http://www.impactreal.ro/2014072717287/Consilierii-judeteni-chemati-sa-isi-dea-acordul-pentru-transferul-minelor-de-la-Berbesti-Alunu-catr.html Data publicarii: 27-07-14
http://www.impactreal.ro/images/stories/cet-bun.jpg...
Luni, 28 iulie 2014, Consiliul Judeţean Vâlcea este convocat în şedinţă extraordinară, pentru a aproba proiectul de hotărâre privind acordul instituţiei pentru transferul unor active de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) la societatea CET Govora SA Râmnicu Vâlcea. „Varianta optimă pentru rezolvarea problemelor de eficienţă energetică a resurselor naturale este aceea de integrare a Exploatării Miniere Berbeşti-Alunu alături de CET Govora, într-o societate comercială pe modelul Complexului Energetic Oltenia. Ca urmare a realizării transferului de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, estimăm o normalizare a relaţiilor dintre cele două societăţi, fapt care va avea consecinţe benefice asupra redresării activităţii de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea, prin implementarea unor măsuri care să conducă la eficientizarea activităţii Complexului Energetic Oltenia sub aspectul utilizării
resurselor, redresarea relaţiei financiare dintre Complexul Energetic Oltenia şi CET Govora şi, astfel, să fie evitate blocaje financiare în economie şi, în sfârşit, furnizarea de abur atât către consumatorii casnici, cât şi către cei industriali să poată fi asigurată în cele mai bune condiţii de CET Govora”, precizează Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea. Ministerul Justiţiei, prin scrisoarea adresată Departamentului pentru Energie şi înregistrată la Consiliul Judeţean Vâlcea în data de 23 iulie 2014 a comunicat o serie de observaţii cu privire la proiectul de act normativ, respectiv proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind transferul unor active de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, şi a solicitat completarea dosarului depus pentru realizarea transferului activelor, cu acordul Consiliului Judeţean Vâlcea.
Creanţele neîncasate de la Oltchim au adâncit problemele CET Govora
CET Govora are un capital social subscris şi vărsat în valoare de 51,68 milioane de lei, reprezentând contravaloarea a 9,92 milioane de acţiuni, capital subscris în întregime statului român, prin Consiliul Judeţean Vâlcea. CET Govora este producătorul de energie termică prin intermediul căruia se realizează componenta de producţie, ca segment al serviciului public în municipiul Râmnicu Vâlcea, furnizând şi agent termic pentru platforma industrială, în special pentru SC Oltchim SA. Producţia de energie termică a CET Govora se realizează în cogenerare cu energie electrică, pe bază de cărbune inferior (lignit), provenit din Exploatarea Minieră Berbeşti-Alunu. CET Govora şi fosta Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu (SNLO), actualmente Complexul Energetic Oltenia, s-au aflat în raporturi comerciale permanente, Complexul Energetic Oltenia furnizând către CET Govora lignit utilizat în scopuri energetice,
acesta devenind unul dintre principalii cumpărători de lignit al Complexului Energetic Oltenia, lignit provenit în principal din carierele Alunu şi Berbeşti. Astfel, activitatea CET Govora depinde de furnizarea de lignit de la aceste exploatări ale Complexului Energetic Oltenia. Cele două cariere au avut ca destinaţie principală, încă de la înfiinţarea lor producţia şi furnizarea de lignit către CET Govora, deservind practic această centrală electrică de termoficare. În acest sens, întreaga infrastructură aferentă carierelor Berbeşti şi Alunu (ca, de exemplu, liniile de cale ferată) a fost concepută şi executată pentru a transporta lignitul către CET Govora şi nu către alte centrale. CET Govora a luat o opţiune determinantă, în sensul funcţionării preponderent cu combustibil fosil, respectiv lignit, mai ales în contextul angajării de către Consiliul Judeţean Vâlcea, prin Contractul de finanţare nr. 3986LB/17
august 2011, pentru realizarea unui proiect major prin Axa prioritară 3 a POS Mediu, investiţie în baza căreia CET Govora va beneficia de o finanţare în valoare de 70 de milioane de euro, în proporţie de 95% nerambursabilă, investiţie necesară pentru soluţionarea problemelor de mediu şi pentru eficientizarea unui cazan care funcţionează cu lignit. Între CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia s-au încheiat, la data de 22 decembrie 2010, Contractul de furnizare nr. 666, amendat ulterior prin procesul-verbal de conciliere a obiecţiunilor formulate sub nr. 938/3 februarie 2011, care are ca obiect furnizarea de lignit în scopuri energetice către CET Govora. Ulterior, cele două părţi au avut numeroase corespondenţe pe tema restanţelor la plata preţului lignitului din partea CET Govora, din mai multe motive. Situaţia s-a datorat în special din cauza neplăţii de către SC Oltchim SA a agentului termic furnizat de CET Govora pe
întreaga perioadă în care această unitate foarte importantă pentru economia naţională s-a aflat în dificultate. Întrucât normalizarea acestei situaţii de fapt a SC Oltchim SA nu se întrevede curând, este de aşteptat ca restanţele CET Govora către Complexul Energetic Oltenia să crească în continuare.
Creanţa CET Govora la Oltchim este mai mare decât debitul către CEO
CET Govora a furnizat neîntrerupt agent termic către SC Oltchim SA, înţelegând necesitatea neîntreruperii activităţii acestei societăţi, în pofida faptului că SC Oltchim SA nu şi-a achitat datoriile către CET Govora. În prezent, creanţa CET Govora este mai mare decât debitul către Complexul Energetic Oltenia. Din cauza neîncasării creanţelor de la SC Oltchim SA, în prezent CET Govora înregistrează o datorie totală faţă de Complexul Energetic Oltenia de peste 193 de milioane de lei, din care 157 de milioane de lei reprezintă creanţa principală şi 36 de milioane de lei penalităţi de întârziere calculate de Complexul Energetic Oltenia. Pentru recuperarea acestor arierate, Complexul Energetic Oltenia a demarat mai multe acţiuni în instanţă, aflate în prezent în diferite stadii de judecată. Conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea consideră că este imperios necesară rezolvarea problemei financiare dintre SC Oltchim
SA şi CET Govora, pe de o parte, şi dintre CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia, pe de altă parte. Consecinţa directă a acestei situaţii este riscul neasigurării cantităţilor necesare de cărbune printr-o eventuală sistare a livrărilor de către Complexul Energetic Oltenia, fiind pusă în pericol asigurarea serviciului de distribuţie a energiei termice către populaţia din municipiul Râmnicu Vâlcea, asigurată în sistem centralizat sau clienţii macroeconomici, cum ar fi SC Oltchim SA şi SC Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group SA. Pentru reglementarea situaţiei s-a propus soluţia transferului activităţii celor două cariere Berbeşti-Alunu la CET Govora, urmând ca, prin procesul de preluare, să se reglementeze şi creanţa neachitată. În urma negocierilor purtate cu Complexul Energetic Oltenia a fost încheiat protocolul înregistrat la numărul 2487/5 februarie 2014, prin care cele două societăţi se angajează
că vor depune toate diligenţele necesare în vederea realizării transferului. Ca urmare, cele două societăţi intenţionează să efectueze toate demersurile necesare care să permită integrarea în cadrul CET Govora atât a capacităţii de producţie - deja existentă la CET Govora, cât şi a exploatărilor de lignit ale Complexului Energetic Oltenia de la Berbeşti şi Alunu, prin realizarea unui transfer de active, sub forma unui transfer de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, cuprinzând carierele Berbeşti şi Alunu. Transferul de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora înseamnă un transfer cu privire la toate active respective, precum şi a angajaţilor, autorizaţiilor, datelor şi contractelor destinate activităţii comerciale de exploatare a lignitului la carierele Berbeşti şi Alunu, împreună cu infrastructura de exploatare, formând împreună o structură economică unitară,
capabilă să fie exploatată şi să funcţioneze ca o activitate economică independentă. Astfel, Complexul Energetic Oltenia va transfera către CET Govora activele şi pasivele care se află în strânsă legătură cu carierele Berbeşti şi Alunu, cuprinzând şi creanţele Complexului Energetic Oltenia; un număr de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia aferenţi exploatărilor, angajaţi care vor fi transferaţi prin efectul legii; licenţa de exploatare a lignitului pentru respectivul perimetru, împreună cu orice alte licenţe, autorizaţii şi permise aplicabile; acea parte dintre contractele încheiate de Complexul Energetic Oltenia în legătură cu activele transferate, contracte care vor fi transferate de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, dar numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii cu privire la active (în acest sens se vor semna contracte de cesiune); drepturile şi
obligaţiile corelative elementelor care formează întreprinderea cuprinzând obligaţiile de mediu (cu aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”), obligaţii faţă de angajaţi, dar şi obligaţii cu privire la exproprieri, pentru asigurarea frontului de lucru.
Insolvenţa CET Govora ar conduce la un dezastru economic în Vâlcea
În cazul preluării întreprinderii se vor transfera către CET Govora doar drepturile şi obligaţiile care au o legătură directă cu activitatea desfăşurată în cadrul carierelor Berbeşti şi Alunu, fără a se transfera nici un alt drept sau obligaţie de altă natură şi care ţin de Complexul Energetic Oltenia, aferente altor operaţiuni sau activităţi desfăşurate de această societate. Transferul activelor, angajaţilor, autorizaţiilor, creanţei Complexului Energetic Oltenia şi cesiunea contractelor se va face în mod integrat, ca transfer de întreprindere, cu respectarea prevederilor legale aplicabile. În ceea ce priveşte preţul pe care CET Govora va trebui să-l plătească la Complexul Energetic Oltenia, ca urmare a transferului de întreprindere, acesta trebuie stabilit la o valoare justă, luându-se în calcul restructurarea sau eventuala reeşalonare a arieratelor existente, aşa cum va rezulta şi în urma analizei
tehnico-economice ce va fi solicitată de CET Govora şi care urmează să fie efectuată de Complexul Energetic Oltenia. Transferul de întreprindere se va face la valoarea rezultată ca urmare a stabilirii diferenţelor dintre activele şi obligaţiile transferate şi în baza unui raport de evaluare întocmit în condiţiile legii de un evaluator autorizat, iar plata se va face în rate, conform unei înţelegeri care va fi convenită între părţi, pe baza unor negocieri. Ca urmare a efectuării transferului de întreprindere, CET Govora va avea posibilitatea de a controla volumul producţiei de cărbune al minelor Berbeşti şi Alunu, putând optimiza procesul atât din punct de vedere organizaţional, cât şi al costurilor angajate. Nefinalizarea procesului de transfer a exploatării de cărbune Berbeşti-Alunu către CET Govora în viitorul apropiat va pune societatea în două situaţii posibile. În cazul în care Complexul Energetic Oltenia
continuă acţiunile în instanţă pentru recuperarea creanţelor restante, urmează ca, după obţinerea deciziilor favorabile, să treacă la punerea lor în aplicare prin executarea societăţii, lucru care va conduce la deschiderea procedurii de insolvenţă, ca urmare a imposibilităţii de a achita obligaţiile. Consecinţele sunt că se va sista implementarea proiectului de investiţii în valoare de 70 de milioane de euro, finanţat prin POS Mediu pentru modernizarea şi conformarea la cerinţele de mediu a unui cazan pe cărbune ce asigură serviciul de termoficare urbană în municipiul Râmnicu Vâlcea, urmând să fie retrasă finanţarea şi să fie restituite fondurile consumate; se va stopa accesarea unei finanţări de 15 milioane de euro prin POS Mediu pentru înlocuirea circuitelor secundare de termoficare urbană. În plus, CET Govora se va afla în imposibilitatea de a atrage surse financiare pentru realizarea programului de
conformare la cerinţele de mediu pentru celelalte echipamente de producţie; iar neconformarea la mediu va conduce la retragerea autorizaţiei de funcţionare şi, implicit, la oprirea activităţii, fiind pusă în pericol funcţionarea întregii Platforme Industriale Vâlcea, a SC Oltchim SA, SC Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group SA, a exploatărilor miniere Berbeşti-Alunu şi Ocnele Mari şi la pierderea a peste 10.000 de locuri de muncă.
Privatizarea Oltchim depinde de situaţia economică a CET Govora
În cazul în care Complexul Energetic Oltenia va lua hotărârea de a cesiona creanţa deţinută asupra CET Govora către o societatea de recuperare a creanţelor, în această situaţie CET Govora va fi nevoită fie să deschidă procedura de insolvenţă, societatea nedispunând de resurse financiare pentru achitarea obligaţiilor, fie să transfere noului creditor creanţa deţinută la SC Oltchim SA, pentru compensarea cu obligaţiile către Complexul Energetic Oltenia. Prin această operaţiune, o societate financiară nebancară va deveni un creditor important al SC Oltchim SA şi va putea împiedica derularea procesului de privatizare a combinatului, în funcţie de interesele sale. Pentru situaţia actuală şi pentru negocierile viitoare în vederea privatizării SC Oltchim SA, este oportun ca CET Govora să fie unul dintre cei mai mari creditori ai SC Oltchim SA, cu un număr important de voturi în Adunarea Creditorilor, pentru avizarea
favorabilă a planului de restructurare şi finalizarea cu succes a programului de privatizare a combinatului chimic vâlcean. Varianta optimă pentru rezolvarea problemelor de eficienţă energetică a resurselor naturale este aceea de integrare a Exploatării miniere Berbeşti-Alunu alături de CET Govora, într-o societate comercială pe modelul Complexului Energetic Oltenia. Ca urmare a realizării transferului de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, Consiliul Judeţean Vâlcea estimează o normalizare a relaţiilor dintre cele două societăţi, fapt care va avea consecinţe benefice asupra redresării activităţii de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea, prin implementarea unor măsuri care să conducă la eficientizarea activităţii Complexului Energetic Oltenia sub aspectul utilizării resurselor, redresarea relaţiei financiare dintre Complexul Energetic Oltenia şi CET Govora şi, astfel, să fie evitate
blocaje financiare în economie şi, în sfârşit, furnizarea de abur atât către consumatorii casnici, cât şi către cei industriali să poată fi asigurată în cele mai bune condiţii de CET Govora. Recent, Ministerul Justiţiei a comunicat o serie de observaţii cu privire la proiectul de act normativ, respectiv proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind transferul unor active de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora şi a solicitat completarea dosarului depus pentru realizarea transferului cu acordul Consiliului Judeţean Vâlcea, pentru transferul activelor menţionate. „Precizăm că, pentru aprecierea situaţiei extraordinare şi de urgenţă care reclamă emiterea unei ordonanţe de urgenţă este necesară obţinerea avizului de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, conform art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. Potrivit art. 41 din Legea nr. 24/2000, titlul proiectului trebuie
să redea pe scurt obiectul de reglementare. În cazul de faţă, titlul proiectului se referă la transferul unor active, în timp ce prevederile au în vedere acordarea mandatului pentru reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor de la Complexul Energetic Oltenia pentru a aproba transferul unor active, unor contracte şi a unei creanţe. Practic, pentru rezolvarea situaţiei extraordinare, singurul impediment care nu facilitează soluţionarea acesteia ar fi că reprezentanţii statului în adunarea generală a CEO nu au mandat să aprobe operaţiunile necesare”, se spune, printre altele, în scrisoarea Ministerului Justiţiei.
Desprinderea unei fracţiuni din patrimoniul CEO nu poate avea loc gratuit
În motivarea privind acordarea avizului negativ la proiectul de act normativ privind transferul la CET Govora a minelor de cărbune de la Berbeşti şi Alunu, ministrul Robert Cazanciuc a precizat următoarele: „Transferul unor active, al unor contracte şi a unor creanţe, precum a personalului aferent activităţii transferate corespunde unei divizări parţiale, conform art. 236 alin. 3 din Codul Civil, respectiv unei desprinderi, potrivit art. 250 din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestui articol, prevederile prezentului capitol, referitoare la divizare, cu excepţia art. 250, alin. 1, lit. c se aplică şi atunci când o parte din patrimoniul unei societăţi se desprinde şi este transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente sau unor societăţi care sunt astfel constituite în schimbul alocării de acţiuni sau părţi sociale ale societăţilor beneficiare către acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă
activele (desprindere în interesul acţionarilor on asociaţilor), sau societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii). Prin urmare, observăm că dispoziţiile legale în vigoare instituie norme de natură să realizeze imperativul constituţional de garantare şi ocrotire a proprietăţii private, indiferent de titular, conform art. 44 din Constituţie, în sensul că nici o operaţiune de înstrăinare de active, creanţe, contracte şi personal nu poate face abstracţie de structura acţionariatului societăţii din patrimoniul căreia se desprinde o fracţiune de patrimoniu. În acest sens, observăm că iniţiatorii nu au în vedere sub nici o formă cadrul legal în vigoare şi nici instituirea unor garanţii legale pentru protecţia proprietăţii private a acţionarilor CEO. Potrivit datelor disponibile, structura acţionariatului CEO este 77% statului, iar 23% este la Fondul Proprietatea. Desprinderea unei
fracţiuni din patrimoniul CEO nu poate avea loc cu titlu gratuit, decât dacă acţionarii CEO ar decide să facă o donaţie în acest sens. În principiu, pentru protecţia proprietăţii acţionarilor CEO, desprinderea fracţiunii de patrimoniu ar trebui să fie efectuată cu titlu oneros, fie să fie efectuată în una dintre modalităţile prevăzute de art. 250 din Legea nr. 31/990. Arătam că, în modalitatea preconizată conform prezentului proiect, drepturile acţionarilor CEO nu sunt sub nici o formă protejate şi, din acest motiv, măsurile preconizate pot conduce la afectarea negativă a dreptului de proprietate al acţionarilor CEO, ceea ce este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituţionalitate, în raport cu art. 44 şi 115 din Constituţie. Mai mult, arătam că, dacă desprinderea fracţiunii de patrimoniu s-ar efectua conform regulilor din Legea nr. 31/1990, acţionarii privaţi ai CEO ar avea deschis inclusiv
accesul la justiţie pentru a formula contestaţiile lor pe calea opoziţiei. Aceeaşi cale, a opoziţiei, ar fi deschisă inclusiv creditorilor CEO, respectiv ai CET Govora. Subliniem că revine inclusiv legiuitorului delegat ca, în măsurile pe care le adoptă, să includă garanţii pozitive pentru garantarea accesului liber la justiţie, conform art. 21 din Constituţie, pentru toate părţile interesate în procesul de desprindere. În caz contrar, ordonanţa de urgenţă poate fi considerată incompatibilă cu prevederile din Constituţie”.
Propunerea de act normativ trebuie să aibă avizul Consiliului Concurenţei
Ministerul Justiţiei mai recomandă iniţiatorilor proiectului de act normativ privind transferul minelor de la Berbeşti-Alunu către CET să aibă în vedere, eventual, soluţia efectuării unei desprinderi a unei fracţiuni din patrimoniul CEO, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, dat fiind că există acest cadru legal, care cuprinde toate garanţiile patrimoniale şi procesuale necesare pentru cei implicaţi. „Din acest punct de vedere, nu se justifică adoptarea unor măsuri la nivel de lege, cadrul legal în materie fiind complet. În ceea ce priveşte mandatul necesar pentru reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor CEO, arătăm că, aşa cum se arată în nota de fundamentare, CEO beneficiază de strategia de privatizare. Astfel, în măsura în care iniţiatorii prezentului proiect consideră necesar, şi în funcţie de stadiul implementării strategiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 87/2003,
considerăm că ar putea fi avută în vedere o modificare a strategiei de privatizare, ca etapă prealabilă a unei desprinderi a unei fracţiuni din patrimoniul CEO, ceea ce ar constitui mandatul acordat de Guvern, conform legii, pentru toţi reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor CEO. Desigur că, în acest demers, este necesar ca iniţiatorii să aleagă în cunoştinţă de cauză una dintre alternativele posibile. Conform art. 250 din Legea nr. 31/1990, vor fi necesare demersuri de consultare a Fondului Proprietatea, precum şi îndeplinirea prealabilă a tuturor procedurilor naţionale şi comunitare privind incidenţa unor eventuale elemente de natura ajutorului de stat sau de concentrare economică (în privinţa CET Govora). Din acest punct de vedere, este necesar punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, atât din perspectiva regulilor în materia ajutorului de stat, cât şi din perspectiva regulilor în materia
concentrării economice, precum şi completarea notei de fundamentare cu date privind acest punct de vedere. În acest sens, arătăm că prevederile de la art. 2, alin. 1 şi din nota de fundamentare, potrivit cărora implementarea măsurilor prevăzute se realizează cu respectarea normelor în domeniul ajutorului de stat sunt lipsite de claritate şi precizie şi nu fac altceva decât să plaseze, în cazul de faţă, o ordonanţă de urgenţă sub condiţia suspensivă a autorizării unui eventual ajutor de stat, cu consecinţe incalculabile asupra procesului preconizat. Arătăm că aplicarea dispoziţiilor legale privind desprinderea unei fracţiuni din patrimoniu are, pe lângă avantajele mai sus menţionate, şi avantajul că, în cadrul acestei operaţiuni se identifică precis toate elementele de activ şi pasiv care sunt supuse transferului şi, de asemenea, se realizează o evaluare a acestora de către un evaluator autorizat. În ceea ce
priveşte transferul licenţei miniere de exploatare, arătăm că utilizarea dispoziţiilor legale privind desprinderea ar constitui, de asemenea, un avantaj, deoarece ar corespunde cazului de transfer al licenţei prevăzut de art. 24, alin 3 din Legea nr. 85/2003, desprinderea reprezentând o măsură de reorganizare a titularului licenţei în acest sens. Desigur că este necesar şi avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. De asemenea, în privinţa transferului personalului este necesar avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, se mai menţionează în adresa Ministerului Justiţiei.
