină şi motorină care ar rezulta de la Arpechim, adică în jur de 1,7 milioane de tone de motorină şi 980.000 de tone de benzină. Restul produselor ar intra în lanţul de petrochimie de la Oltchim.

"PCC şi Ştefan Vuza nu ştiu ce este aceea motorină şi benzină, iar Petrom nu ştie ce sunt spumele poliuretanice" - aşa explică un reprezentant al Oltchim faptul că nemţii de la PCC şi omul de afaceri Ştefan Vuza nu şi-au exprimat intenţia de a redeschide Arpechim şi secţia de petrochimie de la Piteşti, iar Petrom nu este interesată să investească în Oltchim deşi deţine deja rafinăria de la Piteşti.

 Un lucru este cert însă. Oltchim are nevoie de un investitor serios, cu mulţi bani, experienţă şi o activitate importantă în sectorul chimic şi petrochimic.

"Orice plan se poate face la Oltchim atât timp cât ştii pe ce sumă de bani te bazezi. Desfacerea pe piaţă a produselor Oltchim nu cred că ar fi o problemă", spune Armand Ciobescu.  

ZF Live: Şansele de supravieţuire ale Oltchim şi efectele demolării Arpechim

http://www.zf.ro/

În prima parte a ediţiei de vineri, 22 februarie a ZF Live, am discutat cu Ion Blănculescu, consultant despre şansele de supravieţuire ale Oltchim şi efectele demolării Arpechim.

22 feb 2013