Inspector șef antifraudă la Direcția Regională Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava, Vartic Ionuţ Daniel, a fost reţinut, vineri, pentru 24 de ore, de către procurorii DNA. Alături de el a fost reţinut şi Ciuchea Corneliu, asociat și administrator al unei societăți comerciale.

Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, a declarat că SC Oltchim S.A. a avut în luna ianuarie 2015 un profit de 700.000 de euro, situaţie care face societatea atractivă pentru mult discutata privatizare.

"Oltchim a închis luna ianuarie cu 700.000 de euro profit, în condiţiile în care am reuşit să ducem la capacitate de lucru 30% din ceea ce mai este funcţional. Acest lucru îl face deja să devină tot mai atractiv şi a contat foarte mult în negocierile cu FMI şi cu Comisia Europeană", a declarat Tudose.

Ministrul Economiei a declarat luna trecută, într-o întâlnire cu o delegaţie a salariaţilor de la SC Oltchim S.A., că susţine soluţia privatizării combinatului, dar prioritară este reorganizarea societăţii înainte de vânzare pentru atragerea unor cumpărători capabili să îi susţină activitatea.

Totodată, Tudose a menţionat că recuperarea restanţelor salariale şi plata salariilor compensatorii pentru cei disponibilizaţi trebuie să constituie o prioritate pentru conducerea combinatului.

Combinatul Oltchim se află în insolvenţă de doi ani şi s-a încercat în repetate rânduri privatizarea acestuia, dar fără succes, ultimul termen fiind 15 decembrie, când niciun investitor nu a fost interesat de societatea vâlceană care are datorii istorice de aproximativ 800 de milioane de euro.AGERPRES

http://www.capital.ro/oltchim

Despre mărirea şi decăderea Oltchimului (IV)

După valul de privatizări de sub guvernarea CDR-istă, a venit la putere PSD-ul, care a promis să fie mai viteaz decât cei pe care îi înlocuia la putere. A fost, de fapt, perioada cea mai barbară a instalării capitalismului în România, pentru că mari combinate şi fabrici au fost privatizate pe nimic, iar unele dintre ele doar pentru a fi tăiate şi vândute la fier vechi. Nu ştiu de ce aud în stânga, mai ales, şi în dreapta că guvernarea Năstase a fost una de succes! Unul dintre beneficiarii, în paranteză fie spus, ai administraţiei de succes a lui Năstase a fost judeţul Vâlcea. Atunci s-a privatizat păgubos în Vâlcea USG-ul, despre care o să vorbim însă ceva mai încolo. Cu numai 600 milioane de euro, Guvernul Năstase a privatizat printr-o lege specială Petrom-ul şi odată cu el Arpechim-ul de la Piteşti. Contractul de privatizare a rămas până în ziua de astăzi secret. Toate guvernele care au venit după Năstase au numit ca fiind păgubos acest contract, uitând probabil că majoritatea parlamentarilor a votat pentru privatizarea Petrom în condiţiile OMV-ului, prin Guvernul Năstase! Se spune că în fiecare zi se scurgeau în buzunarele clienţilor politici ai PSD-ului bani grei de la Petrom şi că ar fi fost obligatorie privatizarea. Arpechim-ul a intrat şi el în degringoladă, pentru că austriecii n-au mai avut nici un interes să plătească zeci de milioane pentru introducerea unor tehnologii de protecţie a mediului şi nici pentru retehnologizarea unor instalaţii.

Aşa că, în doar câţiva ani, trei sau patru, Arpechim-ul n-a mai livrat etilenă şi propilenă la Rm Vâlcea, la Oltchim, punând în mare dificultate compania vâlceană, care avea demarate lucrări de îmbunătăţire a tehnologiilor. Simultan cu acest mare „ghinion”, pachetul de acţiuni deţinut de Broadhurst a fost vândut către PCC. Evident, nu putem să acuzăm o firmă străină care investeşte în acţiuni la o firmă românească, pe piaţa de capital acest lucru se întâmplă în fiecare zi. S-a dovedit, însă, că acţionarul minoritar nu va fi de acord nici o secundă cu programul de amploare în care se afla Oltchim în acel moment.

Planul de reorganizare al Oltchim depus la Tribunal

Data publicarii: 06-02-15

Azi, la Tribunalul Vâlcea, a fost depus planul de reorganizare al Oltchim, după cum a fost prevăzut și în protocolul semnat de administratorii judiciari cu sindicatele, în data de 6 ianuarie. Peste fix o lună, acesta va fi în atenția Comitetului Creditorilor pentru aprobare, după care, etapa următoare o reprezintă publicarea sa în Buletinul de insolvenţă. Sindicaliștii și-au exprimat speranța ca documentele să cuprindă nu doar propuneri, ci și măsuri din partea Ministerului Economiei și AVAS, care să prevadă atât soluții pentru plata salariilor restante și compensatorii cât și redresarea companiei.
Strategia de reorganizare prevede vânzarea combinatului către un cumpărător eligibil, dar şi îmbunătăţirea rezultatelor financiare prin investiţii tehnologice, potrivit comunicatului remis de conducerea combinatului presei naționale. În ceea ce privește plata unor salarii restante, pentru unele dintre ele, vechi din 2013, combinatul a primit deja o sancțiune, pentru restul încă se fac cercetări. „Sunt trei luni restante şi am făcut sesizare la ITM. Conducerea s-a angajat să plătească aceste salarii până în 25 februarie 2015, în caz contrar riscă să fie amendată cu 10.000 de lei de către inspectorii ITM”, susține liderul de sindicat, Mihai Diculoiu.
 

http://www.impactreal.ro/

Ludovic Zelici, director tehnic-calitate al CET Govora, situată pe platforma chimică Râmnicu Vâlcea, a declarat, recent, că aproximativ jumătate din producţia acestei centrale degajă poluare, dar că problema, cu impact asupra mediului şi populaţiei, este în curs de rezolvare. Mai mult, Zelici admite că asigurarea independenţei materiei prime a CET, prin preluarea minelor de cărbune Berbeşti şi Alunu, este mai poluantă decât eventuala funcţionare pe gaze naturale, însă mai puţin costisitoare şi mai practică.

Centrala Electrică de Termoficare Govora este unic producător de abur industrial pe Platforma industrială Râmnicu Vâlcea, unic furnizor de agent termic pentru încălzirea urbană din Râmnicu Vâlcea şi producător de energie electrică în ţară. De asemenea, CET este producător şi distribuitor de energie termică (apă caldă de consum şi încălzire centralizată) în oraşele Râmnicu Valcea, Olăneşi şi Călimăneşti.

Ca în Beijing

Potrivit lui Zelici, una dintre metodele cele mai simple de testare a poluării este culoarea zăpezii: „Poluarea trebuie luată pe fiecare tip de poluant în parte. Unul este cel din curte. În alţi ani, a doua zi după ce ningea, zăpada de jur-împrejurul CET-ului devenea uşor, uşor, neagră. Anul acesta nu s-a mai întâmplat. Aşteptăm altă zăpadă, poate... Acesta este efectul investiţiei din ultimii patru ani în modernizarea electrofiltrelor. (…) Deci, cu pulberele în suspensie, praful acesta, cenuşa care mai scapă, suntem mai mult decât în limite. Limitele înseamnă 48 de miligrame, iar noi scoatem 20 de miligrame. Cu vechile electrofiltre făceam 300 de miligrame, iar dacă electrofiltrul era defect scotea 50.000 de miligrame. Deci nu vreau să zic mai mult, e ca în China, când nu se vede soarele în Beijing cu lunile”.

Electrofiltre parţial modernizate

Ludovic Zelici a mai declarat că din electrofiltrele celor trei cazane de cărbune ale CET Govora, cazanele 5, 6 şi 7, doar cele de la cazanul 7 au fost integral modernizate: „Măsura modernizării electrofiltrelor a fost realizată integral cu fonduri europene în urmă cu trei ani, la cazanul de cărbune 7, şi la cazanele 5 şi 6 trebuie să ne ocupăm cu fonduri proprii. Electrofiltrele de la cazanele 5 şi 6 sunt modernizate în proporţie de 70%, să zicem. Adică avem un proiect în curs de implementare, două electrofiltre sunt modernizate, celelalte parţial modernizate”.

La cazanele 5 şi 6, emisia de NOx, peste norma admisă

Conform directorului tehnic al CET, la cazanele 5 şi 6 de cărbune emisia de NOx este peste limitele admise: „NOx-ul se rezolvă la cazanul 7, rămâne în continuare emisie de 260-270 de miligrame, mai mare decât norma, la cazanele 5 şi 6. Ele nu funcţionează de regulă simultan, ci câte unul”, susţine acesta. „Cu alte cuvinte, jumătate din puterea electrică şi termică produsă la CET Govora este depoluată, adică la nivelul limitei, cu impact minim admis şi în UE asupra populaţiei şi mediului, iar jumătate poluează, însă are un plan de desfăşurare”, a conchis directorul Ludovic Zelici.

„Ar fi fost culmea să luăm carierele de cărbune şi să trecem la funcţionarea pe gaze naturale”

Mihai Bălan, directorul general al CET Govora, a declarat, zilele trecute, la o şedinţă a Consiliului Judeţean Vâlcea, că în jurul datei de 1 martie a.c. minele de lignit Berbeşti şi Alunu vor fi transferate, efectiv, de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) la Centrala de termoficare aflată pe platforma Chimică Râmnicu Vâlcea. Tansferul minelor de lignit Berbeşti şi Alunu de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora este un prim pas în crearea Complexului Energetic Vâlcea. Astfel, se va rezolva şi problema datoriilor istorice dintre cele două societăţi, se asigură independenţa materiei prime şi se creează premisele dezvoltării durabile a industriei vâlcene. Valoarea acestui contract este de 184 de milioane de lei, plătibili de către CET în 10 ani. Directorul Ludovic Zelici recunoaşte că lignitul este poluant, însă preţurile de producţie mai ieftine: „Ar fi fost culmea să luăm carierele de cărbune şi să trecem la funcţionarea pe gaze naturale, care sunt mai puţin poluante. Nu putem din cauza impactului preţului. Funcţionarea CET Govora pe gaze naturale presupune aproape dublarea preţului la apă caldă şi căldură, la abur industrial şi energie electrică”.

http://www.indiscret.ro/

BUNA SEARA,

Pt.un plan real de reorganizare iti trebuie intai un bilant real cu ce ai si ce nu ai,daca acest bilant era facut de politie cu atat mai bine..... pt societate.

Tot incerc sa aflu ce inseamna PE de inalta si joasa tensiune.... pote sa-mi expice cineva?

si mai vorbim......

Senatorul DAN NIȚU: Guvernul este incapabil să vină cu soluții pentru Oltchim

Senatorul PNL Dan Nițu solicită, printr-o interpelare adresată ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu-Marian Pop, să i se comunice data exactă la care foștii și actualii angajați de la Oltchim vor primi drepturile restante.

Dan Nițu este alături de persoanele disponibilizate de la S.C. Oltchim S.A. și este indignat de dezinteresul arătat de reprezentanții Guvernului. În urmă cu aproximativ o lună, ministrul Liviu-Marian Pop și-a luat angajamentul în fața lor că, până pe data de 5 februarie, vor primi un răspuns referitor la primirea plăților compensatorii promise:

"Guvernul Ponta a dovedit că este incapabil să vină cu soluții viabile de redresare a combinatului. Planul de reorganizare propus de administratorul judiciar ar trebui să fie extrem de atent gândit, un plan care să evite falimentul societății. Ne aflăm într-un punct critic, iar planul de reorganizare este ultima soluție de salvare a combinatului, după mai multe încercări de privatizare eșuate. Încă un eșec ar însemna un dezastru pentru economia și așa șubredă a județului Vâlcea", a afirmat senatorul PNL.

#33381: Deci - Cine stie? 

 polietilena=PE ..               PJP ori PIP  . asa cum este si denumirea instalatiilor din

DPB .:))

Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Brăila, că SC Oltchim S.A. a avut în luna ianuarie 2015 un profit de 700.000 de euro, situaţie care face societatea atractivă pentru mult discutata privatizare.

Senatorul Dan Nițu: Domnule ministru, când vor primi salariații disponibilizați plățile compensatorii?

Senatorul PNL Dan Nițu solicită, printr-o interpelare adresată ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu-Marian Pop, să i se comunice data exactă la care foștii și actualii angajați de la Oltchim vor primi drepturile restante.

Dan Nițu este alături de persoanele disponibilizate de la S.C. Oltchim S.A. și este indignat de dezinteresul arătat de reprezentanții Guvernului. În urmă cu aproximativ o lună, ministrul Liviu-Marian Pop și-a luat angajamentul în fața lor că, până pe data de 5 februarie, vor primi un răspuns referitor la primirea plăților compensatorii promise:

“Guvernul Ponta a dovedit că este incapabil să vină cu soluții viabile de redresare a combinatului. Planul de reorganizare propus de administratorul judiciar ar trebui să fie extrem de atent gândit, un plan care să evite falimentul societății. Ne aflăm într-un punct critic, iar planul de reorganizare este ultima soluție de salvare a combinatului, după mai multe încercări de privatizare eșuate. Încă un eșec ar însemna un dezastru pentru economia și așa șubredă a județului Vâlcea”, a afirmat senatorul PNL.

http://ziaruldevalcea.ro/

Guvernul, incapabil să vină cu soluţii pentru Oltchim

PE stiu ce inseamna nu stiu ce inseamna PE de inalta tensiune,PE de joasa tensiune....

#33389: eu - Ce inseamna ? 

PE de inalta tensiune,PE de joasa tensiune = poate fi considerat punct electric de joasa sau inalta tensiune ( in statiile electrice) , depinde unde ai citit, dezvolta...

Pai am citit la punctul : instalatii detinute de oltchim ...deci?

#33389: eu - Ce inseamna ? 

 Polietilena de joasa presiune si inalta densitate (PJP) si Polietilena de inalta presiune si joasa densitate (PIP). 

2 instalatii diferite din DPB care cu ajutorul etilenei se fac diferite sorturi de granule de polietilena!

#33391: eu - totusi? 

 Deci, sunt punctele electrice care apartin Oltchim. Altceva...,

...zi pagina unde te uiti.

#33392: - Re: Ce inseamna ? 

 Presiunea si densitatea este altceva si tensiunea altceva. Ce spui tu e corect, nu si pentru ce a intrebat cel care dorea sa afle, PE de inalta tensiune,PE de joasa tensiune.

#33302: Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM - SA NU UITATI VA REAMINTIM: 

 Asta e pagina si deci:

PIP-Polietilena de inalta presiune si joasa densitate

PJP-Polietilena de joasa presiune si inalta densirate

Acestea sunt coduri romanesti sau 

PIP-LDPE

PJP-HDPE    coduri internationale....

Dar cand vezi ca niste directori nu stiu ce instalatii au in curte si ce produc si mai si negociaza cu ministrii...nu mai razi...plangi de se rupe camasa pe tine.

Cand Oltchimul a preluat Arpechimul.......a venit cu 22 de directori,

inainte erau doar 3 la OMV si treaba mergea......

#33395: eu - Re: SA NU UITATI VA REAMINTIM: 

 Da. Am inteles, asa este, ai dreptate, n-aveam de unde sa stim unde te-ai uitat tu pentru ca n-ai specificat decat cand te-am intrebat dupa ce am raspuns  noi, ...cautam in planul de reorganizare, acela este preluare din de la Oltchim raportul insolventei si publicat in zf.ro acum cati-va ani.

Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipamente noi, procese de producţie automatizate

Cum arată platforma industrială Oltchim după investiţii de 455 milioane de euro în ultimii 12 ani: instalaţii aproape noi, procese de producţie automatizate, monitorizare din calculatoare, dar producţia este sistată aproape în întregime.

Când auzi de Oltchim Râmnicu Vâlcea, o companie în insolvenţă şi cu pierderi uriaşe, cu producţia oprită şi oameni în stradă, îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită şi invechită cum sunt atâtea altele care au fost falimentate şi demolate după Revoluţie, dar când ajungi la faţa locului şi vezi instalaţiile moderne şi procesele de producţie automatizate, monitorizate prin tablouri de comandă cu ajutorul calculatoarelor, echipamente aproape noi în care s-au investit sute de milioane de euro în ultimii zece ani, te întrebi cum a putut să ajungă Oltchim în această situaţie. Tehnologic, Oltchim nu este cu nimic mai prejos decât alte combinate din Europa, piaţă pentru produsele sale există, dar totuşi de jumătate de an instalaţiile se învechesc fără să producă nimic. Principala problemă: lipsa materiei prime.

Peste 3.000 de angajaţi ai Oltchim vin zilnic la muncă, chiar dacă de jumătate de an combinatul nu produce nimic. Chiar şi acum după ce combinatul a intrat în insolvenţă, iar 90% din instalaţiile de pe platforma de la Râmnicu Vâlcea nu mai produc, toţi angajaţii sunt la lucru pentru a ţine echipamentele în cea mai bună stare de funcţionare în speranţa că noua conducere va reuşi să atragă destule finanţări pentru a putea redeschide şi celelalte secţii de producţie.

După ce intri pe poarta combinatului, cât vezi cu ochii sunt zeci de hectare de clădiri şi instalaţii. Ca să ajungem de la o secţie la alta, conducerea combinatului ne-a pus la dispoziţie o maşină. Altfel am fi pierdut probabil o zi întreagă ca să vedem combinatul de la un capăt la altul.

În afară de instalaţiile de producţie, la Oltchim există un adevărat coman­dament de urgenţă cu autospeciale de pompieri şi ambulanţă şi oameni gata să intervină în caz de accident.

"Toată lumea care a trecut prin combinat şi înainte şi acum rămâne surprinsă de cum arată combinatul. În primul rând, în afară de o tehnologie mai veche, dar care pe partea de întreţinere arată excelent, respectiv electroliza cu catozi de mercur, restul instalaţiilor sunt noi", spune Mihail Tălpăşanu, director general adjunct al Oltchim Râmnicu Vâlcea, care lucrează de 36 de ani în combinat.

Deşi este una dintre ultimele companii rămase în proprietatea statului, Oltchim arată la prima vedere mai bine decât multe uzine deţinute acum de investitori privaţi. Instalaţiile arată ca noi, iar procesele de producţie sunt automatizate.

La una dintre secţiile oprite din combinat (oxoalcooli) un angajat ne explică cum sunt urmăriţi de la tabloul de comandă parametrii instalaţiilor.

"Un operator DCS (distribution control system - n.red.) care ma­ne­vrează o instalaţie urmăreşte toţi pa­rametrii de funcţionare. Tot ce în­seamnă parametri se înregistrează, se monitorizează toate manevrele care se fac, calitatea produ­sului, calitatea materiei prime, totul este controlat. Iar în fabrică, în colaborare cu operatorul de pe DCS, operatorul de câmp face manevrele necesare", spune unul din angajaţii Oltchim.

Secţia producea diverşi plastifianţi şi solvenţi pentru lacuri şi vopsele, dar acum este oprită din lipsă de materie primă.

Din anul 2000 pentru platforma de la Râmnicu Vâlcea şi piroliza de la Piteşti, achiziţionată de Oltchim în 2010 de la Petrom, au fost investite circa 1,6 mld. lei (aproximativ 455 mil. euro). Ad­mi­nistratorii judiciari îl acuză acum pe Con­stantin Roibu, care a condus timp de 20 de ani combinatul, că a cheltuit sume uriaşe pentru investiţii neren­ta­bile, cum ar fi piroliza de pe platforma Ar­pechim de la Ploieşti pe care Oltchim nu a mai apucat să o repornească. Totuşi, fără aceste investiţii este greu de crezut că aceiaşi administratori ar mai avea acum ce salva la Oltchim. Planul lor este să facă un Oltchim 2 care să preia activele productive şi să lase acti­vele care nu sunt necesare şi datoriile actualului Oltchim. În felul acesta, statul ar putea să mai obţină ceva din privatizarea companiei, spre deosebire de alte fabrici precum Tractorul Braşov, care au fost vândute la fier vechi.

Oltchim, un mamut faţă de combinatul PCC

Oltchim pare un mamut pe lângă combinatul nemţilor de la PCC din Polonia, Rokita, unul dintre investitorii care se luptă din 2007 să preia combinatul românesc.

"PCC fabrică la Rokita circa trei tipuri de polioli faţă de Oltchim, care la ora actuală fabrică 44 de tipuri de polioli. Fiecare tip de polioli dă caracteristica fibrei poliuretanice care se obţine prin prelucrarea lui. La Oltchim a existat o preocupare foarte intensă din anul 1977, când am început fabricaţia de polioli la Râmnicu Vâlcea, când la acea oră s-a plecat tot cu producţia a trei tipuri de polioli, s-a diversificat gama de polieteri alături de mărirea capacităţii de producţie a polieterilor concomitent cu mărirea capacităţii de producţie a propenoxidului care este materia primă în obţinerea poliolilor. S-a ajuns astfel de la o capacitate de producţie a propenoxidului de 15.000 de tone pe an la o capacitate de 110.000 de tone în momentul de faţă, iar la polioli s-a ajuns de la 3.000 de tone/an la 120.000 de tone la ora actuală. Acest lucru a permis să ocupăm un segment foarte important din piaţa poliolilor atât în Europa, cât şi în zona Turciei, nordul Africii şi Asia Mică", explică Mihail Tălpăşanu.

Poliolii sunt produşi intermediari din care se fabrică spumele poliure­tanice de toate felurile, precum cele flexibile sau rigide. În construcţii spu­mele poliuretanice au luat o amploare foarte mare datorită calităţilor deose­bite pe care le au, fiind folosite mai ales pentru izolaţii termice.

"Din ele se fac nişte panouri cu care se închid halele. Sunt două table zincate între care se toarnă spumă termoi­zolantă. Spumele poliuretanice au luat o amploare importantă de 10 ani şi încep să acopere domeniul PVC-ului şi polietilenei. Canalizările nu se mai fac din metal sau beton, se fac din ţeavă de polipropilenă, care ferită de soare durează sute de ani, nu are probleme cu coroziunea sau cu atacul altor substanţe. Încălzirea blocurilor noi nu se mai face prin conduce din ţeavă de metal, se utilizează spumele poliuretanice care sunt mai uşor de prelucrat şi de sudat. Se utilizează şi la masele plastice care devin foarte rezistente şi au o fiabilitate extraordinar de mare în comparaţie cu polietilena şi PVC-ul", spune Tăl­păşanu.

Produsele pe care Oltchim le realizează sunt folosite şi la producţia de saltele, uşilor, scaunelor, volanului la automobile, termopanele la geamuri sau ornamentelor pentru mobilă.

continuare...

#33396: noi - Re: Re: SA NU UITATI VA REAMINTIM: 

 Oltul nu e Arges!

#33397: OLTCHIM - Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipame 

De la investiţii de zeci de milioane de euro pe an, acum abia are cu ce-şi plăti angajaţii

Chiar dacă Roibu, care s-a retras de la conducere anul trecut, a lăsat în urmă un combinat foarte modern şi bine conservat, vina fostei conduceri este modul cum a gestionat contractele. Conform raportului publicat de administratorul judiciar, în perioada 2009-2012, Oltchim a pierdut circa 100 mil. euro din vânzarea de produse sub preţul pieţei, în timp ce atât pe lanţul de furnizori, cât şi pe partea de clienţi se găsesc numeroase companii controlate de Roibu şi de oameni din fosta conducere a combinatului. Astfel, valoarea creată prin investiţii s-a pierdut pe lanţul furnizori-clienţi, iar Oltchim a acumulat pierderi şi datorii tot mai mari, ajungând chiar în imposibilitatea de a-şi plăti salariaţii.

"Chiar dacă au fost puse în funcţiune între 1999 şi 2007, instalaţiile sunt considerate noi pentru că au o durată de viaţa foarte lungă şi se bazează pe tehnologii noi. Cei de la Alvarez and Marsal, care au realizat un audit comandat de bănci la Oltchim, au rămas şi ei plăcut impresionaţi. Au adus doi experţi care au inspectat instalaţiile şi în raportul lor se specifică faptul că Oltchim este într-o stare foarte bună de funcţionare", spune Armand Spiru Cio­bescu, directorul comercial al Oltchim. El este unul dintre tinerii manageri recrutaţi în octombrie în noua echipă de management a combinatului care se luptă să ţină în viaţă gigantul chimic.

"Când am venit aici combinatul era complet oprit. Situaţia era destul de tensionată pentru că erau salarii restante de două luni şi nu se producea nimic.

Am reuşit să dăm drumul la o capacitate minimală, am reuşit să revenim cu salariile restante de la două luni la o lună, după care a urmat insolvenţa. La 10% din capacitate com­binatul este în continuare pe pierdere. Atât ne-au ajuns banii pentru capital de lucru şi se urmăresc în continuare diverse modalităţi de finanţare. Fie ajutorul de la Bruxelles, fie finanţări bancare astfel încât să ne ajute să mărim capacitatea combinatului şi să acoperim plata salariilor, materiilor prime, utilităţilor şi altor costuri", spune Ciobescu.

Cu vânzări lunare de câteva milioane de euro, Oltchim trebuie să plătească salarii lunare de 3,2 milioane de euro la 3.300 de salariaţi, iar dacă nu sunt plătiţi, aceştia ies în stradă pentru a-şi cere drepturile.

Pentru moment protestele s-au oprit, însă ar putea fi doar liniştea dinaintea furtunii în condiţiile în care la finele acestei săptămâni administratorii judiciari încep negocierile cu sindicatele pentru programul de restructurare impus de bănci, de al cărui rezultat depinde repornirea combinatului.

Propunerile administratorilor care vor cere cel mai probabil disponi­bili­zarea unei părţi din angajaţi şi reduceri de salarii nu vor fi pe placul sindicatelor.

"Este impropriu spus că în Oltchim lucrează acum 300 de oameni (într-un schimb - n.red.). Aceştia sunt muncitorii direct implicaţi în producţie, însă ca să asiguri logistica pentru aceste instalaţii este nevoie de o grămădă de oameni pe probleme de aprovizionare, desfacere, mentenanţă. În total sunt 700 - 800 de oameni care muncesc în Oltchim. Instalaţiile funcţionează 24 din 24 şi personalul lucrează în trei schimburi. Au treabă mai puţină, în sensul că nu mai fac poate tot atâtea achiziţii sau contracte, dar tot trebuie să asiguri un transport şi alte servicii", spune conducerea Oltchim.

Oltchim arată bine, dar unii spun că investiţiile nu au fost gândite bine

Deşi este oprită din anul 2008, nici secţia de petrochimie a Oltchim de la Piteşti nu a fost părăsită. Fosta con­ducere a investit în această secţie peste 70 de milioane de euro, iar de cinci ani angajaţii vin cu sfinţenie în fiecare zi la serviciu pentru a ţine instalaţiile în stare de funcţionare în speranţa că într-un final activitatea va fi repornită.

Administratorii judiciari dau vina pe fosta echipă de conducere în frunte cu Constantin Roibu pentru că a investit peste 100 mil. euro în secţia de petrochimie de la Piteşti care nu a funcţionat nicio zi şi n-a adus venituri societăţii.

Lucrările de la Piteşti s-au făcut de firme conduse de familia Roibu şi alţi foşti angajaţi ai Oltchim care acum sunt în insolvenţă şi au lăsat combinatul cu creanţe pe care probabil nu le va mai recupera niciodată. Ei mai spun că fosta conducere a vândut produse sub preţul pieţei, care în perioada 2009 - 2012 au generat o pagubă de 101,5 mil. euro.

Oltchim a investit puternic în producţia de PVC chiar înainte ca Petrom să decidă în 2007 închiderea secţiei de petrochimie a Arpechim care furniza materie primă societăţii.

O parte din investiţii s-au făcut şi disproporţionat, combinatul ajungând să deţină o capacitate nouă de 450.000 de tone de PVC/an, dar fără să investească în lanţul de obţinere a produselor intermediare, spun directorii din cadrul Oltchim.

"S-a mărit capacitatea de producţie a PVC-ului fără o majorare în paralel a capacităţii de policlorură de vinil necesară producţiei de PVC. La ora actuală avem o capacitate de 450.000 de tone de PVC şi niciun gram de materie primă. Instalaţia noastră de policlorură de vinil acoperă o capacitate de circa 125.000 de tone de PVC/an, care poate genera 25% din afacerile Oltchim, însă dacă luăm în calcul întreaga capacitate de producţie a PVC-ului de la Oltchim, ajunge la 40% din afaceri", spune directorul tehnic al Oltchim.

Problemele au început când ţevile cu materie primă de la Arpechim au secat

După ce Petrom a sistat furnizarea de materie primă către Oltchim în 2008 în secţia legată "ombilical" de com­binatul românesc prin două ţevi care transporta materia primă, Oltchim a intrat în declin.

Fosta conducere a importat poli­clorura de vinil din Ucraina, însă în 2010 ucrainenii şi-au făcut propria instalaţie de PVC şi Oltchim n-a mai găsit de unde să cumpere materie primă. Şefii combinatului spun că importurile sunt însă foarte costisitoare, iar dacă s-ar importa în continuare materie primă combinatul ar rămâne pe pierdere şi că o opţiune mai bună ar fi redeschiderea întregii rafinării Arpechim Piteşti închisă de OMV în 2008.

continuare...

#33399: CREANTELE OLTCHIM. - Îţi imaginezi că este un morman de fiare vechi, o uzină prăfuită. Fals. Instalaţii moderne, echipam 

"Aceste instalaţii de la Piteşti nu putem spune că nu pot fi puse în funcţiune, dar este nevoie de o logistică extraordinar de bine pusă la punct şi o amploare aşa de mare încât să asiguri toate materiile prime necesare pentru pornirea acestui colos. Aceste materii prime erau furnizate toate în trecut de rafinăria Arpechim. Una este să iei materiile prime de peste gard prin pompare şi alta este să le imporţi din Finlanda şi Suedia, cu cheltuieli de transport şi accize, probabil la un preţ cu 30% mai ridicat. Dacă s-ar lega rafinăria de petrochimia de la Piteşti, activitatea integrată cu Oltchim eu cred că ar fi rentabilă. Arpechim poate să devină rentabilă numai prin prelucrarea tuturor produselor derivate care rezultă din rafinare până la polietilenă şi polioli", este de părere Tălpăşanu.

20.000 de locuri de muncă şi un oraş întreg depind de Oltchim

Închiderea Oltchim ar fi o catastrofă pentru zona Vâlcea şi Gorj pentru că de existenţa acestuia depind zeci de mii de locuri de muncă din cauza dimensiunii economice pe care o generează Oltchim pe orizontală şi verticală şi interconexiunii cu activitatea din zonă.

Combinatul este principalul client al multor companii care ar rămâne astfel fără piaţă de desfacere şi ar intra de asemenea în faliment.

"Oltchim înseamnă foarte mult pentru zonă, în primul rând salariile celor 3.200 de angajaţi care mulţi dintre ei sunt cap de familie, plus industria pe orizontală. Oltchim susţine toată platforma aceasta, cu CET Govora, care ne furnizează energia şi aburii, Uzinele Sodice Govora, care depinde şi ea de Oltchim, carierele de sare", spune Armand Ciobescu, directorul comercial al Oltchim.

În lipsa Oltchim, CET Govora şi Salrom, care alimentează de asemenea Uzinele Sodice Govora, ar avea costuri mult mai mari pe vânzări, şi pentru a-şi acoperi costurile ar trebui să majoreze preţurile pentru combinatul chimic USG şi ceilalţi clienţi.

"Prin funcţionarea Oltchim există o stabilitate foarte mare a tuturor industriilor din zona Vâlcea şi Gorjului vis a vis de locurile de muncă care există în momentul de faţă. Datorită faptului că CET utilizează cărbune pentru obţinerea energiei, de existenţa Oltchim depind şi exploatările miniere de la Berbeşti. Dacă CET nu mai furnizează energie către Oltchim atunci s-ar redimensiona şi preţul. Toate activităţile sunt interconectate. Dacă pică Oltchim costurile exploatării în saramură preţurile ar urma să crească şi patronii de la USG chiar au spus că în situaţia în care se majorează preţul la saramură ei închid şi pleacă", explică Mihail Tălpăşanu.

El mai spune că de Oltchim depind şi locurile de muncă de la Ape Olt, care ar rămâne fără unul dintre principalii clienţi.

"Sunt firme de la care nu te-ai aştepta să fie afectate de pe urma închiderii Oltchim, cum ar fi Alum Tulcea, cu care avem nişte contracte de livrare a leşiei (sodă caustică lichidă n.red.). Dacă Oltchim nu le-ar mai furniza materia primă ei ar trebui să se ducă să achiziţioneze din alte ţări şi cu alte costuri şi aţi văzut că Alro a rapotat şi aşa pierderi", spune Armand Ciobescu.

Rata şomajului din Râmnicu-Vâlcea care se învârte undeva în jurul nivelului de 7%, s-ar dubla în urma închiderii Oltchim, impactul social fiind unul semnificativ asupra întregii zone.

"Per total, efectul pe orizontată pe care l-ar produce închiderea Oltchim ar fi dispariţia în jur de 20.000 de locuri de muncă. Plus efectele pe verticală care nici nu le poţi estima şi asta în condiţiile în care un colos precum CET-ul ar rezista în urma închiderii Oltchim. Să spunem că se micşorează foarte mult şi rezistă, pentru că tot municipiul Râmnicu-Vâlcea este încălzit de CET apare un alt aspect. Vara aproape că se exclude ca CET-ul să furnizeze oraşului apă caldă din cauză reducerii consumului fără Oltchim, iar iarna în varianta în care să zicem ar funcţiona cu un cazan preţul la gigacalorie s-ar majora de la 800.000 de lei vechi la 2 milioane de lei vechi. În aceste condiţii nu ştiu dacă consumatorii casnici îşi vor permite să rămână branşaţi, mai ales în condiţiile în care-şi vor pierde şi locurile de muncă. Complicaţia este enormă dacă Oltchim se întâmplă să clacheze", spune Tălpăşanu.

continuare....