Despre mărirea şi decăderea Oltchimului (III)

O previziune sumbră făcea încă din anul 1990, la primele alegeri, Dem Rădulescu, candidat pe listele nu ştiu cărui partid pentru Parlament. Aşadar, renumitul actor spunea că în locul combinatului ar trebui făcută o fabrică de parfum. Era ridicolă, bineînţeles, afirmaţia de mai sus, dar până la urmă aşa s-a întâmplat, pentru că Oltchimul a fost introdus într-un proces de retehnologizare, iar monstruoasele instalaţii care înceţoşau altădată cu clor oraşul şi localităţile din împrejurimi au fost aduse la standardele europene, astfel încât noxele poluante să fie stopate. Desigur că actorul n-a mai apucat să vadă această realitate, dar n-a fost singurul duşman al Oltchimului. Un fost primar al Râmnicului, de altfel om respectabil, încă şi acum crede că Oltchimul a fost extravagant dezvoltat. Diversificarea producţiei, însă, a fost o ţintă a lui Constantin Roibu pentru a ţine forţa de muncă ocupată, iar în acelaşi timp pentru a prinde mai multe canale de piaţă. Mai mult decât atât, un proiect pe care n-a apucat încă să-l pună în practică viza construirea unui centru energetic pentru obţinerea în proporţie şi mai mare a independenţei combinatului faţă de sistemele care livrau servicii şi resurse energetice, uneori la preţuri de nenegociat. Vi se pare cunoscută formula?

Este exact ceea ce vrea să facă Mihai Bălan cu Complexul Energetic CET Govora. În asemenea condiţii, Oltchimul era pregătit pentru privatizare, ba chiar aproape că s-a întâmplat acest lucru. Presa din acele vremuri a comentat negativ acest eveniment, iar pe piaţa informaţiilor a circulat zvonul că ofertanţii care câştigaseră această afacere ar fi fost … neserioşi. În fapt, după informaţiile noastre, cel care l-a ameninţat cu puşcăria pe Constantin Roibu, dacă finalizează privatizarea, a fost chiar Adrian Năstase, în campania electorală din anul 2000, când PSD-ul se pregătea să ajungă la guvernare. Administratorii politici şi administrativi ai judeţului Vâlcea n-au zis pâs. Despre ei, însă, vom vorbi într-un număr viitor al ziarului. Adevărul crunt, însă, este că Guvernul Adrian Năstase i-a dat Oltchimului lovitura mortală. O să vedem cum. Petre Tănăsoaica.

#33244: -  

 IA ZAAI[ha]MAI TAMBALAGIULE,ZI MAI MONSTRULEE,IA SPUNE I LA PICASSO,CA NU TE VEDE SI AUDE NIMENIII,DA NIMENII,CA UN NIMENI AI FOST SI UN CACAT AI AJUNS.

#33152: - Mărirea şi decăderea RAFO Oneşti. Urmeaza Oltchim, dom Piperea? 

 http://revistapresei.hotnews.ro/stiri

RISE Project: 

Drumul RAFO spre fier vechi: politicieni corupti si oligarhi rusi.

de Paul Radu, Daniel Bojin

Joi, 5 februarie 2015, 13:48 

RAFO Onesti, una dintre principalele rafinarii ale Romaniei, a ajuns la fier vechi. Actualul proprietar al RAFO, o firma din Viena in spatele careia se afla investitori rusi, a declarat ca va dezmembra rafinaria si ii va folosi terenul pentru o serie de proiecte tehnice. RISE Project va prezinta cateva dintre momentele cheie din istoria colosului industrial din Onesti care a cazut victima unor afaceristi si politicieni fara scrupule din Romania si din Rusia.

Dezastrul RAFO incepe si se termina la Viena

In anul 2000, rafinaria din Onesti era inca firma de stat si se afla intr-o situatie dramatica. Muncitorii au iesit atunci in strada scandand: "Vrem sa muncim!", "Onesti, nu uita, RAFO este sansa ta!". Situatia conflictuala de la RAFO, cauzata de incetarea activitatii rafinariei ca urmare a managementului prost, a dus chiar la blocarea unui drum national de catre muncitorii revoltati.

In acest timp insa, in liniste, la peste 1.000 de kilometri distanta de protestatari, la Viena, a avut loc o intelegere pe seama RAFO, o afacere secreta care a implicat sume mari de bani si nume grele din politica si economia romaneasca.

In noiembrie 2000, la o saptamana dupa ce PSD a castigat alegerile parlamentare, a fost infiintata in capitala Austriei o firma cu zece actionari numita RAFO GmbH.

Intre personajele importante din aceasta companie se numara si Razvan Temesan, fostul presedinte al Bancorex, supranumit si "groparul Bancorex". Numele lui Temesan este asociat celui mai mare colaps bancar din istoria Romaniei, ce a dus la disparitia bancii Bancorex, inghitita in 1999 de BCR, si la saparea celei mai mari gauri financiare din economia romaneasca, o pierdere evaluata la peste doua miliarde de dolari. Un alt VIP in RAFO GmbH a fost nimeni altul decat cel care avea sa devina curand patronul RAFO Onesti, controversatul Corneliu Iacubov, fost vicepresedinte al PSD Bacau, aflat acum in puscarie pentru prejudicierea RAFO Onesti.

Tot in actionariatul firmei din Viena a fost cooptat si Teodor Caramizaru, lider de sindicat la compania Eletrocarbon Slatina, care l-a ajutat apoi pe Iacubov sa preia ostil intreprinderea, eliminandu-i din actionariat pe salariati si fostii directori. Manevrele financiare dintre Rafo si Electrocarbon i-au adus lui Iacubov o condamnare definitiva de sapte ani de inchisoare in 2012.

Lotul RAFO GmbH

Corneliu Iacubov. Afaceristul moldovean a fost patronul rafinariei RAFO Onesti. Tot Iacubov a condus spre faliment rafinaria Darmanesti. Iacubov a fost unul dintre principalii sponsori ai PSD. Condamnat la sapte ani de inchisoare.
Razvan Temesan/MediafaxFoto/Andreea Tudorica

Razvan Temesan. Supranumit "groparul Bancorex", dar considerat de Ion Iliescu drept "unul dintre cei mai buni si mai calificati manageri pe care i-a avut sistemul nostru bancar". Numele lui Temesan este legat si de falimentul Bancii Romane de Scont, al carei consilier financiar a fost pentru o vreme.

Levente Solyom. Numele presedintelui RAFO GmbH este legat de un imprumut luat de la Bancorex-ul lui Temesan prin intermediul lui Iacobov, care a semnat, pe banii SIF Moldova, un bilet la ordin in favoarea sa, imprumut ce nu a fost niciodata returnat.

Andrei Serban. Si el a luat bani imprumut de la Bancorex, tot "pe barba" lui Iacubov, si a fost la fel sponsor al PSD.

Bogdan Iuliu Dumitrescu. A fost director al Bancii Unirea si a avut de-a face cu prabusirea acestei banci. Banca Unirea a fost infiintata chiar de catre gasca lui Iacubov, pe cand acesta era presedintele FPP II Moldova, actualul SIF Moldova, fond de investitii implicat in trecut si in actionariatul RAFO.

Marin Marin. A fost seful APAPS Bacau, asadar reprezentant al statului roman. In momentul privatizarii RAFO, in 2001, statul a decis stergerea unor datorii si penalitati la bugetul statului de peste 3.000 de miliarde de lei, rafinaria fiind practic facuta cadou firmei Imperial Oil, a lui Iacobov. Condamnat la sase ani in spatele gratiilor.

Toader Gaureanu. A fost director general al RAFO GmbH. A primit sapte ani de puscarie in acelasi dosar in care a fost condamnat si Iacubov.

Toti ceilalti. Au fost apropiati ai aceluiasi Iacobov, fiind legati prin afaceri de acesta si de structurile create in jurul RAFO Onesti.

CONSTANTIN RĂDULESCU: La Oltchim, nu se va ajunge la faliment!

Deputatul Constantin Rădulescu dă asigurări că a discutat cu factori de decizie guvernamentali despre situaţia de la Oltchim, iar aceasta nu va deveni explozivă. Preşedintele interimar al PSD consideră că în această perioadă, toţi factorii de decizie din jurul combinatului chimic trebuie să-şi unească forţele pentru ca planul de reorganizare al OLTCHIM să devină o realitate.

„În deschiderea sesiunii parlamentare, am discutat cu ministrul Mihai Tudose, iar acesta m-a asigurat că are Oltchim pe agenda zilnică, iar în această perioadă este foarte importantă întrucât planul de reorganizare trebuie să iasă bine, fără a se lua în calcul falimentul. Tot în această săptămână, la ministerul Economiei se desfăşoară şi discuţii cu FMI. Am convenit ca săptămâna viitoare, să avem o nouă întâlnire pentru a stabili data când ministrul se va întâlni cu reprezentanţii sindicatelor şi ai disponibilizaţilor. Îl cunosc pe domnul ministru de mulţi ani şi am toată încrederea că va depune toată energia pentru salvarea Oltchim", ne-a declarat preşedintele interimar al PSD, deputatul Constantin Rădulescu

2015-01-07

http://romanian.cri.cn/161/2015/01/07/1s156403.htm

06 ianuarie 2015

http://www.capital.ro

Evoluţia financiară din ultimul an a societăţii Oltchim arată că există premise pozitive pentru o reorganizare rentabilă a societăţii, iar ipoteza falimentului este exclusă, a declarat marţi ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, Mihai Tudose s-a întâlnit marţi cu administratorii judiciari ai societăţii Oltchim - consorţiul format din RomInsolv şi BDO Business Restructuring - reprezentat de Gheorghe Piperea şi Nic Bălan, însoţiţi de administratorul special Bogdan Stănescu, dar şi cu o delegaţie a Sindicatului Liber Oltchim, condusă de Mihai Diculoiu şi Achile Duţu - preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Chimie şi Petrochimie

Reprezentanţii sindicatelor de la Oltchim i-au solicitat ministrului Economiei să verifice activitatea administratorilor judiciari, nemulţumiţi fiind în special de faptul că societatea continuă să înregistreze pierderi de la declanşarea procedurii insolvenţei.

Totodată, sindicaliştii au solicitat semnarea unui protocol cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului (MECT) de informare şi consultare reciprocă periodică privind activitatea combinatului Oltchim, urmând ca în perioada următoare să fie agreat un astfel de protocol cu toţi partenerii sociali din cadrul societăţii.

La rândul lor, administratorii judiciari ai Oltchim au arătat că cifra de afaceri a societăţii a crescut de la intrarea în insolvenţă (februarie 2013), de la 5,4 milioane de euro pe lună la 16 milioane de euro pe lună în ultimele luni din 2014, înregistrând, pentru prima dată în ultimii trei ani, un profit brut din exploatare cumulat de circa 580.000 de euro în lunile octombrie şi noiembrie ale anului trecut. Totodată, potrivit acestora, cei 2.247 de angajaţi ai Oltchim îşi primesc lunar drepturile salariale, mai puţin restanţele salariale de 2,5 luni înregistrate înainte de intrarea în insolvenţă.

În continuare, aceştia i-au arătat ministrului Economiei calendarul privind procedura de reorganizare a societăţii, care prevede definitivarea tabelului creanţelor în data de 7 ianuarie, prezentarea planului de reorganizare în 30 de zile de la această dată şi aprobarea acestuia cel mai târziu în data de 7 martie.

Cu prilejul celor două întâlniri, ministrul a afirmat că doreşte continuarea parteneriatului cu administratorii judiciari ai combinatului din Râmnicu Vâlcea şi a colaborării cu partenerii sociali, în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea Oltchim. În opinia şefului de la Economie, prioritară este reorganizarea Oltchim înainte de privatizare, pentru creşterea interesului unui cumpărător capabil să susţină activitatea combinatului.

'Evoluţia financiară din ultimul an ne arată că există premise pozitive pentru o reorganizare rentabilă a societăţii, iar ipoteza falimentului este exclusă', a spus Ministrul Mihai Tudose.

Totodată, acesta a atras atenţia, atât administratorilor judiciari, cât şi reprezentanţilor sindicatelor de la Oltchim, că plata salariilor compensatorii restante ale celor disponibilizaţi din combinat trebuie să constituie o prioritate pentru conducerea societăţii, adăugând că va întreprinde toate demersurile necesare pentru a sprijini o astfel de soluţie.

Oltchim Râmnicu Vâlcea este, de doi ani, în insolvenţă, cu datorii de 700 de milioane de euro şi cu pierderi de zeci de milioane de euro. Niciunul dintre cei patru investitori care s-au arătat interesaţi de preluarea Oltchim nu a depus ofertă până la termenul limită de 12 decembrie. Soarta combinatului se va decide în 10 martie 2015, când Comitetul Creditorilor va vota planul de reorganizare elaborat de administratorul judiciar.

În prezent, privatizarea Oltchim se consideră încheiată, fabrica nu va mai fi scoasă la vânzare pentru o perioadă de trei ani, cât durează implementarea planului de reorganizare.

"Nu s-a prezent nimeni, nici chinezii, nici turcii, nici Vuza, nici SIF 3. (...) Noi elaborăm acum planul de reorganizare, care va fi votat de Comitetul Creditorilor în 10 martie 2015, în perioada de până atunci urmând să se înfiinţeze şi SPV-ul Oltchim", a declarat, vineri, 12 decembrie, Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al combinatului.

Preţul ţintă pentru pachetul Oltchim-Arpechim era de circa 300 de milioane de euro, iar investitorul selectat ar fi urmat să preia şi obligaţiile de mediu aferente Arpechim. În plus, ar mai fi trebuit să investească alte sute de milioane de euro în repornirea tuturor instalaţiilor din cele două unităţi. AGERPRES

ANALIZĂ Mărirea şi decăderea RAFO Oneşti. Cum a fost devalizată una dintre cele mai mari rafinării ale României

Oligarhul rus Iakov Goldovsky, proprietarul RAFO Oneşti, vrea să demonteze şi să vândă la fier vechi utilajele şi echipamentele din cadrul rafinăriei, decizia urmând să fie votată formal de acţionari peste două săptămâni.

Compania Petrochemical Holding din Viena, acţionarul majoritar al RAFO Oneşti, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, urmând ca terenul să fie folosit ca platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice. Informaţia se regăseşte în propunerea acţionarului majoritar ce urmează să fie discutată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, care va avea loc în data de 18 februarie. „Datorită situaţiei financiare a RAFO, îl împuternicesc pe directorul general RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei“, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti. Sumele obţinute din vânzarea instalaţiilor vor fi folosite pentru finanţarea activităţii curente, plata obligaţiilor de mediu şi întreţinerea infrastructurii existente în vederea dezvoltării pe terenurile rafinăriei a unei platforme industriale pentru implementarea unor proiecte tehnice. „Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second-hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare-cumpărare a utilajelor“, se arată în comunicat. Magnatul din umbră Petrochemical Holding deţine 96,51% din acţiunile RAFO, iar restul de 3,48% aparţin mai multor acţionari. La rândul său, Petrochemical Holding este deţinută de către magnatul rus Iakov Goldovsky. Rafinăria de la Oneşti a fost cumpărată în anul 2009 de către Goldovsky, care a deţinut colosul petrochimic Sibur dinRusia până la venirea la putere a lui Vladimir Putin. El a pierdut controlul asupra Sibur în anul 2002, când a ajuns în curtea Gazprom. Oligarhul a stat atunci în închisoare timp de şapte luni, fiind acuzat de delapidare. Ulterior, el a fost eliberat, a părăsit Rusia şi a înfiinţat Petrochmeical Holding în Austria. Cronica unui eşec Ultimul an în care rafinăria din judeţul Bacău a mai produs motorină sau benzină a fost 2008. De atunci, compania face afaceri din vânzarea de active diverse. Cele 43 de benzinării ale RAFO au fost vândute în anul 2009. În toamna anului trecut, acţionarii RAFO Oneşti au aprobat reducerea capitalului cu aproape 2 miliarde de lei, pentru a acoperi pierderile istorice şi pentru a evita dizolvarea companiei. RAFO se află într-o situaţie dificilă de foarte mulţi ani, astfel că reducerea capitalului a avut loc cu scopul de a compensa pierderile reportate, care se ridicau la 1,92 miliarde de lei la finele anului 2013. Scandal după scandal De-a lungul timpului, RAFO a fost implicată într-o serie lungă de scandaluri, unele dintre acestea lăsându-se cu ani grei de închisoare. În luna octombrie 2014, omul de afaceri Marian Iancu, fost proprietar al rafinăriei, a fost condamnat definitv la 12 ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul RAFO, fiind acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani. Alături de acesta, au mai fost condamnaţi Constantin Mărgărit şi Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu - n.r.) la câte zece ani de închisoare, Elenkalan Hazrettin şi Alex Martin (fost Akaroglu Cuneyit) la câte nouă ani de închisoare, Marius Turică şi Gheorghiţă Iancu, la câte şapte ani de închisoare, dar şi Silviu Neacşu la doi ani şi nouă luni de închisoare cu suspendare. De asemenea, magistraţii au mai decis să confişte de la Marian Iancu peste 215 milioane de dolari şi 13 milioane de euro. Acuzaţiile au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Fisc. Mai exact, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat prin neplata impozitului pe profit în sumă totală de 80,62 milioane de lei şi prin TVA dedus ilegal în valoare de 55,03 milioane de lei, rezultând un prejudiciu total de 135,65 milioane de lei. Dosarul Carom Un alt dosar ajuns în instanţă este Carom. În luna decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, acuzaţiile fiind de înşelăciune şi spălare de bani. Decizia nu este, însă, definitivă. Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom Oneşti şi au prejudiciat-o cu 143,4 milioane de lei (1.434 de miliarde de lei vechi), sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex. Istoria RAFO • 1956 Guvernul comunist înfiinţează Platforma Petrochimică Borzeşti, aici fiind construită Rafinăria 1 Oneşti, care procesa ţiţei nesulfuros din ţară. • 1979-1980 A fost pusă în funcţiune Rafinăria 2, care procesa ţiţei sulfuros din import. • 1991 RAFO Oneşti este înregistrată ca societate de sine stătătoare, compania nefiind inclusă în Petrom. • 2001 Imperial Oil, controlată de către omul de afaceri Corneliu Iacubov şi Canyon Servicos, achiziţionează 59,9% din rafinărie. • 2004 Firma Balkan Petroleum, controlată de către Marian Iancu, ajunge proprietarul rafinăriei. • 2004 RAFO cere insolvenţa, fiind la acel moment cel mai mare datornic la buget. Balkan Petroleum propune fuziunea cu producătorul de cauciuc sintetic Carom Oneşti şi conversia datoriilor în acţiuni, operaţiune în urma căreia statul ar fi urmat să deţină 62% din noua entitate. Statul se opune motivând că aşa s-a angajat în faţa FMI. • 2005 Firma olandeză Calder-A, deţinută tot de Iakov Goldovsky, cumpără acţiunile RAFO de la Balkan Petroleum. • 2008 AVAS încetează monitorizarea post-privatizare, constatând că investitorii şi-au îndeplinit obligaţiile, producţia încetează „pentru modernizare“. • 2009 Petrochemical Holding ajunge acţionar majoritar, cu 96% din acţiuni, consolidând toate participaţiile controlate indirect de Goldovsky. • 2010 RAFO iese din insolvenţă, dar producţia rămâne oprită. • 2011Curtea de Apel Braşov decide irevocabil menţinerea deciziei de închidere a procedurii de reorganizare. România mai are doar patru rafinării în funcţiune Dacă în perioada de glorie România avea o capacitate de rafinare de 34 de milioane de tone pe an şi un număr de zece rafinării, astăzi doar trei rafinării mai realizează carburanţi, respectiv Petrobrazi (Petrom), Petromidia (Rompetrol) şi Petrotel (Lukoil), în vreme ce, la Vega, grupul Rompetrol produce bitum. Dintre celelalte, Arpechim se află în conservare, iar statul speră ca investitorii care vor prelua Oltchim să cumpere şi Arpechim, care îi furnizează materie primă. În afară de RAFO, celelalte rafinării din ţară sunt Astra Română, Steaua Română, Dărmăneşti şi Suplacu de Barcău. Planul lui Ceauşescu a fost să deschidă cât mai multe rafinării, astfel încât să prelucreze ţiţei importat din statele aflate în Orientul Mijlociu, cu care România întreţinea relaţii bune în perioada comunistă. Ulterior, carburanţii erau exportaţi, scopul final fiind aducerea de valută în ţară.

Citeste mai mult: adev.ro/nj7kri

Comisia Europeana, despre companiile de stat romanesti: Pierderi mari, performanta scazuta, management politizat​

Un studiu emis de Comisia Europeana schiteaza un tablou sumbru al companiilor de stat si regiilor autonome romanesti: pierderi mari, performanta scazuta, reforme intarziate, management politizat in mare masura. Analiza de la Bruxelles denunta si un posibil motiv pentru care Guvernul si autoritatile locale nu-si reformeaza companiile si regiile din subordine: "mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei".

Romania are un portofoliu de companii de stat si regii autonome peste media Uniunii Europene - genereaza 8% din productia tarii, exceptand sectorul financiar, si  angajeaza 4% din forta de munca romaneasca, releva o analiza emisa zilele trecute de Comisia Europeana.

Companiile de stat si regiile autonome centrale si locale joaca un rol important in economia Romaniei, mai ales in sectoarele de transport feroviar si energie, insa reformele asupra lor, la care statul roman s-a angajat, intarzie.

"In ansamblu, reformele sunt ramase in urma, cu procese de privatizare amanate si intarzieri la restructurarea si reducerea costurilor", se arata in analiza Comisiei Europene.

Totusi, probleme de performanta au si companiile de stat din Croatia, Italia, Letonia si Slovenia, mai arata analiza CE. In plus, spre deosebire de Croatia si Slovenia, bancile nu au o expunere mare pe companiile de stat romanesti.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, in anul 2013 Romania avea 247 de companii de stat (majoritar sau total) si regii autonome detinute de Guvernul central, din care 228 erau operationale, iar 19 se aflau in insolventa sau alte proceduri legale.  In acest inventar au fost incluse si institute de cercetare (45), precum si subsidiare ale unor mari companii de stat (72).

Alte 1.177 de companii si regii erau detinute de autoritati ale administratiei locale, cum sunt centralele de termoficare sau regiile de transport in comun detinute de primarii sau consilii judetene. Dintre acestea, 1.018 erau operationale, iar 159 se aflau in insolventa sau in diferite proceduri legale.

Companiile de stat romanesti care genereaza cele mai mari pierderi sunt in sectorul transportului: CFR Călători, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, CFR Infrastructură, Metrorex Bucuresti, CFR Marfă si Tarom.

In alte sectoare, Oltchim (industria chimica) si RADET (termoficare in Bucuresti), “genereaza pierderi substantiale, de asemenea”, mai retine analiza de la Bruxelles.

Unele dintre aceste companii, cum sunt CFR Calatori sau RADET, presteaza un serviciu public, ceea ce le indreptateste sa primeasca subventii de la Guvern pentru a-si putea acoperi unele costuri operationale. In schimb, companii ca Tarom, CFR Marfa si Oltchim opereaza in mediu concurential, in care legislatia UE reglementeaza strict conditiile in care pot primi ajutor de stat. In aceste cazuri, este in mod cert nevoie de imbunatatiri ale performantei operationale, se arata in analiza Comisiei.

Raportul enumera si companiile de stat care genereaza cele mai mari profituri, toate fiind in sectorul energetic: Romgaz,  Hidroelectrica (care s-a aflat in insolventa), Nuclearelectrica, Transgaz,  Electrocentrale Bucuresti.

Principalele probleme care persista la companiile de stat si regiile autonome romanesti, prezentate in analiza Comisiei Europene:

• Companiile de stat functioneaza suboptimal fata de omoloagele din sectorul privat  - au diferente mai mari intre datorii si castiguri si niveluri mai scazute de profitabilitate. Aceasta performanta suboptimala afecteaza atat finantele publice cat si sectorul privat, avand in vedere ca intreprinderile de stat contabilizeaza 50% din totalul arieratelor companiilor si din totalul platilor restante din evidentele lor contabile datorate furnizorilor, angajatilor, bancilor, guvernului – care echivalau cu 3,4% din PIB la sfarsitul anului 2013.
• In anul 2013, arieratele (datorii mai vechi de 3 luni) la plata taxelor catre stat totalizau 2,6 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde erau ale companiilor de stat. Din aceste 1,3 miliarde de lei, in suma de 783 milioane de lei  erau datoriile companiilor de stat centrale catre Fisc. Arieratele fiscale ale companiilor de stat locale insumau 514 milioane de lei.
• In ansamblu, companiile de stat nu genereaza suficiente profituri pentru a plati datoriile ramase: totalul profitului operational al tuturor companiilor de stat romanesti combinat a fost de 0,4% din PIB in anul 2013. In schimb, stocul de plati restante era de 3,4% din PIB la finalul anului 2013, in scadere, totusi, de la 5% cat se inregistra in anul 2010 (vezi graficele 7 si 8 din ilustratie).
• In mare parte, companiile de stat si regiile autonome romanesti sunt conduse de directori numiti politic, nu pe criterii de performanta. “Introducerea legislatiei de guvernanta corporativa este slaba”, arata analiza CE.
• Cand a fost introdus managementul profesionist la compnaiile de stat, procedurile de selectie au respectat textul, nu si spiritul ordonantei 109/2011 privind guvernanta corporativa. “Un exemplu este concedierea managerilor si a membrilor consiliului de administratie odata cu venirea unui nou ministru de resort, numai pentru a numi interimar alti directori si membri ai consiliului de administratie, in timp ce este inceputa o noua si de durata procedura de selectie”, critica analiza de la Bruxelles.
• "Unitatea de monitorizare (a companiilor de stat) din Ministerul Finantelor duce lipsa de instrumente de aplicare, in timp ce ministerele de linie (care detin companiile respective) nu se simt responsabile in fata acestei unitati". Drept urmare, regulile de aplicare a ordonantei privind guvernanta corporativa si managementul privat in companiile de stat “ nu sunt aplicate companiilor care nu adera la prevederile referitoare la transparenta”.
• Procedurile de privatizare, restructurarea si aplicarea principiilor de guvernanta corporativa ar creste perfomanta companiilor de stat, ar limita riscurile fata de bugetul de stat si ar imbunatati functionarea lor in economie, sustine analiza Bruxelles-ului. “Acestea ar fi cu atat mai importante in sectoarele de transport si energie”.
• Guvernul sustine, totusi, ca va trimite la Parlament un nou proiect de imbunatatire a ordonantei privind guvernanta corporativa, la inceputul anului 2015, retine analiza Comisiei.
• Din 20 de companii selectate in cursul anului 2011 pentru privatizari ale pachetelor majoritare de actiuni sau vanzari de pachete minoritare, in cadrul acordurilor stand-by cu FMI, CE si Banca Mondiala, 11 proceduri sunt inca in asteptare.
• Doar o privatizare majoritara a fost finalizata, in ciuda faptului ca 13 companii fusesera selectate pentru privatizari majoritare.
• Situatia financiara agregata a companiilor de stat din Romania este ingrijoratoare mai ales in comparatie cu firmele private din acelasi domeniu.
• In primul rand, companiile de stat sunt mai greu indatorate, avand un raport median datorii/castiguri mai mare decat al firmelor din mediul privat.
• In al doilea rand, companiile de stat sunt mai putin profitabile decat omoloagele din mediul privat.
• In al treilea rand, intreprindeirle de stat par sa aiba personal supradimensionat, iar productivitatea muncii fiecarui angajat al lor este inferioara fiecarui salariat din firmele private similare.
• Romania are si probleme de piata concurentiala: companiile de stat sunt supuse mai putin presant procedurilor de executare si obligare la plata taxelor si a datoriilor catre stat . “Un astfel de tratament preferential ar pune companiile de stat in avantaj fata de competitorii lor din mediul privat”.
• Comisia Europeana intuieste ca inactiunea Guvernului pentru reformarea companiilor de stat este determinata de motive politice, precum "mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei". Teama de a face concedieri colective este un alt motiv intuit de economistii europeni pentru care statul roman nu-si face ordine in companii. “Astfel, aceste companii continua sa acumuleze pierderi si datorii”.

Administratorul judiciar al Oltchim, plătit la greu să distrugă societatea

Administratorul judiciar al Oltchim, avocatul Gheorghe Piperea, şi cei 21 de directori care au condus combinatul Oltchim după plecarea lui Constantin Roibu au făcut praf societatea.

Managementul noii echipe de conducere a fost atât de bun, încât societatea înregistrează pierderi mai mari decât în momentul insolvenţei, deşi s-au dat afară aproximativ 1000 de angajaţi. Au crescut, în schimb, anual, salariile celor 21 de directori, actualmente doar 11, ajungâng la 15.000 lei/lună, restul fiind trecuţi pe funcţii mai puţin vizibile, dar foarte bine plătite. Veniturile membrilor conducerii cresc, dar salariile disponibilizaţilor au ajuns la masa credală, în condiţiile în care societatea a înregistrat prin disponibilizarea lor o economie de 18 mil de euro la fondul de salarii. Piperea mimează reorganizarea, Guvernul... privatizarea... vâlcenii mimează optimismul.

Disponibilizaţii de la Oltchim îşi aşteaptă în continuare salariile compensatorii, ministrul Economiei face ce-au făcut şi ceilalţi miniştri... promisiuni. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre administratorul judiciar al Oltchim, avocatul Gheorghe Piperea, bilanţul activităţii sale este departe de a merita chiar şi un strop de invidie, banii obţinuţi sunt altă poveste, o poveste pusă foarte bine la punct cu complicitatea Guvernului. După aproximativ doi ani de la declanşarea insolvenţei, liderul Sindicatului Liber Oltchim, pedelistul Mihai Diculoiu a catadicsit şi a prezentat o analiză succintă a situaţiei societăţii din momentul declanşării insolvenţei, analiză pe care a trimis-o şi ministrului Mihai Tudose.
Astfel, din data de 30 ianuarie 2013, data declarării insolvenţei, administratorii judiciari Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan tot mimează, dar fără succes că încearcă să facă o strategie de funcţionare sau de redresare a combinatului. În cele 23 de luni de insolvenţă, cei doi au folosit combinatul în interesul clientelei politice prin acordarea unor salarii nejustificat de mari comparativ cu declinul societăţii, dar niciun plan de reorganizare al combinatului.
„1. În procedura de insolvenţă, combinatul avea în anul 2013  o cifră de afaceri de 120 de milioane euro şi o pierdere de 230 mil euro, din care 170 mil euro prin reevaluare. La data de 30.10. 2014, combinatul  înregistra o cifră de afaceri de 120 mil euro şi o pierdere de 40 mil euro.
  2. În 14.06.2013 au fost disponibilizaţi 969 angajaţi fără acordarea salariilor compensatorii prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă, oamenii îşi aşteaptă în continuare banii, deşi s-a făcut o economie de 1 milion euro/lună.
  3. Instalaţiile funcţionează la max. 20% din capacitate. În septembrie 2014 s-a pus în funcţiune secţia OXO şi în 12.12.2014 a fost oprită datorită stocului de produs finit (octanol) de 2000t.
  4. Au crescut nejustificat costurile cu menţinerea celor 21 de directori, în prezent 11, care au la dispoziţie, fiecare, autoturisme proprietate SC Oltchim şi salarii exagerate.
  5. Nu s-a  promovat dialogul social cu sindicatul reprezentativ şi autorităţile locale şi au luat decizii unilaterale împotriva salariaţilor şi a SC Oltchim.
 6. Nu s-a prezentat nici până în prezent  planul de reorganizare şi nu s-a constituit o comisie de specialişti pentru realizarea lui conform Legii nr 85/2006.
 7. În loc să realizeze un management performant, noua conducere a preferat să închirieze active profitabile Ramplast la SC DINAMIC GRUP SRL.
 8. Nu au reuşit să acceseze capital de lucru de minim 45 mil euro.
 9. Salariaţii societăţii au 3 luni restanţe în acordarea drepturilor salariale din 2014 şi avansul lunii ianuarie 2013 este la masa credală.
 10. În instalaţiile tehnologice nu s-au mai făcut revizii curente, existând în orice moment riscul incidentelor tehnologice şi a accidentelor de muncă.
 11. S-a stabilit o strategie ineficientă pentru revigorarea Oltchim şi drept consecinţă nu s-a prezentat niciun investitor pentru cumpărarea lui, deşi s-au ţinut 5 licitaţii.
 12. Până în prezent, administratorii judiciari au fost ctreditaţi cu o sumă de 29,2 mil euro, astfel: 4 mil euro de către AJOFM pentru plata salariilor pe lunile decembrie 2012, martie şi aprilie 2013, conform Legii nr. 200...2006; cu 18 mil euro economie la fondul de salarii după disponibilizările din 2013 şi până în prezent, şi cu 7,2 mil euro restanţe la salariile neacordate.”, se specifică în adresa trimisă Ministerului Economiei în data de 18 decembrie 2014.

 ITM Vâlcea, făcut vinovat pentru ţepuirea disponibilizaţilor

 După aproximativ doi ani de la disponibilizarea celor 969 de angajaţi, timp în care societatea le-a furat banii de la CAR şi  le-a impozitat salariile compensatorii neacordate, Diculoiu s-a gândit să ceară ITM Vâlcea rezolvarea unor  probleme care nu ţin de instituţia în cauză, şi de Ministerul Economiei şi al Muncii. Sindicalistul l-a ameninţat pe inspectorul şef, Ion Tănăsoiu, că-l va pârî  atât Ministerului Muncii, cât şi premierului Victor Ponta, dacă nu se implică direct în rezolvarea situaţiei. În adresa trimisă ITM Vâlcea, Diculoiu a atras atenţia că administratorul judiciar jefuieşte, practic, Oltchim prin acordarea unor salarii nesimţit de mari celor 21 directori, respectiv 11 mai mari, restul mai micuţi, dar şi salariile unor persoane detaşate în alte societăţi.

,,Sindicatul Liber Oltchim (SLO) în calitate  de sindicat reprezentativ în SC Oltchim SA nu poate fi indiferent la măsurile antisociale promovate de administratorii judiciari, administratorul special şi directorul general adjunct, care încalcă grav legislaţia muncii şi vă solicităm o analiză în societate pentru soluţionarea neregulilor existente la data de 06.01.2015, astfel:

Neacordarea drepturilor salariale aferente lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie 2014; a plăţilor compensatorii celor 969 salariaţi disponibilizaţi în 14.06.2013; reducerea salariilor exagerat de mari ale celor 11 directori de la peste 15.000/lună la maxim 5.000 lei/lună, deoarece sunt mult peste salariul mediu brut lunar de 2.900 lei; achitarea de către SC Oltchim către ANAF Vâlcea a impozitului aferent plăţilor compensatorii, înainte de plata efectivă a acestora către salariaţii disponibilizaţi şi ultima, dar şi cea mai interesantă... detaşarea în 2014 a salariatului Pîrvu Marius de la SC Oltchim la Direcţia Apelor Vedea Argeş cu menţinerea salariului de 18.000/lună, fără ca SC Oltchim să aibă un avantaj în acest sens. Menţionăm că aceste nereguli încalcă prevederile Legii nr.62/2011 privind dialogul social, Legii nr.53 privind Codul Muncii şi Contractul Colectiv de Muncă la nivelul SC Oltchim. Precizăm că de-a lungul insolvenţei societăţii, 30.01.2013, am sesizat o parte din aceste nereguli şi deciziile dumneavoastră nu au fost respectate de conducerea SC Oltchim. Avem convingerea că la această sesizare vă veţi implica pentru soluţionarea efectivă a neregulilor, apelând inclusiv la Ministerul Muncii, doamna Rovana Plumb. În caz contrar, Sindicatul Liber Oltchim va apela la toate instituţiile guvernamentale, inclusiv la premierul Victor Ponta, pentru eliminarea acestor nereguli şi sancţionarea persoanelor vinovate.”, se specifică în adresa trimisă ITM.

#33258: BREAKING NEWS vine la OLTCHIM: - Administratorul judiciar al Oltchim, plătit la greu să distrugă societatea 

 ce aveti ba cu pirvulache,va e necaz ca are si el [jigodia dracului]citiva zlotii,pt. o tuiculita mica?  gahoazaaaa,ia masuri

#33259: - Re: Administratorul judiciar al Oltchim, plătit la greu să distrugă societatea 

 si cu ciochistul de piperea ce aveti ma,nu are voie sa si tina amanta in chirie intr o vila de LUX?

#33252: - pai cine e cel mai mare dobitoc imputit,jigodie si tradator al oltchimului mai cernevee,zaai 

 SA L MINCATI PE TATICUTUL VOSTRU CU FULGI CU TOT.

DOCUMENT Comisia Europeană critică societăţile de stat din România: prea multe, prost conduse, cu pierderi mari şi datorii imense

România are mai multe companii şi regii de stat decât media europeană, iar acestea generează 8% din producţia ţării şi 4% din forţa de muncă, însă funcţionează „suboptimal“ în ţara noastră, cu profitabilitate mică şi datorii, având 50% din arieratele către buget, arată Comisia Europeană într-un raport.

Executivul comunitar precizează că societăţile de stat generează 50% dintre arieratele tuturor companiilor din România către stat. Mai mult, acest lucru afectează chiar şi sectorul privat, deoarece datoriile totale ale companiilor de stat echivalau cu 3,4% din Produsul Intern Brut (PIB), acestea fiind nu doar către autorităţile fiscale, ci şi către furnizori, bănci sau angajaţi. Concomitent, guvernanţa corporativă este slabă în companiile statului, iar reformele întârzie, privatizările fiind amânate, iar restructurările întârziate, notează Comisia Europeană. Aceasta arată că statul român acordă anual subvenţii care totalizează 0,7% din PIB către companiile de stat. Statul are 1.454 companii Guvernul central deţine 277 de companii, din care 19 sunt în insolvenţă. Din acestea, 101 sunt companii, 72 sunt subsidiare deţinute majoritar de companiile-mamă, 13 sunt deţinute din mai multe companii, 45 sunt institute de cercetare, iar 16 sunt regii. Autorităţile locale au alte 1.177 societăţi pe care le controlează, din care 154 sunt în insolvenţă. Din cele 1.177, 1.080 sunt companii comerciale, iar 97 sunt regii. În total, societăţile de stat angajează mai bine de 300.000 de salariaţi, iar un număr de 27 au peste 2.000 de angajaţi. Majoritatea sunt companii comerciale, însă 10% sunt regii autonome, care nu pot fi privatizate. Acestea din urmă sunt, în principal, regiile de termoficare din marile oraşe şi cele de transport public. O altă categorie specifică o constituie institutele de cercetare, cu un regim legal mai apropiat instituţiilor publice decât companiilor comerciale. Comisia Europeană notează că din 2011 încoace, România a selectat 20 de companii care să fie privatizate, listate sau lichidate. De atunci, doar cinci companii au fost listate, iar 11 proceduri sunt în aşteptare. În ciuda selectării a 13 companii pentru privatizare majoritară, doar una a fost realizată (Electrica – n.r.). Executivul comunitar arată că societăţile de stat, în medie, sunt mult mai îndatorate decât cele private din acelaşi domeniu şi mai puţin profitabile. Profituri în energie, dezastru în transporturi Cele mai mari profituri sunt obţinute în sectorul energetic, respectiv de către Romgaz, Hidroelectrica (aflată în insolvenţă –n.r.), Nuclearelectrica, Transgaz şi Electrocentrale Bucureşti. Companiile cu cele mai mari pierderi sunt din domeniul transporturilor: CFR Călători, Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB), CFR Infrastructură, Metrorex, CFR Marfă şi Tarom. De asemenea, Oltchim – din industria chimică – şi RADET – responsabilă de încălzirea Bucureştiului generează pierderi însemnate. Unele dintre acestea furnizează servicii publice, astfel că sunt îndreptăţite să primească subvenţii. Altele, precum CFR Marfă, Oltchim şi Tarom, operează într-un mediu concurenţial, iar legislaţia europeană este foarte strictă în privinţa condiţiilor în care acestea pot primi sprijin guvernamental. În 2012, datoriile totale ale companiilor de stat, inclusiv cele în insolvenţă sau lichidare, acontau 45 de miliarde de lei, adică 7,7% din PIB. La finele lui 2013, stocul arieratelor acestora era de 3,4% din PIB, faţă de 5% în 2010. Acest lucru a fost obţinut printr-un mix de restructurare a datoriilor, incluzând aici transferuri de la buget, anularea unora şi lichidări. Noi reduceri pot fi atinse, având în vedere că două treimi din datorii sunt deţinute de doar zece companii, notează autorităţile de la Bruxelles. Nu-şi pot plăti datoriile Per total, notează Comisia Europeană, companiile româneşti de stat nu generează destul profit cât să îşi plătească datoriile, din moment ce profitul operaţional generat este de doar 0,4% din PIB, faţă de datorii de 3,4% din PIB. Instituţia arată că societăţile de stat sunt o povară pentru buget, iar colectarea taxelor este mai slabă de la acestea, ceea ce la conferă avantaje faţă de cele private. Printre motivele indicate se află atât cele sociale, respectiv pierderea locurilor de muncă, dar şi menţinerea unor poziţii politice bine remunerate în consiliile de administraţie sau influenţa în anumite industrii. Potrivit unui tabel prezentat în studiu, firmele private din România au taxe restante către buget în valoare de 1,3 miliarde de lei (50%), companiile controlate de Guvern au 783 de milioane (30%), iar cele deţinute de autorităţi locale au taxe de plătit în valoare de 514 milioane (20%). Control haotic Raportul arată că societăţile de stat sunt controlate fie de către ministere, fie de autorităţile locale sau de autorităţi publice tutelare. Fiecare minister sau autoritate are propria structură care administrează societăţile. Comisia Europeană spune că acest mod de guvernanţă „nu este ideal“ deoarece nu se evită interferenţa politică şi nici nu se face diferenţierea între activele strategice, pe care statul trebuie să le controleze în continuare, şi cele pe care ar trebui să le privatizeze. Raportul notează că Ordonanţa 109/2011, care stipulează guvernanţa corporativă, va fi modificată în Parlament, ceea ce va furniza o oportunitate de a îmbunătăţi prevederile acesteia şi de a reîntări implementarea acesteia.

Raportul Comisiei Europene Despre Situaţia Companiilor de Stat Din România Ianuarie 2015

Citeste mai mult: adev.ro/nj5mlu

Planul de reorganizare a Oltchim, depus la Tribunalul Vâlcea

Administratorul judiciar al combinatului chimic din Râmnicu Vâlcea a depus astăzi, la Tribunalul Vâlcea, planul de reorganizare a societăţii, după doi ani de la declararea insolvenţei.

Administratorul judiciar al combinatului chimic din Râmnicu Vâlcea a depus astăzi, la Tribunalul Vâlcea, planul de reorganizare a societăţii, după doi ani de la declararea insolvenţei. Planul de reorganizare va fi aprobat de Comitetul Creditorilor în luna martie a acestui an, iar apoi va fi publicat în buletinul de insolvenţă. Documentul a fost depus în această dimineaţă la Tribunalul Vâlcea de reprezentanţii Rominsolv, administratorul judiciar de la Oltchim. Sindicaliştii speră că planul de reorganizare să cuprinde măsuri concrete pentru creşterea capacităţii de producţie şi plata salariilor restante. „Sperăm că planul de reorganizare să cuprindă soluţii de redresare şi de la acţionarul majoritar, respectiv Ministerul Economiei, dar şi de la AVAS, nu doar măsuri propuse de administratorul judiciar. Vrem să se plătească salariile restante şi să se pună în funcţiune toate instalaţiile astfel încât să crească cifra de afaceri. După cum ştiţi, secţia OXO a funcţionat pentru puţin timp, iar în decembrie a fost din nou închisă, pentru că cei care se ocupă de combinat nu au reuşit să găsească piaţă de desfacere pentru produse”, spune Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim. Potrivit unui comunicat de presă transmis Bursei de Valori Bucureşti, strategia de reorganizare prevede vânzarea combinatului către un cumpărător eligibil, dar şi îmbunătăţirea rezultatelor financiare prin investiţii tehnologice. Oltchim, control de la ITM Oltchim a intrat în insolvenţă în ianuarie 2013 şi înregistrează în acest moment datorii de peste 800 milioane de euro. Societatea are restanţe salariale şi faţă de cei peste 2000 de angajaţi, lucru ce i-a determinat pe sindicalişti să depună în ianuarie 2015 o plângere la ITM, pentru recuperarea banilor. „Sunt trei luni restante şi am făcut sesizare la ITM. Conducerea s-a angajat să plătească aceste salarii până în 25 februarie 2015, în caz contrar va fi amendată cu 10 000 de lei de către inspectorii ITM”, mai spune Mihai Diculoiu. Combinatul datorează bani şi celor peste 960 de persoane concediate în iunie 2013, care nu şi-au primit nici până în prezent salariile compensatorii. Conform contractului colectiv de muncă, disponibilizaţii au dreptul, în funcţie de vechime, la 7,12 sau 18 salarii compensatorii, respectiv între 20 000 şi 50 000 de lei.

Citeste mai mult: adev.ro/njb1ut

stie cineva s-a depus planul de renegocierere? cand ne vom lua banii?

#33265: -  

 PLAN DE REORGANIZARE  ( nu e renegociere, nu exista asa ceva), iar planul asta de reorganizare ce cuprinde si tabelul de creante creditori achitari, scrie si sus in text, trebuie aprobat de AGA creditorii si dupa va fi publicat in Buletinul de insolventa, atunci se stie cum se fac platile.

CREANTELE OLTCHIM.

AICI ESTE PUBLIC PLANUL DE REORGANIZARE OLTCHIM:

http://www.bdo.ro/services/BRNotifications/Plan_Reorganizare_Oltchim.pdf

#33266: - Re:  

 si nu a vazut nimeni ce scrie in planul de renegociere?

#33267: - Re: Re:  PLAN DE REORGANIZARE OLTCHIM.

 PLAN DE REORGANIZARE este la Tribunal, judecatorul-sindic. Se va face public dupa AGA CREDITORII OLTCHIM SI IN BULETINUL DE INSOLVENTA.

CREANTELE OLTCHIM.

ESTE PUBLIC PLANUL DE REORGANIZARE OLTCHIM

http://www.bdo.ro/services/BRNotifications/Plan_Reorganizare_Oltchim.pdf

 BREAKING NEWS:Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM

CREANTELE OLTCHIM.

 PLAN DE REORGANIZARE este la Tribunal, judecatorul-sindic. Se va face public dupa AGA CREDITORII OLTCHIM SI IN BULETINUL DE INSOLVENTA. .

ESTE PUBLIC SI PE SITE-UL BDO DIN LINK-UL PUBLICAT MAI JOS :

http://www.bdo.ro/services/BRNotifications/Plan_Reorganizare_Oltchim.pdf

Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu

Bursa de Valori Bucuresti, in data de 20 ianuarie:

5 februarie - propunerea planului de reorganizare si depunerea acestuia;

9 februarie - publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a anuntului referitor la planul de reorganizare;

2 - 10 martie - votarea planului in cadrul adunarii creditorilor;

in termen de 15 zile de la depunerea la tribunal a procesului-verbal al adunarii creditorilor, prin care planul a fost aprobat, judecatorul sindic trebuie sa se pronunte asupra confirmarii acestuia. 

 PLAN DE REORGANIZARE este la Tribunal, judecatorul-sindic. Se va face public dupa AGA CREDITORII OLTCHIM.

ESTE  PUBLIC SI PE SITE-UL BDO SI IN BULETINUL DE INSOLVENTA OLTCHIM DUPA AGA CREDITORI.

#33268: - Re: Re: Re:  

 va multumesc cu toate ca nu am inteles nimic din ce miati zis si nu stiu nici cand imi voi lua banii cupa planul de renegociere

multumesc 33269 , acum vad ca ii zice plan de reorganitare

#33269: Plan de Reorganizare S.C. OLTCHIM - PLAN DE REORGANIZARE S.C. OLTCHIM ONLINE SI PUBLIC AZI IL AVETI IN LINK JOS 

 da ne da toti banii?

sunt bani si pt cei din Arpechim?

#33274: Muncitorul - se dau banii si la Pitesti? 

Da. Si pentru cei de la Rafo si Sidex. Sunt bani cacalau. Zicea unul mai devreme ca pana pe 25 febr conducerea oltchim si-a luat angajamentul sa plateasca salariile restante. Ce e mai usor, sa dai milioane de lei ca salarii sau o amenda de 10000 lei la ITM? Astept data de 25. Mai vorbim, flacai.