Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

#33422: Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. - Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipame 

 "Este impropriu spus că în Oltchim lucrează acum 300 de oameni (într-un schimb - n.red.). Aceştia sunt muncitorii direct implicaţi în producţie, însă ca să asiguri logistica pentru aceste instalaţii este nevoie de o grămădă de oameni pe probleme de aprovizionare, desfacere, mentenanţă. În total sunt 700 - 800 de oameni care muncesc în Oltchim. Instalaţiile funcţionează 24 din 24 şi personalul lucrează în trei schimburi. Au treabă mai puţină, în sensul că nu mai fac poate tot atâtea achiziţii sau contracte, dar tot trebuie să asiguri un transport şi alte servicii", spune conducerea Oltchim.

Oltchim arată bine, dar unii spun că investiţiile nu au fost gândite bine

Deşi este oprită din anul 2008, nici secţia de petrochimie a Oltchim de la Piteşti nu a fost părăsită. Fosta con­ducere a investit în această secţie peste 70 de milioane de euro, iar de cinci ani angajaţii vin cu sfinţenie în fiecare zi la serviciu pentru a ţine instalaţiile în stare de funcţionare în speranţa că într-un final activitatea va fi repornită.

Administratorii judiciari dau vina pe fosta echipă de conducere în frunte cu Constantin Roibu pentru că a investit peste 100 mil. euro în secţia de petrochimie de la Piteşti care nu a funcţionat nicio zi şi n-a adus venituri societăţii.

Lucrările de la Piteşti s-au făcut de firme conduse de familia Roibu şi alţi foşti angajaţi ai Oltchim care acum sunt în insolvenţă şi au lăsat combinatul cu creanţe pe care probabil nu le va mai recupera niciodată. Ei mai spun că fosta conducere a vândut produse sub preţul pieţei, care în perioada 2009 - 2012 au generat o pagubă de 101,5 mil. euro.

Oltchim a investit puternic în producţia de PVC chiar înainte ca Petrom să decidă în 2007 închiderea secţiei de petrochimie a Arpechim care furniza materie primă societăţii.

O parte din investiţii s-au făcut şi disproporţionat, combinatul ajungând să deţină o capacitate nouă de 450.000 de tone de PVC/an, dar fără să investească în lanţul de obţinere a produselor intermediare, spun directorii din cadrul Oltchim.

"S-a mărit capacitatea de producţie a PVC-ului fără o majorare în paralel a capacităţii de policlorură de vinil necesară producţiei de PVC. La ora actuală avem o capacitate de 450.000 de tone de PVC şi niciun gram de materie primă. Instalaţia noastră de policlorură de vinil acoperă o capacitate de circa 125.000 de tone de PVC/an, care poate genera 25% din afacerile Oltchim, însă dacă luăm în calcul întreaga capacitate de producţie a PVC-ului de la Oltchim, ajunge la 40% din afaceri", spune directorul tehnic al Oltchim.

Problemele au început când ţevile cu materie primă de la Arpechim au secat

După ce Petrom a sistat furnizarea de materie primă către Oltchim în 2008 în secţia legată "ombilical" de com­binatul românesc prin două ţevi care transporta materia primă, Oltchim a intrat în declin.

Fosta conducere a importat poli­clorura de vinil din Ucraina, însă în 2010 ucrainenii şi-au făcut propria instalaţie de PVC şi Oltchim n-a mai găsit de unde să cumpere materie primă. Şefii combinatului spun că importurile sunt însă foarte costisitoare, iar dacă s-ar importa în continuare materie primă combinatul ar rămâne pe pierdere şi că o opţiune mai bună ar fi redeschiderea întregii rafinării Arpechim Piteşti închisă de OMV în 2008.

"Aceste instalaţii de la Piteşti nu putem spune că nu pot fi puse în funcţiune, dar este nevoie de o logistică extraordinar de bine pusă la punct şi o amploare aşa de mare încât să asiguri toate materiile prime necesare pentru pornirea acestui colos. Aceste materii prime erau furnizate toate în trecut de rafinăria Arpechim. Una este să iei materiile prime de peste gard prin pompare şi alta este să le imporţi din Finlanda şi Suedia, cu cheltuieli de transport şi accize, probabil la un preţ cu 30% mai ridicat. Dacă s-ar lega rafinăria de petrochimia de la Piteşti, activitatea integrată cu Oltchim eu cred că ar fi rentabilă. Arpechim poate să devină rentabilă numai prin prelucrarea tuturor produselor derivate care rezultă din rafinare până la polietilenă şi polioli", este de părere Tălpăşanu.

20.000 de locuri de muncă şi un oraş întreg depind de Oltchim

Închiderea Oltchim ar fi o catastrofă pentru zona Vâlcea şi Gorj pentru că de existenţa acestuia depind zeci de mii de locuri de muncă din cauza dimensiunii economice pe care o generează Oltchim pe orizontală şi verticală şi interconexiunii cu activitatea din zonă.

Combinatul este principalul client al multor companii care ar rămâne astfel fără piaţă de desfacere şi ar intra de asemenea în faliment.

"Oltchim înseamnă foarte mult pentru zonă, în primul rând salariile celor 3.200 de angajaţi care mulţi dintre ei sunt cap de familie, plus industria pe orizontală. Oltchim susţine toată platforma aceasta, cu CET Govora, care ne furnizează energia şi aburii, Uzinele Sodice Govora, care depinde şi ea de Oltchim, carierele de sare", spune Armand Ciobescu, directorul comercial al Oltchim.

continuare......