Cu CAS o rezolvăm, dar ce facem cu închiderea Arpechim Piteşti, Oltchim Rm. Vâlcea, Mechel Târgovişte, Alor Oradea, Europharm Braşov sau Ursus Cluj?

http://www.zf.ro/opinii/cu-cas-o-rezolvam-dar-ce-facem-cu-inchiderea-arpechim-pitesti-oltchim-rm-valcea-mechel-targoviste-alor-oradea-europharm-brasov-sau-ursus-cluj-12972838

Este bine că după patru ani de şocuri fiscale de la PDL (impozitul forfetar, TVA) şi după alţi doi ani de la PSD (acciza pe benzină, taxa pe stâlp) se pune acum problema scăderii contribuţiilor sociale, dar războiul care s-a declanşat este nejustificat de mare pentru o măsură care nu scoate România din subdezvoltare.

Atâta energie s-a consumat pentru justificarea sau contra-justificarea acestei măsuri încât aparent de ea atârnă cu totul relansarea economică şi punerea României pe un drum corect, ceea ce este fals.

Lupta cea mare este de fapt cu subdezvoltarea şi anume cu oprirea industrializării şi a urbanizării ţării în urmă cu 25 de ani. Faţă de 8 milioane de salariaţi cât avea în 1990, România mai are astăzi doar 4,5 milioane iar gradul de urbanizare stagnează la 52% în ultimele două decenii şi jumătate.

Privatizarea - către străini, către români – a fost urmată din păcate în multe, prea mult locuri, de distrugere şi capitalul venit în loc, străin în primul rând, nu l-a înlocuit pe cel anterior pentru a putea antrena suficient economia şi populaţia în activităţi cu valoare adăugată.

Carom Oneşti, Fibrex Săvineşti, Moldosin Vaslui, IMUM Medgidia, fabricile de zahăr şi de ulei din Bărăgan, Chimopar Bucureşti, Doljchim Craiova, Solventul Timişoara, Sinteza Oradea – numai câteva exemple din sute de fabrici de îngrăşăminte, de fibre şi fire sintetice, de reactivi chimici, mase platice, solvenţi, insecticide, aditivi pentru uleiuri minerale sau produse farma, cu mii de angajaţi care în loc să fie modernizate au fost demolate sau aşteaptă la rând.

Nu era nevoie în România de îngrăşăminte, de fire şi fibre, de reactivi chimici şi medicamente?

Închiderea capacităţilor industriale a fost urmată de depopulare: cu 32% a scăzut populaţia oraşului Roman între 2002 şi 2012, cu 23% Câmpia Turzii, cu 22% populaţia oraşului Brăila şi cu 26% populaţia oraşului Turnu Măgurele. Unde s-a mai văzut, în ce ţară din lume a mai avut loc o aşa depopulare ca urmare a condiţiilor vitrege de trai fără să fi avut un război sau ciumă?

Sunt 34 de oraşe unde populaţia a scăzut cu mai mult de 20% în perioada 2002-2012, unde condiţiile din şcoli şi spitale sunt deplorabile, pe măsura lipsei locurilor de muncă, unde tinerii gândesc că nu au altă şansă decât să plece imediat ce fac 18 ani în Italia sau Spania pentru joburi necalificate.

Scăderea CAS (o măsură de altfel de salutat, că acum poate se răzgândesc şi anunţă o creştere de 5% a CAS la anul, ca să acopere deficitul fondului de pensii publice!) nu ţine locul unui Program Naţional de Relansare a Economiei de care are nevoie România.

Nu ţine locul centrelor de procesare a laptelui, a legumelor şi fructelor care ar trebui să apară în fiecare comună din România, nu ţine locul acoperii ruşinii de a avea deficit comercial extern la produse de panificaţie când din satele depopulate, cu case şi garduri semidărâmate, unde copiii se joacă în praf desculţi, zboară azi camioanele de 20 de tone de grâu care umflă conturile traderilor.

Aceasta a fost situaţia în anii ’90, iar din păcate în prezent vine iar un val de închideri, ale investitorilor străini: fabrica de oţeluri speciale Mechel Târgovişte (investitori ruşi), fabrica d emedicamente Europharm Braşov, pentru care britanicii nu au găsit un cumpărător, fabrica de bere Ursus demolată la Cluj sau fabrica de ciocolată Poiana demolată la Braşov.

La acestea se adaugă capacităţile industriale ale românilor care sunt sufocate de lipsa capitalului. Băncile străine au ajuns, culmea, să finanţeze cu depozitele românilor – pentru că de acasă nu mai aduc bani, ci dimpotrivă, îşi reduc expunerea locală - firmele străine: austriecii pe austrieci, grecii pe greci, germanii pe germani, francezii pe francezi.

Valul de insolvenţe care a lovit economia este din ce în ce mai greu de suportat. Cu o rată a creditelor neperformante de 22% sistemul bancar este aproape „în pioneze“ având nevoie acută de bani suplimentari de la statele de unde vin băncile prezente în România, aşa cum a fost salvată Bancorex cu banii statului român. Dar va accepta contribuabilul austriac, grec sau francez să contribuie la salvarea băncilor care au sucursale în România?

Din acest punct de vedere, este dramatic să ajungi să spui într-un document guvernamental că finanţezi scăderea CAS „dintr-o mai bună recuperare“ a obligaţiilor fiscale de la firmele în insolvenţă. Păi dacă firmele respective nu mai au piaţă, nu mai au produse, nu mai au finanţare, adică sunt muribunde, tu ca guvern speri să le strângi şi mai tare de gât să scoţi mai mulţi bani de la ele şi te bazezi pe aceşti bani pentru reducerea CAS?

„Păi nu ţi-am spus că n-am? Ce să-ţi fac eu dacă n-am?“, spune Moromete al lui Marin Preda când vine „Fonciirea“, adică Fiscul, la poartă. Adică tu ca guvern tot de la Moromete care n-are speri să iei banii ca să-i spui după aia – uite, băi Moromete, ţi-am redus dările cu 5%!

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2014

http://ziaruldevalcea.ro/2014/07/23/un-auditor-a-descoperit-mai-multe-nereguli-in-relatiile-comerciale-dintre-oltchim-si-mentchim/

http://ziaruldevalcea.ro/wp-content/uploads/2013/12/oltchim1-500x333-500x320.jpg...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Recent, auditorul independent PKF Finconta a efectuat procedurile agreate cu privire la tranzacţiile înregistrate de către SC Oltchim SA cu societăţile comerciale la care aceasta deţine participaţii în capitalul social pentru perioada ianuarie – decembrie 2013. Contractele sau actele adiţionale au o valoare cumulată de cel puţin 50.000 euro. „Aceste proceduri au fost efectuate pentru a analiza contractele raportate de către SC Oltchim SA către Autoritatea de Supraveghere Financiara in raportul curent numărul 4327 din data de 15 mai 2014, întocmit conform Regulamentului CNVM numărul 1/2006 si articolului 225 din Legea nr. 297/2004, şi pentru a verifica dacă preţul, coroborat cu drepturile si obligaţiile asumate de parti, este corect prin raportare la celelalte oferte existente pe piaţa, si sunt rezumate dupa cum urmeaza: obţinerea informaţiilor referitoare la procedurile interne si procesul decizional de selectare a partenerilor de afaceri (Mentchim şi Sistemplast), prin discuţii cu reprezentanţii conducerii Oltchim, si raportate in raportul mentionat mai sus; discutarea cu reprezentanţii conducerii Oltchim referitoare la natura produselor si serviciilor tranzactionate in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013 cu societatile Mentchim şi Sistemplast; pentru fiecare domeniu de activitate acoperit de către societatile Mentchim şi Sistemplast, analiza dosarelor de oferte concurente; obţinerea informaţiilor referitoare la natura produselor si serviciilor tranzactionate cu societatile mentionate. În cursul anului 2013, Oltchim a avut in derulare contracte de execuţie lucrări de reparaţii si verificări tehnice (contract nr. 2130002/14 ianuarie 2013), execuţie lucrări mecanice si electrice (contract nr. 2628/15243/2012), execuţie lucrări de intretinere si interventie tehnica permanenta si soluţionare incidente tehnice (contract nr. 2729/15746/5 august 2012), încheiate cu Mentchim Conform discuţiilor avute cu reprezentanţii Societatii, serviciile prestate in cadrul acestor contracte sunt servicii cu un grad ridicat de specializare pentru care nu exista contracte similare sau oferte concurente in cadrul societatii. Prin urmare, nu am putut compara preţul, coroborat cu drepturile si obligaţiile asumate de parti in cadrul contractelor mentionate mai sus, prin raportare la celelalte oferte existente pentru Oltchim. În baza contractului nr. 3363/19 august 2005 incheiat cu Mentchim, Oltchim a facturat in cursul anului 2013 venituri din chirii in valoare de 939.280 lei. Obiectul acestui contract consta in închirierea de către Oltchim a unor bunuri imobile si mobile, echipamente, instalatii si mijloace de transport si manipulare pentru a fi utilizate de către Mentchim în scopul realizarîi de către aceasta din urma a obiectului sau de activitate (CAEN 2852 Operaţiuni de mecanica generala), inclusiv in vederea îndeplinirii obiectului de activitate a contractului cadru nr. MEA 2628/15243/2012 (si acte adiţionale nr. 1 si 2), a contractului pentru intretinere si interventie tehnica permanenta nr. MEA 2729/15746/5 august 2012 (si act adiţional nr. 1) si a contractului de execuţie lucrări mecanice si electrice in regim de urgenta intr-un timp mai scurt de 8 ore nr. 2130002/14.01.2013. Valoarea lunara a chiriei facturata către Mentchim acopera in întregime cheltuielile cu amortizarea aferenta clădirilor si echipamentelor, instalaţiilor si a mijloacelor de transport, precum si impozitele aferente clădirilor si a terenurilor închiriate. În baza contractului nr. MEA624/4347/17.07.2010 încheiat cu Mentchim, Oltchim a facturat in cursul anului 2013, energie electrica in valoare de 237.110 lei. Obiectul acestui contract consta in refacturarea cheltuielilor cu energia electrica consumata de către Mentchlm, care isi desfasoara activitatea pe platforma Oltchim, avand in vedere faptul ca Societatea furnizeaza energie electrica societatilor racordate la reţeaua proprie de distributie. Analizand cele mai importante contracte de furnizare energie electrica încheiate de către Societate cu beneficiarii care isi desfasoara activitatea pe platforma Oltchim, am constatat faptul ca preţul de vanzare practicat de către Societate in baza contractului mai sus mentionat este egal cu preţul de achiziţie plus tariful de distributie aprobat de către ANRE. Preţul de vanzare practicat de către Societate este acelaşi pentru toti beneficiarii racordaţi la reţeaua de distributie a energiei electrice a acesteia. În data de 16 octombrie 2013 Curtea de Apel Piteşti a emis Decizia nr. 3140 in cadrul dosarului nr. 5706/90/2011 avand ca obiect procedura insolventei debitoarei Mentchim, prin care s-a dispus intrarea Mentchim în faliment. Avand in vedere specificul activitatii de producţie a Oltchim şi a regimului de funcţionare continuu care determina necesitatea asigurarii unor servicii de mentenanta specifice societatii care sa permită interventia rapida si cu personal calificat, conducerea societatii a încheiat protocolul de cesiune nr. DE 1313/18624/13.11.2013 prin care au fost cesionate către Sistemplast lucrările de mentenanta asigurate anterior de către Mentchim in baza contractului cadru nr. MEA 2628/15243/2012 (si acte adiţionale nr. 1 si 2), lucrările de intretinere si interventie tehnica permanenta efectuate in baza contractului nr. MEA 2729/15746/05.08.2012 (si act adiţional nr. 1), precum si lucrările de execuţie lucrări mecanice si electrice in regim de urgenta intr-un timp mai scurt de 8 ore efectuate in baza contractului nr. 2130002/14 ianuarie 2013. În urma efectuării procedurilor descrise, si cu excepţia observaţiilor mentionate mai sus, nu am identificat si alte aspecte semnificative care sa necesite raportarea separata a acestora”, se arată printre altele în raportul realizat de PKF Finconta.

#24727: - Re: Un auditor a descoperit mai multe nereguli în relaţiile comerciale dintre Oltchim şi Mentchim

Pierderile firmelor la care Oltchim detine actiuni au afectat rezultatele financiare consolidate

http://www.impactreal.ro/2014061517061/Pierderile-firmelor-la-care-Oltchim-detine-actiuni-au-afectat-rezultatele-financiare-consolidate.html

Data publicarii: 15-06-14

Conducerea societăţii Oltchim S http://www.impactreal.ro/images/stories/oltchim_10001.jpg... A Râmnicu Vâlcea a prezentat public situaţiile financiare consolidate aferente anului trecut, care reflectă o scădere a indicatorilor economico-financiari la firmele unde combinatul chimic vâlcean deţine participaţii. O sinteză a rezultatului net înregistrat de SC Oltchim SA în situaţiile financiare consolidate se prezintă astfel: pierdere netă înregistrată de SC Oltchim SA - 946,86 milioane de lei; pierdere netă înregistrată de SC Sistemplast SA - 279.000 de lei; pierderi înregistrate de societăţile asociate - 414.000 de lei. Situaţiile financiare consolidate elaborate de SC Oltchim SA pentru exerciţiul financiar aferent anului 2013 sunt întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), aşa cum sunt aprobate de Uniunea Europeană. Întocmirea situaţiilor financiare consolidate s-a făcut prin însumarea situaţiilor financiare ale SC Oltchim SA şi SC Sistemplast SA, iar la societăţile asociate s-a avut în vedere doar profitul calculat în funcţie de aportul la capitalul social. O influenţă majoră asupra rezultatelor financiare înregistrate de SC Oltchim SA în anul 2013 o reprezintă reevaluarea activelor. Astfel, ca urmare a înregistrării acestor reevaluări, influenţa în pierderea din exploatare a fost de 652 de milioane de lei. În aceste condiţii, pierderea netă, în sumă de 947,68 milioane de lei, este formată din pierdere ca urmare a înregistrării reevaluării activelor (652 de milioane de lei), precum şi din pierdere curentă (295,7 milioane de lei). În concluzie, dacă se analizează strict pierderea curentă în anul 2013, rezultă, comparativ cu anul 2012, o reducere a acesteia cu 271,82 milioane de lei, respectiv cu 48%. Sistemplast a preluat activitatea de mentenanţă de la Mentchim SC Sistemplast SA s-a înfiinţat în 12 februarie 1999, iar obiectul principal de activitate îl constituie producerea şi comercializarea articolelor din PVC şi polietilenă (tuburi, conducte, fitinguri şi accesorii). Capitalul social este de 7,7 milioane de lei, cu următoarea structură a acţionariatului: SC Oltchim SA - 94,4%, Charity Holdings - 5,2% şi alţi acţionari - 0,4%. În prezent, societatea are în proprietate o clădire pe care o are închiriată la terţe societăţi comerciale. Principalii indicatori economico-financiari realizaţi în anul 2013 sunt: cifra de afaceri - 28.000 de lei, costul vânzărilor - 1,14 milioane de lei, pierdere - 279.000 de lei. În noiembrie 2013, SC Sistemplast SA a preluat activitatea de mentenanţă de la SC Mentchim SA, societate aflată în faliment. SC Oltchim SA mai deţine participaţii cu procente sub 50% la următoarele societăţi comerciale: SC Protectchim SRL (30%), SC Euro Urethane SRL (41,28%) şi SC Oltquino SA (46,64%). Pentru societăţile asociate, la care SC Oltchim SA deţine între 20% şi 50% din capitalul social, la întocmirea situaţiilor financiare consolidate în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară, s-a avut în vedere doar profitul calculat în funcţie de aportul la capitalul social. SC Protectchim SRL este o societate înfiinţată în 27 februarie 2003, la care SC Oltchim SA deţine 30% din capitalul social, restul fiind deţinut de persoane fizice. Obiectul de activitate este prestarea serviciilor de construcţii, lucrări de izolaţii şi protecţie anticorozivă. La 31 decembrie 2013, societatea avea datorii de 23,34 milioane de lei, venituri totale de 38,84 milioane de lei şi un mic profit de 30.000 de lei. SC Euro Urethane SRL este o societate la care SC Oltchim SA deţine 41,28% din capitalul social, restul de 58,72% fiind deţinut de PCC SE. Obiectul de activitate este fabricarea toluendiizocianatului, prestare servicii de realizare protecţii pentru piese, instalaţii sau mijloace transport. În prezent, societatea este pe investiţii. La 31 decembrie 2013, întreprinderea avea active de 59,1 milioane de lei, datorii de 17 milioane de lei, venituri totale de 1,96 milioane de lei şi pierderi de 210.000 de lei. SC Oltquino SA este o societate mixtă, înfiinţată în 19 decembrie 1994, având ca acţionari SC Oltchim SA, cu 46,64% din acţiuni, Inquinosa Spania - cu 53% din acţiuni şi persoane fizice spaniole - cu 0,37%. Obiectul principal de activitate îl constituie producerea şi comercializarea produselor chimice. La data de 31 decembrie 2013, societatea avea un capital social de 2 milioane de lei, active de 4,8 milioane de lei, datorii de 120.000 de lei, venituri totale de 1,6 milioane de lei şi o pierdere de 723.000 de lei. Pierderea înregistrată de SC Oltchim SA în anul 2013 a fost determinată de funcţionarea la capacitate redusă a instalaţiilor, respectiv de 21%, cauza majoră fiind lipsa capitalului de lucru pentru finanţarea activităţii de producţie, coroborată cu imposibilitatea repornirii activităţii Direcţiei Petrochimice Bradu, care este singura sursă pentru etilenă (materia primă principală utilizată în procesul de producţie), produs care nu se poate aproviziona din alta sursă, precum şi de rezultatele reevaluării patrimoniului SC Oltchim SA. Auditorul are mari rezerve că Oltchim îşi va putea continua activitatea Societatea PKF Finconta SRL Bucureşti a auditat situaţiile financiare consolidate ale SC Oltchim SA şi ale filialelor sale, care cuprind situaţia consolidată a poziţiei financiare la 31 decembrie 2013, precum şi situaţia consolidată a rezultatului global, situaţia consolidată a modificării capitalurilor proprii şi situaţia consolidată a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la 31 decembrie 2013, împreună cu un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte note explicative. „Conducerea SC Oltchim SA este responsabilă de întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare consolidate, în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară şi pentru acel control intern pe care conducerea îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situaţii financiare consolidate care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare. Aşa cum este prezentat în raportul de audit întocmit pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, emis la data de 23 aprilie 2013, situaţiile financiare consolidate pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012 au fost auditate de un alt auditor, care a emis imposibilitatea exprimării unei opinii asupra situaţiilor financiare consolidate întocmite la 31 decembrie 2012. Aşa cum este prezentat în raportul de audit întocmit pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, acesta nu a putut efectua proceduri alternative pentru a obţine asigurare în legătură cu soldurile de deschidere ale exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2012. Drept urmare, noi nu am putut stabili dacă sunt necesare modificări asupra performanţei financiare consolidate pentru anul încheiat la 31 decembrie 2013, ca urmare a unor eventuale ajustări ale soldurilor de deschidere aferente exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2012. SC Oltchim SA a intrat în insolvenţă la data de 30 ianuarie 2013, dar situaţiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii. La data de 31 decembrie 2013, SC Oltchim SA a înregistrat capitaluri proprii negative în sumă de 2,289 miliarde de lei, o pierdere contabilă aferentă exerciţiului în sumă de 947,67 milioane de lei, iar datoria curentă netă este de 3,483 miliarde de lei. La data aprobării situaţiilor financiare consolidate, SC Oltchim SA nu are un plan de reorganizare care să indice măsuri de redresare, aprobat de adunarea creditorilor, conform prevederilor Legii privind procedura insolvenţei. Situaţia indică existenţa unei incertitudini semnificative care ar putea pune la îndoială capacitatea SC Oltchim SA de a-şi continua activitatea şi, prin urmare, va fi inaptă să realizeze activele şi să execute obligaţiile sale în cursul desfăşurării normale a activităţii sale. Situaţiile financiare consolidate şi notele explicative ale acestora nu prezintă acest fapt. La 31 decembrie 2013, SC Oltchim SA prezintă active imobilizate în sumă de 1,245 miliarde de lei. Ca urmare a deschiderii procedurii de insolvenţă, societatea a procedat la reevaluarea tuturor activelor imobilizate deţinute de aceasta, aşa cum rezultă din raportul de reevaluare datat la 20 iulie 2013, emis de un evaluator independent, având ca dată de referinţă pentru determinarea valorii juste a acestora 30 aprilie 2013. Rezultatele reevaluării conform raportului menţionat mai sus au fost înregistrate de SC Oltchim SA la data de 31 decembrie 2013, deşi, în conformitate cu prevederile standardelor internaţionale de raportare financiară, determinarea valorii juste aferente activelor imobilizate se realizează la sfârşitul perioadei de raportare.”, se arată, printre altele, în raportul de audit. Societatea nu a înregistrat provizioane pentru datoriile faţă de angajaţi Societatea care a realizat auditul la SC Oltchim SA mai menţionează că nu se poate cuantifica impactul unor eventuale ajustări ale valorilor juste aferente activelor imobilizate la data de 31 decembrie 2013 şi nu se poate exprima o opinie cu privire la valorile raportate de către SC Oltchim SA la 31 decembrie 2013 şi asupra impactului acestora în situaţia consolidată a poziţiei financiare la 31 decembrie 2013 şi în situaţia consolidată a rezultatului global, la aceeaşi dată. „Datorită riscului ca SC Oltchim SA să nu îşi mai continue activitatea, există indicii că valoarea netă a activelor raportate de către SC Oltchim SA este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată şi, în acest caz, valoarea activelor ar trebui redusă la valoarea recuperabilă respectivă. Societatea a realizat o analiză a valorii de lichidare a activelor imobilizate la data de 30 aprilie 2013, ca urmare a raportului de reevaluare. Nu am fost în măsură să estimăm impactul unor eventuale ajustări asupra poziţiei financiare consolidate la 31 decembrie 2013 şi a performanţei financiare consolidate a SC Oltchim SA, la aceeaşi dată. Societatea a avut în anul 2013 în medie 2.744 de salariaţi şi nu a înregistrat provizioane la data bilanţului privind datoriile SC Oltchim SA faţă de angajaţii săi la data pensionării acestora, conform Contractului Colectiv de Muncă aflat în vigoare. Ordinul nr. 1286/2012 cere ca un astfel de provizion să fie calculat de un specialist în calcule actuariale. Societatea nu a efectuat un calcul actuarial cu privire la aceste provizioane, drept urmare nu am fost în măsură să estimăm impactul unor eventuale ajustări asupra poziţiei financiare la capitolul de «Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli» şi, în situaţia consolidată a rezultatului global, la «Cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli», la data de 31 decembrie 2013. Având în vedere semnificaţia aspectelor descrise în paragrafele de mai sus, nu am putut obţine probe de audit suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru o opinie de audit. În acest sens, nu exprimăm nici o opinie cu privire la situaţiile financiare consolidate la 31 decembrie 2013, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară, adoptate de Uniunea Europeană. Atragem atenţia asupra notei 32 a acestor situaţii financiare consolidate, care specifică faptul că SC Oltchim SA trebuie să realizeze investiţii în valoare de 101 milioane de euro până la data de 31 decembrie 2014, din care aproximativ 67 de milioane de euro pentru conversia instalaţiei de electroliză cu mercur, pentru a se conforma legislaţiei privind protecţia mediului. Realizarea acestor investiţii este dependentă de sursele de finanţare pe care le va putea contracta SC Oltchim SA. Situaţiile financiare consolidate nu includ ajustări care ar putea rezulta din această incertitudine. În acest sens, noi nu exprimăm o rezervă. Auditul nostru a fost efectuat pentru a putea raporta acţionarilor SC Oltchim SA acele aspecte pe care trebuie să le raportăm într-un raport de audit financiar, şi nu în alte scopuri. În măsura permisă de lege, nu acceptăm şi nu ne asumăm responsabilitatea decât faţă de societate şi de acţionarii acestuia, în ansamblu, pentru auditul nostru, pentru acest raport.”, se mai precizează în raportul de audit. Firma PKF Finconta SRL este membră a PKF International Limited, o reţea de firme independente din punct de vedere legal, şi nu acceptă nici o responsabilitate sau răspundere pentru acţiunile sau inacţiunile din partea oricărei firme membre individuale sau a unui grup de firme.

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2014-05-12/Pierderile+Oltchim+sunt+duble+fata+de+vanzari

http://www.curierulnational.ro/poze-cnr/209848maxim.jpg...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Situaţia financiară, aprobată deja de Adunarea Creditorilor, indică o cifră de afaceri de 498 mil. lei în 2013 şi pierderi de 945 mil. lei
În timp ce veniturile totale nu au depăşit 623 mil. lei, cheltuielile au însumat 1,57 miliarde lei

În lipsa finanţării de care are nevoie pentru repornirea unor instalaţii care să crească gradul de utilizare a capacităţilor de producţie, Oltchim a înregistrat în continuare pierderi majore, aproape duble faţă de cifra de afaceri.
Potrivit rezultatului financiar consolidat, aprobat recent de acţionarii Oltchim la aceeaşi dată la care a fost aprobat şi raportul administratorilor judiciari, anul trecut cifra de afaceri a combinatului abia a însumat 498 milioane lei, iar veniturile totale 623 milioane lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 1,57 miliarde lei, ceea ce a făcut ca în 2013 pierderea înregistrată de Oltchim să fie de 947,7 milioane lei.
Combinatul se confruntă cu mari dificultăţi financiare, având nevoie de nu mai puţin de 15 milioane de euro, pentru repornirea unor instalaţii care să crească gradul de utilizare a capacităţilor de producţie, astfel încât să se ajungă la nivelul de rentabilitate al combinatului.
Până la termenul limită de la sfârşitul lunii martie, niciun investitor nu s-a arătat interesat de preluarea acţiunilor Oltchim SPV, motiv pentru care administratorii judiciari propun reluarea licitaţiei, ţinând cont de faptul că o parte dintre investitori, interesaţi de funcţionarea în sistem integrat a combinatului Oltchim cu rafinăria Arpechim, au solicitat un nou termen de 30 de zile.
"Consorţiul de administratori judiciari ai Oltchim SA, RomInsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL, informează că, până la această dată, un număr de patru potenţiali investitori a achiziţionat Caietul de prezentare care detaliază procedura şi etapele vânzării fluxului de producţie al Oltchim SA. La expirarea termenului-limită, consorţiul de administratori judiciari a consemnat că nu a fost depusă nicio ofertă angajantă din partea investitorilor interesaţi", anunţau atunci administratorii judiciari.

Investitorii ar fi interesaţi de preluarea SPV împreună cu Arpechim

Potrivit acestora, o parte dintre investitori, interesaţi de funcţionarea în sistem integrat a combinatului Oltchim cu rafinăria Arpechim, au solicitat un nou termen de 30 de zile, motivat de orizontul de timp în care estimează că vor finaliza negocierile pentru preluarea rafinăriei odată cu Oltchim SPV.
"În acest sens, consorţiul de administratori judiciari va convoca Adunarea creditorilor şi va supune aprobării acesteia repetarea procedurii cu un nou termen-limită de depunere a ofertelor angajante", notau atunci administratorii judiciari.
Contactat telefonic, Niculae Bălan, reprezentantul BDO Business Restructuring SPRL, a declarat pentru Curierul Naţional că astăzi va avea loc Adunarea creditorilor. "Luni va avea loc Adunarea Creditorilor. Pentru a putea elabora planul de reorganizare al Oltchim va trebui mai întâi să selectăm investitorul care să cumpere SPV-urile şi Rafinăria. În planul de reorganizare vor fi menţionate sumele care trebuie distribuite creditorilor, inclusiv salariile compensatorii ale salariaţilor disponibilizaţi, salariaţii fiind consideraţi salariaţi privilegiaţi", a declarat administratorul judiciar.

Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,7% din acţiunile Oltchim, aflat în insolvenţă din luna ianuarie a anului trecut.
Potrivit raportului auditorului independent PKF Finconta, la 31 decembrie 2013, Oltchim a înregistrat capitaluri proprii negative de 2,29 miliarde de lei (511 milioane de euro), o pierdere contabilă aferentă exerciţiului de 947,6 milioane de lei, iar datoria curentă netă este de 3,48 miliarde de lei (777 milioane de euro). La data aprobării situaţiilor financiare consolidate, SC Oltchim SA nu avea un plan de reorganizare care să indice măsuri de redresare, aprobat de adunarea creditorilor, conform prevederilor Legii 85/2006, privind procedura insolvenţei. Situaţia indică existenţa unei incertitudini semnificative care ar putea pune la îndoială capacitatea SC Oltchim SA de a-şi continua activitatea şi, prin urmare, va fi inaptă să îşi execute obligaţiile în cursul desfăşurării normale a activităţii", se arată, printre altele, în raportul de audit realizat de PKF Finconta.

#20638: - Oltchim

http://www.impactreal.ro/2014051116805/Administratorii-judiciari-dau-vina-pe-fosta-conducere-pentru-dezastrul-numit-Oltchim.html

Guvernul pregăteşte falimentul companiei?

Actualul Guvern pare că se pregăteşte de falimentul Oltchim. Şi, pentru ca impactul social să nu se repercuteze asupra actualilor guvernanţi, administratorii judiciari par să aibă misiunea de a găsi neapărat un ţap ispăşitor în această problemă. În cursul săptămânii trecute, Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai societăţii Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, a precizat că, în curând, se va înainta instanţei de judecată acţiunea de tragere la răspundere a lui Constantin Roibu, fostul director general al combinatului chimic vâlcean. „Acţiunea nu îl vizează numai pe Constantin Roibu, ci şi pe membrii Consiliului de Administraţie al SC Oltchim SA din perioada 2009-2012. Raportul asupra cauzelor insolvenţei SC Oltchim SA indică managementul defectuos ca una dintre principalele motive pentru care combinatul chimic vâlcean a ajuns în această situaţie precară. Prejudiciul pe care îl vom solicita este de circa 500 de milioane de euro, care este diferenţa dintre datoriile totale de aproape 800 de milioane de euro ale SC Oltchim SA şi suma de 300 de milioane de euro - stabilită ca preţ în cadrul licitaţiei de vânzare a activelor viabile. Actualii administratori ai SC Oltchim SA au strâns toate probele necesare pentru susţinerea în faţa judecătorului sindic a acţiunii de tragere la răspundere.”, a anunţat administratorul judiciar al SC Oltchim SA. În raportul administratorilor judiciari privind insolvenţa SC Oltchim SA au fost identificate trei cauze principale care au creat, în timp, dezechilibre financiare, conducând la apariţia stării de insolvenţă: măsuri manageriale inadecvate şi remunerarea non-performanţei, investiţii ineficiente care au dus la decapitalizare, dar şi tranzacţii comerciale controlate direct sau indirect de fostul management al SC Oltchim SA. În urma analizării evoluţiei economico-financiare înregistrate de debitoare în perioada 2009-2012, se poate concluziona în sensul că managementul acesteia nu a fost capabil să se adapteze la evoluţia pieţei şi că, în contextul instalării crizei economice, nu a reuşit să implementeze un program anti-criză coerent. Dimpotrivă, deciziile care au fost implementate au condus la adâncirea pierderilor şi la imposibilitatea de redresare a SC Oltchim SA.

Produse vândute sub costul de producţie
Din raportul administratorilor judiciari privind insolvenţa SC Oltchim SA, în perioada 2009-2012, reiese că au existat clienţi cărora li s-au vândut produse sub costul unitar de producţie, aceasta însemnând că, din start, respectivele tranzacţii au generat marje brute negative şi, prin urmare, pierderi. Interesant este că o bună parte dintre companiile care au fost identificate, până în acest moment, ca făcând parte din grupul celor cu care SC Oltchim SA a încheiat contracte dezavantajoase pentru aceasta din urmă erau controlate, direct sau indirect, de managementul societăţii. De asemenea, importante tranzacţii neprofitabile au fost făcute cu firme localizate în paradisuri fiscale. Conform informaţiilor puse la dispoziţie de societatea debitoare, pierderea cumulată, generată de tranzacţiile analizate până în acest moment, este de aproximativ 105 milioane de lei. Decizia managementului SC Oltchim SA de a vinde sub costul de producţie a fost de natură să submineze economic societatea, constituindu-se într-una dintre cauzele care au condus SC Oltchim SA către insolvenţă. Faptul că SC Oltchim SA a livrat produse vandabile sub costul de producţie unor firme din grup este cu atât mai grav, în condiţiile în care preţul de vânzare este mult inferior cotaţiei ICIS. Cu alte cuvinte, preţul de piaţă permitea ridicarea cotaţiilor produselor proprii măcar la nivelul anulării pierderii. Dacă s-a calculat o pierdere internă raportată la costul de producţie de 105 milioane de lei, atunci când se iau ca reper preţurile de piaţă, se va observa că această pierdere în cifra de afaceri (concretizată în mai puţini bani pentru acelaşi efort) este de circa 101,5 milioane de euro pentru cele patru produse analizate. O explicaţie se găseşte în pe...verenţa fostei conduceri a SC Oltchim SA de a utiliza calculul costului de producţie doar în funcţie de nivelul programat pe fiecare secţie în parte, nivel care se realiza doar în proporţie de 50%. Astfel, Consiliul de Administraţie al SC Oltchim SA aproba în mod constant preţuri minimale, având ca referinţă un cost de producţie determinat în condiţii pur teoretice, nerealizabile şi nerealiste, salvând, pe termen scurt, aparenţa legalităţii acestui cadou făcut principalilor clienţi. Prin prisma fluxului integrat de producţie gândit la construcţia celor două platforme (de la Râmnicu Vâlcea şi Piteşti), apare ca nejustificată preluarea, în anul 2010, de la OMV Petrom, numai a părţii de petrochimie de la Arpechim Piteşti, lăsând partea de rafinare neintegrată şi la decizia unui terţ care, în anul 2010, a luat hotărârea închiderii acesteia.

Fosta conducere a remunerat non-performanţa

Conform raportului, măsurile fostei conduceri a SC Oltchim SA cu privire la schema de personal şi de remunerare a angajaţilor societăţii nu numai că nu au reflectat, aşa cum s-ar fi impus, o regândire a acesteia faţă de starea de insolvenţă deja instalată la acea dată, ci au fost de natură a împovăra excesiv şi nejustificat întreprinderea, anihilând orice posibilitate de adaptare, în vederea redresării societăţii. Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC Oltchim SA în anul 2011 este valabil până la data de 31 decembrie 2014. Acest contract conţine prevederi aplicabile cu privire la contractul individual de muncă (încheiere, executare, modificare, suspendare şi încetare), sănătatea şi securitatea în muncă, salarizare, timpul de muncă şi timpul de odihnă, măsurile de protecţie socială a salariaţilor, formarea profesională, drepturile şi obligaţiile părţilor semnatare în ceea ce priveşte activitatea sindicală, drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor, precum şi conflictele de muncă. Ceea ce reiese, cu precădere, din analiza contractului colectiv de muncă este faptul că salariaţii SC Oltchim SA beneficiază de mai multe drepturi şi facilităţi, ceea ce face ca, în fapt, venitul lunar al unui salariat să fie compus din salariul de bază prevăzut în contractul colectiv de muncă şi din alte drepturi pecuniare acordate conform contractului colectiv de muncă. La nivelul SC Oltchim SA au fost constituite mai multe fonduri, destinate acoperirii altor cheltuieli (prime, stimulente şi alte drepturi pecuniare), astfel: fondul de premiere, în limita a 2% din fondul de salarii consumat, pentru stimularea angajaţilor cu realizări deosebite; fondul de stimulare, care reprezintă 10% din profitul net realizat, ce se repartizează tuturor salariaţilor societăţii proporţional cu salariul de bază şi sporul de vechime; fondul destinat acţiunilor social-culturale şi sportive, echivalent a 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, utilizat pentru biletele de odihnă şi tratament, acoperirea unei părţi din cheltuieli în cazul unor boli grave sau incurabile, pierderile în gospodăriile proprii din cauza calamităţilor naturale, suportarea costurilor biletelor de tratament pentru tratarea unor boli profesionale şi a celor provocate de accidente de muncă, întreţinerea dispensarului-policlinică, întreţinerea bazelor sportive, acoperirea cheltuielilor ocazionate de procurarea cadourilor pentru copiii salariaţilor şi pentru ziua femeii, acţiunile cultural-artistice, sportive, educative, cămine de nefamilişti, ajutorul de naştere şi deces. Totodată, contractul reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte activitatea sindicală desfăşurată de Sindicatul Liber Oltchim. În plus faţă de sporurile acordate salariaţilor prin contractul colectiv de muncă (contrastând cu reducerea semnificativă a productivităţii muncii), fosta echipă managerială a SC Oltchim SA a aprobat creşteri ale nivelului salariului de bază pentru toţi angajaţii societăţii, fără nici o justificare economică şi fără vreo logică de business. O primă concluzie, care rezultă din analiză, este legată de evoluţia salariului mediu lunar, care a crescut cu peste 40% în intervalul 2009 - 2012, acest fapt punând presiune foarte mare pe fluxurile de numerar. Astfel, cheltuiala cu salariile la SC Oltchim SA a crescut de la circa 89,1 milioane de lei în anul 2009 la peste 111,3 milioane de lei în anul 2012, în contextul în care societatea înregistra pierderi nete anuale de peste 200 de milioane de lei, iar pierderea netă cumulată aferentă perioadei 2009-2012 a fost de circa 1,1 miliarde de lei.

Oltchim

2014-05-11 21:28

http://ziaruldevalcea.ro/2014/05/04/auditorul-independent-al-oltchim-are-mari-rezerve-in-privinta-viitorului-societatii/

Luna trecută, societatea de audit PKF Finconta a publicat raportul auditorului independent cu privire la situaţiile financiare consolidate ale SC Oltchim SA pe 2013. „După cum este prezentat în raportul de audit întocmit pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, acesta nu a putut efectua proceduri alternative pentru a obţine asigurare în legătură cu soldurile de deschidere ale exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2012. Drept urmare, noi nu am putut stabili dacă sunt necesare modificări asupra performanţei financiare consolidate pentru anul încheiat la 31 decembrie 2013, ca urmare a unor eventuale ajustări ale soldurilor de deschidere aferente exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie 2012. Aşa cum este prezentat în raportul de audit emis pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, auditorul nu a putut participa la observarea inventarierii fizice a stocurilor la 31 decembrie 2012 având în vedere numirea acestuia ulterior datei de 31 decembrie 2012. Acesta nu a putut să se asigure asupra existenţei stocurilor cantitative la data menţionată mai sus prin aplicarea altor proceduri de audit. Drept urmare, nu ne putem exprima asupra impactului pe care aceste stocuri l-au generat în situaţia consolidată a rezultatului global aferentă anului 2013 precum şi asupra situaţiei consolidate a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la 31 decembrie 2013. SC Oltchim SA a intrat în insolvenţă la data de 30 ianuarie 2013, dar situaţiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii. La data de 31 decembrie 2013, Grupul a înregistrat capitaluri proprii negative în sumă de 2,29 miliarde de lei, o pierdere contabilă aferentă exerciţiului în sumă de 947,6 milioane de lei, iar datoria curentă netă este de 3,48 miliarde de lei. La data aprobării situaţiilor financiare consolidate, SC Oltchim SA nu avea un plan de reorganizare care să indice măsuri de redresare, aprobat de către adunarea creditorilor, conform prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Situaţia indică existenţa unei incertitudini semnificative care ar putea pune la îndoială capacitatea SC Oltchim SA de a-şi continua activitatea şi prin urmare va fi inaptă să realizeze activele şi sa execute obligaţiile sale în cursul desfăşurării normale a activităţii sale. Situaţiile financiare consolidate şi notele explicative ale acestora nu prezintă acest fapt. Datorită riscului ca SC Oltchim SA să nu îşi mai continue activitatea, există indicii că valoarea netă a activelor raportate de către SC Oltchim SA este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată şi în acest caz valoarea activelor ar trebui redusă la valoarea recuperabilă respectivă. Nu am fost în măsură să estimăm impactul unor eventuale ajustări asupra poziţiei financiare consolidate la 31 decembrie 2013 şi a performanţei financiare consolidate a SC Oltchim SA la aceeaşi dată. Nu am putut obţine probe de audit suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru o opinie de audit. În acest sens, nu exprimăm nici o opinie cu privire la situaţiile financiare consolidate la 31 decembrie 2013, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară”, se arată, printre altele, în raportul de audit realizat de PKF Finconta. Potrivit raportului anual consolidat pe 2013 al SC Oltchim SA, aprobat de acţionari în data de 29 aprilie 2014, la sfârşitul anului trecut, societatea a decis să efectueze evaluarea imobilizărilor corporale, evaluare ce a fost efectuată de un evaluator independent, respectiv firma Winterhill SRL România, autorizat ANEVAR. La data de 31 decembrie 2013, valoarea amortizării cumulate anulate a fost de 343 milioane de lei. În urma reevaluării activelor SC Oltchim SA au rezultat: majorări de valori la mijloace fixe de 207,8 milioane de lei, din care s-au înregistrat în rezerva de evaluare suma de 204,36 milioane de lei, iar suma de 3,48 milioane de lei a acoperit deprecierile înregistrate la reevaluările precedente, în 2013 înregistrându-se venituri; diminuări de valoare în suma de 291,2 milioane de lei, care au fost înregistrate în totalitate pe contul de cheltuieli. La investiţii în curs s-a înregistrat o diminuare a valorii cu suma de 340 milioane de lei, întreaga sumă afectând contul de cheltuieli al SC Oltchim SA. La terenuri s-au înregistrat majorări din reevaluări în sumă de 2.300 lei, care au majorat surplusul din reevaluare, şi diminuări de 20.000 lei, ce s-au înregistrat pe costuri. În acelaşi timp, s-au achiziţionat terenuri, în urma executării silite a unui client în comuna Arbore, în suprafaţă totală de 19.100 mp în valoare de 71.000 lei. La finalul anului 2013, SC Oltchim SA nu a mai avut în derulare contracte de leasing, contractele cu Porsche Leasing România şi ING Lease Romania IFN finalizându-se până în luna octombrie 2013. În cursul anului trecut, SC Oltchim SA nu a mai înregistrat dobânzi plătite pentru împrumuturi bancare contractate pentru investiţiile la instalaţiile de PVC. Mijloacele fixe având valoarea netă în sumă de peste 1 miliard de lei (la 31 decembrie 2012 erau de 1,2 miliarde de lei) au fost gajate ca şi garanţii colaterale împrumuturilor contractate de SC Oltchim SA.

Prin vocea preşedintelui, ing. Dorel Glomnicu, Sindicatul Cărbunelui Berbeşti apreciază constatările raportului întocmit de comisia de control trimisă la exploatarea minieră de ministrul delegat pentru Energie. Totuşi, sindicaliştii consideră că majoritatea măsurilor recomandate pot fi îndeplinite de UMC Berbeşti numai în cadrul Complexului Energetic Oltenia, singura entitate economică în bugetul căreia se regăsesc sumele necesare finanţării unor operaţiuni foarte costisitoare.

Raportul este considerat realist

Sindicatul Cărbunelui Berbeşti a analizat Raportul cu privire la situaţia carierelor de lignit din cadrul Unităţii Miniere de Cariere Berbeşti şi apreciază prin acest material interesul de care se bucură această exploatare minieră de lignit oferit de Ministerul Economiei. “Într-adevăr, aşa cum este prezentată în material, foarte realist şi cu maximum de profesionalism, situaţia celor trei cariere Panga, Berbeşti şi Alunu depinde de interesul economic al zonei Oltenia şi în special al Complexului Energetic Oltenia, societate care patronează activitatea economică a acestor cariere.
După cum reiese din raport, cauzele care au condus la scăderea indicatorilor de performanţă a acestor cariere sunt atât de natură geologică (înclinarea stratului de cărbune de 9-10 grade), meteorologică (ploi abundente ce au determinat alunecări de teren), de natură financiară (lipsa de lichidităţi şi blocajul financiar determinat de neîncasarea contravalorii cărbunelui livrat la CET Govora), dar şi de natură administrativă, cum ar fi nerespectarea tehnologiilor de lucru, alegerea soluţiilor de moment în scopul exploatării cărbunelui la preţuri de cost cât mai mici”, se arată în comunicatul de presă primit pe adresa redacţiei. În continuare, reprezentanţii Sindicatului Cărbunelui Berbeşti, dar şi celelalte sindicate din zonă, susţin că toţi salariaţii UMC sunt dispuşi să depună eforturile pentru redresarea tehnologică, menţinerea şi chiar dezvoltarea activităţii de minerit din zonă.

Recomandările pot fi puse în practică numai de către CEO

“Desigur, toţi ne-am bucurat când am produs cărbune ieftin, fără cheltuieli de dezvoltare, fără retehnologizare şi cu excavaţii reduse de steril, însă acum, este nevoie de un efort al tuturor participanţilor la procesul de producţie pentru redresarea situaţiei. Deşi în raport se arată foarte clar atât cauzele cât şi recomandările pentru cele trei cariere, o analiză pe ultimii ani ar arăta o creştere a productivităţii în detrimentul cheltuielilor cu reviziile şi reparaţiile.(...) Se intenţionează externalizarea acestor cariere şi înfiinţarea Complexului Energetic Vâlcea. Referitor la acest subiect, Sindicatul Cărbunelui Berbeşti propune reabilitarea mai întâi a acestor cariere, aducerea lor la nivelul de competitivitate economică al anilor 2005-2012 şi apoi externalizarea acestora. Raportul prezintă spre final recomandări general valabile pentru cele trei cariere, recomandări care sunt foarte apreciate de salariaţii noştri şi care pot fi puse în practică de către Complexul Energetic Oltenia având în vedere ponderea relativ mică a acestei subunităţi, aproximativ 5% din CEO. Programul propus de minister cuprinde şapte puncte şi toate au caracter bine definit ce pot fi puse în aplicare imediat, fără să afecteze producţia de cărbune sau inficatorii fizici ai carierelor, ba dimpotrivă, în perioada imediat următoare după aplicarea acestor măsuri se vor putea culege roadele, cărbune bun, ieftin şi suficient pentru consumul CET Govora pentru următorii 20 de ani”, se mai arată în comunicatul citat.

#24738: - Auditorul independent al OLTCHIM are mari rezerve în privinţa viitorului societăţii

http://gandeste.org/general/habarni%C8%99ti-de-%C8%99coala-noua/43638

 

Habarniști de școală nouă

http://gandeste.org/wp-content/uploads/2014/07/timthumb-300x186.jpg...

Pe timpul lui Ceaușescu era un singur partid, o singura școala politică, o singura direcție. Tot atunci, la conducerea ministerelor, a școlilor, a întreprinderilor, instituțiilor, erau numiți oameni competenți,chiar dacă supravegheați, dublați, triplați de secretarii de partid și securiști, e adevărat mai toți membri de partid, dar competenți. Secretarii de partid se ”alegeau” la început indiferent de studii, doar pe baza dosarului de cadre, dar și asta până s-a inventat școala de partid pe care o absolveau cei aleși, ca să aibă și ei studii așa cum acum se dau examene de bacalaureat pentru toate categoriile de proști, ca să aibă toți tâmpiții diplomă să nu mai întrebe nimeni ”dar de ce alu cutare are diplomă de dottore și eu nu?” Acum fosta Ștefan Gheorghiu se numește SNSPA, nu mai poartă numele înaintașului doar niște inițiale care se vor mai intelectuale, dar scoate tot oameni aleși.

După căderea regimului comunist, toți șefii și directorii, miniștrii, secretarii de partid, profesorii de științe politice, securiștii, au intrat în noile partide, noile structuri, au fost rotiți la conducerea fostelor instituții, au ajutat la devalizarea, demolarea și desființarea lor, numite strategic privatizare, dar ei au rămas la conducere sau în conducere. Foștii secretari de partid,securiști, informatori, delatori, bișnițari, au ajuns investitori, oameni de afaceri, moguli de presă, președinți de stat sau de partide, ”oameni de bine”, oameni de succes. Din patru în patru ani se mușcă, să împing, se faultează, dar după ce trec alegerile apele se liniștesc, conlucrează, coabitează, colaborează, pentru că au aceeași școală. Copii șefilor noștri, devin șefii copiilor noștri. Iliescu nu a plecat, e un monstru sacru al unei epoci care încă ne luminează viitorul, el s-a transformat în Ponta. Băsescu nu a plecat nici el, este încă la putere și speră să mai rămână prin copii crescuți și promovați de el, foști lideri UASCR de succes, sau parașutiști. Se spune că după celebra răsturnare de la 23 August 1944, văzând cine ia locul fostei conduceri, cineva spunea la urechea lui Petru Groza : ”La noi numai curul se schimbă, limbile rămân aceleași” Obiceiul și principiul s-au păstrat și după cealaltă ”mare revoluție”, din 1989, schimbarea a fost de formă, nu de fond pentru că era păcat să se piardă un obicei dus la perfecțiune de-a lungul timpurilor. Repet însă, pe funcții de conducere, acolo unde se cereau eficiență, rezultate concrete, erau totuși numiți oameni nu doar școliți ci și competenți. Întrebare: dacă foștii comuniști și directori, economiști de succes au rămas la butoane și cei care ne conduc acum au aceeași școală, cum de sunt numiți pe funcții de conducere cei mai mari habarniști?

Ce caută domnișoara Petrescu la finanțe, ca ministru în cel mai important minister al țării, dacă atunci când este întrebată o chestiune tehnică, ea se uită speriată la Ponta și dă din umeri declarând că ”vom trimite, vom face”, când ceea ce i se cerea ar fi trebuit să știe pe dinafară? Pe ce criterii sunt numiți miniștrii? E adevărat și pe vremea lui Ceașcă exista câte un Bobu, Dincă, o Lia Ciobanu, dar pe funcțiile cheie măcar, aveam un Ștefan Andrei, un Verdeț, un Mănescu, și ei dedicați partidului, dar își cunoșteau meseria. Se pare că în guvernul Ponta principala calitate a miniștrilor este să nu iasă din cuvântul primului ministru, sau ca să fim tradiționaliști, să posede obiceiul de a pupa fundul divin. Halal guvernare.

Întâlnirea de la Cotroceni dintre Băsescu și Ponta însoțit de o domnișoară care nu deschidea gura fără să se uite la domnul prim, a fost memorabilă,  demnă de operele lui Nenea Iancu. Privirile domnișoarei Petrescu aveau două semnificații: în primul rând de a cere dreptul să vorbească dar și de a spune : ”vedeți, v-am spus eu, trebuia să facem aia sau să venim cu aia”, sau ”șefu, ce facem, ce îi spun acum?”. Trecând peste ironia lui Băsescu, pe care doamna sau domnișoara ministru o merita din plin cu sau fără vina ei ei, pentru că s-a dus la întâlnire nepregătită nici măcar politic, nu numai economic, sau măcar a acceptat să fie pusă în această postură din dorința de a își păstra un post primit cadou, întâlnirea a fost o nouă bătaie de joc la adresa românilor care cu fiecare zi se conving că au în fruntea țării doi circari nu numai lipsiți de respect față de cetățean, ci și impostori și incompetenți. Meciul dintre cei doi mi-a amintit de meciul dintre MRU și Gâdea, în care MRU, fără a fi un tip care să strălucească, dimpotrivă, personal mi-a făcut impresia unui șablonist lipsit total de pregătire și orientare, l-a făcut praf pe Gâdea, culmea, la el acasă, pentru că Gâdea s-a prezentat nepregătit, considerând că e suficient să se uite peste ochelari la MRU și să pună o întrebare, ca acesta să transpire. Săracul Gâdea, lipsit total de imaginație și darul improvizației, a crezut că situația în care se afla MRU și lipsa de popularitate vor fi suficiente ca el marele antenist să triumfe și a venit cu lecția neînvățată. De data asta, Ponta s-a prezentat nepregătit, ba mai mult, și-a acordat un timp foarte puțin acestei activități, fiind presat de ceremonia de la ambasada Franței și a contat pe faptul că discuția va rămâne între ei iar Băsescu nu va avea timp nici să respire. El spera că totul va și ca și până acum, el va minți ceva, Băsescu altceva și va fi meci nul, dar Băsescu, probabil învățat sau avertizat de fratele Mircea, a jucat rolul lui Băsel și a înregistrat discuția punând-o la dispoziția publicului, pentru că prestația delegației guvernului a fost sub orice critică. Moaca lui Ponta când a fost întrebat de MTO nu arăta surpriza sau neînțelegerea termenului, ci surpriza, sunt convins, că el nu luase în calcul acest aspect și efectiv nu știa ce să răspundă. Răspunsul domnului Ponta nu a fost : ”mă scuzați, nu am înțeles la ca vă refereați”, răspunsul lui a fost după o clipă de gândire: ”o să lucrăm la toate”. Domnul Ponta poate să spună ce vrea de engleza lui Băsescu și pe bună dreptate, dar aici nu a fost vorba de engleza lui Băsescu ci de habarnismul lui Ponta.

Este clar că am avut în față un joc politic. Băsescu dacă ar fi vrut să fie lămurit cerea datele înainte de întâlnire și acum doar discuta pe marginea lor. La rândul, lui Ponta dacă voia să lămurească ceva, venea cu toate datele pregătite, dacă le avea, și îi rupea gura lui Băsescu. Nici unul din ei nu a vrut însă să lămurească ceva, amândoi au vrut să îl pună pe celălalt într-o situație jenantă. Doamna Petrescu a fost prinsă la mijloc iar eu dacă aș fi în locul ei mi-aș da demisia, nu pentru ironia lui Băsescu ci pentru situația în care a pus-o Ponta, pentru că este clar, doamna ministru o fi titrată economicește dar a fost zdrobită într-un joc politic în care Ponta a folosit-o ca scut și paratrăznet, nu a pregătit-o nici nu a lăsat-o să aducă argumente, se vedea pe ea crisparea și teama de a nu spune ceva care să îl supere pe domnul Ponta. Ponta a sacrificat-o, ea este singura care a ieșit pe locul doi, singura care nu se poate apăra, căci nu o întreabă nimeni și chiar dacă o întreabă nu poate spune nimic fără să fie demisă, ea este singura care nu poate aduce argumente de nici o natură nu poate contraataca cum fac acum Ponta și Băsescu și toate oalele se sparg în capul ei.

De pierdut nu pierde nici Băsescu, nici Ponta, nici chiar doamna Petrescu, chiar dacă și-a șifonat imaginea destul de urâțel, de pierdut pierde țara asta pusă la dispoziția unor habarniști circari cinici și insensibili. Și ca tabloul să fie complet, apar pe post acum apărători ai unuia sau altuia și aflăm ba că președintele nu avea dreptul să întrebe el despre taxe și impozite pentru că asta e treaba guvernului, sau pentru că mandatul său este pe sfârșite, ba că doamna ministru a fost nu e om politic iar întâlnirea dintre Ponta și Băsescu a fost una politică. Și la ei diferă doar curul. Adevărul este că miniștrii, ca și specialiștii din comisiile parlamentare, când îi întrebi ceva din profesia lor sunt de fapt politicieni, iar când îi întrebi despre proiecte politice sunt auto. Domnul Ponta și-a făcut obiceiul ca atunci când este la ananghie să dea vina pe altcineva, să scoată pe altcineva la înaintare. Așa a făcut și cu privatizarea OLTCHIM și a CFR Marfă, așa a făcut și cu suspendarea lui Băsescu, și cu marțea neagră, el s-a spălat pe mâini, s-a ascuns, a pus pe altul să semneze, să răspundă, să își dea demisia. Incompetența, inconștiența, indiferența, minciuna, trădarea, nu sunt complete dacă nu sunt acompaniate de lașitate. Toate aceste calități sunt moștenite, transmise pe cale orală, din școală de partid în școală de partid. Până și cei care agonisesc o brumă de știință de carte prin școli străine, ai noștri tineri, cum spunea marele Eminescu, vin în țară și odată intrați în cloaca de partid uită tot ce au învățat și se transformă în unelte politice a căror unică competență trebuie să fie obediența.

Sărmană țară, sărman popor, păcat de darurile cu care Dumnezeu v-a înzestrat, praful se așterne peste toate, vânduții – vânzători sunt la putere.

 

 

Autor: Marin Neacsu

http://www.impactreal.ro/2014072717287/Consilierii-judeteni-chemati-sa-isi-dea-acordul-pentru-transferul-minelor-de-la-Berbesti-Alunu-catr.html         Data publicarii: 27-07-14

http://www.impactreal.ro/images/stories/cet-bun.jpg...

Luni, 28 iulie 2014, Consiliul Judeţean Vâlcea este convocat în şedinţă extraordinară, pentru a aproba proiectul de hotărâre privind acordul instituţiei pentru transferul unor active de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) la societatea CET Govora SA Râmnicu Vâlcea. „Varianta optimă pentru rezolvarea problemelor de eficienţă energetică a resurselor naturale este aceea de integrare a Exploatării Miniere Berbeşti-Alunu alături de CET Govora, într-o societate comercială pe modelul Complexului Energetic Oltenia. Ca urmare a realizării transferului de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, estimăm o normalizare a relaţiilor dintre cele două societăţi, fapt care va avea consecinţe benefice asupra redresării activităţii de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea, prin implementarea unor măsuri care să conducă la eficientizarea activităţii Complexului Energetic Oltenia sub aspectul utilizării
resurselor, redresarea relaţiei financiare dintre Complexul Energetic Oltenia şi CET Govora şi, astfel, să fie evitate blocaje financiare în economie şi, în sfârşit, furnizarea de abur atât către consumatorii casnici, cât şi către cei industriali să poată fi asigurată în cele mai bune condiţii de CET Govora”, precizează Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea. Ministerul Justiţiei, prin scrisoarea adresată Departamentului pentru Energie şi înregistrată la Consiliul Judeţean Vâlcea în data de 23 iulie 2014 a comunicat o serie de observaţii cu privire la proiectul de act normativ, respectiv proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind transferul unor active de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, şi a solicitat completarea dosarului depus pentru realizarea transferului activelor, cu acordul Consiliului Judeţean Vâlcea.

Creanţele neîncasate de la Oltchim au adâncit problemele CET Govora

CET Govora are un capital social subscris şi vărsat în valoare de 51,68 milioane de lei, reprezentând contravaloarea a 9,92 milioane de acţiuni, capital subscris în întregime statului român, prin Consiliul Judeţean Vâlcea. CET Govora este producătorul de energie termică prin intermediul căruia se realizează componenta de producţie, ca segment al serviciului public în municipiul Râmnicu Vâlcea, furnizând şi agent termic pentru platforma industrială, în special pentru SC Oltchim SA. Producţia de energie termică a CET Govora se realizează în cogenerare cu energie electrică, pe bază de cărbune inferior (lignit), provenit din Exploatarea Minieră Berbeşti-Alunu. CET Govora şi fosta Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu (SNLO), actualmente Complexul Energetic Oltenia, s-au aflat în raporturi comerciale permanente, Complexul Energetic Oltenia furnizând către CET Govora lignit utilizat în scopuri energetice,
acesta devenind unul dintre principalii cumpărători de lignit al Complexului Energetic Oltenia, lignit provenit în principal din carierele Alunu şi Berbeşti. Astfel, activitatea CET Govora depinde de furnizarea de lignit de la aceste exploatări ale Complexului Energetic Oltenia. Cele două cariere au avut ca destinaţie principală, încă de la înfiinţarea lor producţia şi furnizarea de lignit către CET Govora, deservind practic această centrală electrică de termoficare. În acest sens, întreaga infrastructură aferentă carierelor Berbeşti şi Alunu (ca, de exemplu, liniile de cale ferată) a fost concepută şi executată pentru a transporta lignitul către CET Govora şi nu către alte centrale. CET Govora a luat o opţiune determinantă, în sensul funcţionării preponderent cu combustibil fosil, respectiv lignit, mai ales în contextul angajării de către Consiliul Judeţean Vâlcea, prin Contractul de finanţare nr. 3986LB/17
august 2011, pentru realizarea unui proiect major prin Axa prioritară 3 a POS Mediu, investiţie în baza căreia CET Govora va beneficia de o finanţare în valoare de 70 de milioane de euro, în proporţie de 95% nerambursabilă, investiţie necesară pentru soluţionarea problemelor de mediu şi pentru eficientizarea unui cazan care funcţionează cu lignit. Între CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia s-au încheiat, la data de 22 decembrie 2010, Contractul de furnizare nr. 666, amendat ulterior prin procesul-verbal de conciliere a obiecţiunilor formulate sub nr. 938/3 februarie 2011, care are ca obiect furnizarea de lignit în scopuri energetice către CET Govora. Ulterior, cele două părţi au avut numeroase corespondenţe pe tema restanţelor la plata preţului lignitului din partea CET Govora, din mai multe motive. Situaţia s-a datorat în special din cauza neplăţii de către SC Oltchim SA a agentului termic furnizat de CET Govora pe
întreaga perioadă în care această unitate foarte importantă pentru economia naţională s-a aflat în dificultate. Întrucât normalizarea acestei situaţii de fapt a SC Oltchim SA nu se întrevede curând, este de aşteptat ca restanţele CET Govora către Complexul Energetic Oltenia să crească în continuare.

Creanţa CET Govora la Oltchim este mai mare decât debitul către CEO

CET Govora a furnizat neîntrerupt agent termic către SC Oltchim SA, înţelegând necesitatea neîntreruperii activităţii acestei societăţi, în pofida faptului că SC Oltchim SA nu şi-a achitat datoriile către CET Govora. În prezent, creanţa CET Govora este mai mare decât debitul către Complexul Energetic Oltenia. Din cauza neîncasării creanţelor de la SC Oltchim SA, în prezent CET Govora înregistrează o datorie totală faţă de Complexul Energetic Oltenia de peste 193 de milioane de lei, din care 157 de milioane de lei reprezintă creanţa principală şi 36 de milioane de lei penalităţi de întârziere calculate de Complexul Energetic Oltenia. Pentru recuperarea acestor arierate, Complexul Energetic Oltenia a demarat mai multe acţiuni în instanţă, aflate în prezent în diferite stadii de judecată. Conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea consideră că este imperios necesară rezolvarea problemei financiare dintre SC Oltchim
SA şi CET Govora, pe de o parte, şi dintre CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia, pe de altă parte. Consecinţa directă a acestei situaţii este riscul neasigurării cantităţilor necesare de cărbune printr-o eventuală sistare a livrărilor de către Complexul Energetic Oltenia, fiind pusă în pericol asigurarea serviciului de distribuţie a energiei termice către populaţia din municipiul Râmnicu Vâlcea, asigurată în sistem centralizat sau clienţii macroeconomici, cum ar fi SC Oltchim SA şi SC Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group SA. Pentru reglementarea situaţiei s-a propus soluţia transferului activităţii celor două cariere Berbeşti-Alunu la CET Govora, urmând ca, prin procesul de preluare, să se reglementeze şi creanţa neachitată. În urma negocierilor purtate cu Complexul Energetic Oltenia a fost încheiat protocolul înregistrat la numărul 2487/5 februarie 2014, prin care cele două societăţi se angajează
că vor depune toate diligenţele necesare în vederea realizării transferului. Ca urmare, cele două societăţi intenţionează să efectueze toate demersurile necesare care să permită integrarea în cadrul CET Govora atât a capacităţii de producţie - deja existentă la CET Govora, cât şi a exploatărilor de lignit ale Complexului Energetic Oltenia de la Berbeşti şi Alunu, prin realizarea unui transfer de active, sub forma unui transfer de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, cuprinzând carierele Berbeşti şi Alunu. Transferul de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora înseamnă un transfer cu privire la toate active respective, precum şi a angajaţilor, autorizaţiilor, datelor şi contractelor destinate activităţii comerciale de exploatare a lignitului la carierele Berbeşti şi Alunu, împreună cu infrastructura de exploatare, formând împreună o structură economică unitară,
capabilă să fie exploatată şi să funcţioneze ca o activitate economică independentă. Astfel, Complexul Energetic Oltenia va transfera către CET Govora activele şi pasivele care se află în strânsă legătură cu carierele Berbeşti şi Alunu, cuprinzând şi creanţele Complexului Energetic Oltenia; un număr de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia aferenţi exploatărilor, angajaţi care vor fi transferaţi prin efectul legii; licenţa de exploatare a lignitului pentru respectivul perimetru, împreună cu orice alte licenţe, autorizaţii şi permise aplicabile; acea parte dintre contractele încheiate de Complexul Energetic Oltenia în legătură cu activele transferate, contracte care vor fi transferate de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, dar numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii cu privire la active (în acest sens se vor semna contracte de cesiune); drepturile şi
obligaţiile corelative elementelor care formează întreprinderea cuprinzând obligaţiile de mediu (cu aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”), obligaţii faţă de angajaţi, dar şi obligaţii cu privire la exproprieri, pentru asigurarea frontului de lucru.

Insolvenţa CET Govora ar conduce la un dezastru economic în Vâlcea

În cazul preluării întreprinderii se vor transfera către CET Govora doar drepturile şi obligaţiile care au o legătură directă cu activitatea desfăşurată în cadrul carierelor Berbeşti şi Alunu, fără a se transfera nici un alt drept sau obligaţie de altă natură şi care ţin de Complexul Energetic Oltenia, aferente altor operaţiuni sau activităţi desfăşurate de această societate. Transferul activelor, angajaţilor, autorizaţiilor, creanţei Complexului Energetic Oltenia şi cesiunea contractelor se va face în mod integrat, ca transfer de întreprindere, cu respectarea prevederilor legale aplicabile. În ceea ce priveşte preţul pe care CET Govora va trebui să-l plătească la Complexul Energetic Oltenia, ca urmare a transferului de întreprindere, acesta trebuie stabilit la o valoare justă, luându-se în calcul restructurarea sau eventuala reeşalonare a arieratelor existente, aşa cum va rezulta şi în urma analizei
tehnico-economice ce va fi solicitată de CET Govora şi care urmează să fie efectuată de Complexul Energetic Oltenia. Transferul de întreprindere se va face la valoarea rezultată ca urmare a stabilirii diferenţelor dintre activele şi obligaţiile transferate şi în baza unui raport de evaluare întocmit în condiţiile legii de un evaluator autorizat, iar plata se va face în rate, conform unei înţelegeri care va fi convenită între părţi, pe baza unor negocieri. Ca urmare a efectuării transferului de întreprindere, CET Govora va avea posibilitatea de a controla volumul producţiei de cărbune al minelor Berbeşti şi Alunu, putând optimiza procesul atât din punct de vedere organizaţional, cât şi al costurilor angajate. Nefinalizarea procesului de transfer a exploatării de cărbune Berbeşti-Alunu către CET Govora în viitorul apropiat va pune societatea în două situaţii posibile. În cazul în care Complexul Energetic Oltenia
continuă acţiunile în instanţă pentru recuperarea creanţelor restante, urmează ca, după obţinerea deciziilor favorabile, să treacă la punerea lor în aplicare prin executarea societăţii, lucru care va conduce la deschiderea procedurii de insolvenţă, ca urmare a imposibilităţii de a achita obligaţiile. Consecinţele sunt că se va sista implementarea proiectului de investiţii în valoare de 70 de milioane de euro, finanţat prin POS Mediu pentru modernizarea şi conformarea la cerinţele de mediu a unui cazan pe cărbune ce asigură serviciul de termoficare urbană în municipiul Râmnicu Vâlcea, urmând să fie retrasă finanţarea şi să fie restituite fondurile consumate; se va stopa accesarea unei finanţări de 15 milioane de euro prin POS Mediu pentru înlocuirea circuitelor secundare de termoficare urbană. În plus, CET Govora se va afla în imposibilitatea de a atrage surse financiare pentru realizarea programului de
conformare la cerinţele de mediu pentru celelalte echipamente de producţie; iar neconformarea la mediu va conduce la retragerea autorizaţiei de funcţionare şi, implicit, la oprirea activităţii, fiind pusă în pericol funcţionarea întregii Platforme Industriale Vâlcea, a SC Oltchim SA, SC Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical Group SA, a exploatărilor miniere Berbeşti-Alunu şi Ocnele Mari şi la pierderea a peste 10.000 de locuri de muncă.

Privatizarea Oltchim depinde de situaţia economică a CET Govora

În cazul în care Complexul Energetic Oltenia va lua hotărârea de a cesiona creanţa deţinută asupra CET Govora către o societatea de recuperare a creanţelor, în această situaţie CET Govora va fi nevoită fie să deschidă procedura de insolvenţă, societatea nedispunând de resurse financiare pentru achitarea obligaţiilor, fie să transfere noului creditor creanţa deţinută la SC Oltchim SA, pentru compensarea cu obligaţiile către Complexul Energetic Oltenia. Prin această operaţiune, o societate financiară nebancară va deveni un creditor important al SC Oltchim SA şi va putea împiedica derularea procesului de privatizare a combinatului, în funcţie de interesele sale. Pentru situaţia actuală şi pentru negocierile viitoare în vederea privatizării SC Oltchim SA, este oportun ca CET Govora să fie unul dintre cei mai mari creditori ai SC Oltchim SA, cu un număr important de voturi în Adunarea Creditorilor, pentru avizarea
favorabilă a planului de restructurare şi finalizarea cu succes a programului de privatizare a combinatului chimic vâlcean. Varianta optimă pentru rezolvarea problemelor de eficienţă energetică a resurselor naturale este aceea de integrare a Exploatării miniere Berbeşti-Alunu alături de CET Govora, într-o societate comercială pe modelul Complexului Energetic Oltenia. Ca urmare a realizării transferului de întreprindere de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora, Consiliul Judeţean Vâlcea estimează o normalizare a relaţiilor dintre cele două societăţi, fapt care va avea consecinţe benefice asupra redresării activităţii de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea, prin implementarea unor măsuri care să conducă la eficientizarea activităţii Complexului Energetic Oltenia sub aspectul utilizării resurselor, redresarea relaţiei financiare dintre Complexul Energetic Oltenia şi CET Govora şi, astfel, să fie evitate
blocaje financiare în economie şi, în sfârşit, furnizarea de abur atât către consumatorii casnici, cât şi către cei industriali să poată fi asigurată în cele mai bune condiţii de CET Govora. Recent, Ministerul Justiţiei a comunicat o serie de observaţii cu privire la proiectul de act normativ, respectiv proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind transferul unor active de la Complexul Energetic Oltenia la CET Govora şi a solicitat completarea dosarului depus pentru realizarea transferului cu acordul Consiliului Judeţean Vâlcea, pentru transferul activelor menţionate. „Precizăm că, pentru aprecierea situaţiei extraordinare şi de urgenţă care reclamă emiterea unei ordonanţe de urgenţă este necesară obţinerea avizului de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, conform art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. Potrivit art. 41 din Legea nr. 24/2000, titlul proiectului trebuie
să redea pe scurt obiectul de reglementare. În cazul de faţă, titlul proiectului se referă la transferul unor active, în timp ce prevederile au în vedere acordarea mandatului pentru reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor de la Complexul Energetic Oltenia pentru a aproba transferul unor active, unor contracte şi a unei creanţe. Practic, pentru rezolvarea situaţiei extraordinare, singurul impediment care nu facilitează soluţionarea acesteia ar fi că reprezentanţii statului în adunarea generală a CEO nu au mandat să aprobe operaţiunile necesare”, se spune, printre altele, în scrisoarea Ministerului Justiţiei.

Desprinderea unei fracţiuni din patrimoniul CEO nu poate avea loc gratuit

În motivarea privind acordarea avizului negativ la proiectul de act normativ privind transferul la CET Govora a minelor de cărbune de la Berbeşti şi Alunu, ministrul Robert Cazanciuc a precizat următoarele: „Transferul unor active, al unor contracte şi a unor creanţe, precum a personalului aferent activităţii transferate corespunde unei divizări parţiale, conform art. 236 alin. 3 din Codul Civil, respectiv unei desprinderi, potrivit art. 250 din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestui articol, prevederile prezentului capitol, referitoare la divizare, cu excepţia art. 250, alin. 1, lit. c se aplică şi atunci când o parte din patrimoniul unei societăţi se desprinde şi este transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente sau unor societăţi care sunt astfel constituite în schimbul alocării de acţiuni sau părţi sociale ale societăţilor beneficiare către acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă
activele (desprindere în interesul acţionarilor on asociaţilor), sau societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii). Prin urmare, observăm că dispoziţiile legale în vigoare instituie norme de natură să realizeze imperativul constituţional de garantare şi ocrotire a proprietăţii private, indiferent de titular, conform art. 44 din Constituţie, în sensul că nici o operaţiune de înstrăinare de active, creanţe, contracte şi personal nu poate face abstracţie de structura acţionariatului societăţii din patrimoniul căreia se desprinde o fracţiune de patrimoniu. În acest sens, observăm că iniţiatorii nu au în vedere sub nici o formă cadrul legal în vigoare şi nici instituirea unor garanţii legale pentru protecţia proprietăţii private a acţionarilor CEO. Potrivit datelor disponibile, structura acţionariatului CEO este 77% statului, iar 23% este la Fondul Proprietatea. Desprinderea unei
fracţiuni din patrimoniul CEO nu poate avea loc cu titlu gratuit, decât dacă acţionarii CEO ar decide să facă o donaţie în acest sens. În principiu, pentru protecţia proprietăţii acţionarilor CEO, desprinderea fracţiunii de patrimoniu ar trebui să fie efectuată cu titlu oneros, fie să fie efectuată în una dintre modalităţile prevăzute de art. 250 din Legea nr. 31/990. Arătam că, în modalitatea preconizată conform prezentului proiect, drepturile acţionarilor CEO nu sunt sub nici o formă protejate şi, din acest motiv, măsurile preconizate pot conduce la afectarea negativă a dreptului de proprietate al acţionarilor CEO, ceea ce este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituţionalitate, în raport cu art. 44 şi 115 din Constituţie. Mai mult, arătam că, dacă desprinderea fracţiunii de patrimoniu s-ar efectua conform regulilor din Legea nr. 31/1990, acţionarii privaţi ai CEO ar avea deschis inclusiv
accesul la justiţie pentru a formula contestaţiile lor pe calea opoziţiei. Aceeaşi cale, a opoziţiei, ar fi deschisă inclusiv creditorilor CEO, respectiv ai CET Govora. Subliniem că revine inclusiv legiuitorului delegat ca, în măsurile pe care le adoptă, să includă garanţii pozitive pentru garantarea accesului liber la justiţie, conform art. 21 din Constituţie, pentru toate părţile interesate în procesul de desprindere. În caz contrar, ordonanţa de urgenţă poate fi considerată incompatibilă cu prevederile din Constituţie”.

Propunerea de act normativ trebuie să aibă avizul Consiliului Concurenţei

Ministerul Justiţiei mai recomandă iniţiatorilor proiectului de act normativ privind transferul minelor de la Berbeşti-Alunu către CET să aibă în vedere, eventual, soluţia efectuării unei desprinderi a unei fracţiuni din patrimoniul CEO, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, dat fiind că există acest cadru legal, care cuprinde toate garanţiile patrimoniale şi procesuale necesare pentru cei implicaţi. „Din acest punct de vedere, nu se justifică adoptarea unor măsuri la nivel de lege, cadrul legal în materie fiind complet. În ceea ce priveşte mandatul necesar pentru reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor CEO, arătăm că, aşa cum se arată în nota de fundamentare, CEO beneficiază de strategia de privatizare. Astfel, în măsura în care iniţiatorii prezentului proiect consideră necesar, şi în funcţie de stadiul implementării strategiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 87/2003,
considerăm că ar putea fi avută în vedere o modificare a strategiei de privatizare, ca etapă prealabilă a unei desprinderi a unei fracţiuni din patrimoniul CEO, ceea ce ar constitui mandatul acordat de Guvern, conform legii, pentru toţi reprezentanţii statului în adunarea generală a acţionarilor CEO. Desigur că, în acest demers, este necesar ca iniţiatorii să aleagă în cunoştinţă de cauză una dintre alternativele posibile. Conform art. 250 din Legea nr. 31/1990, vor fi necesare demersuri de consultare a Fondului Proprietatea, precum şi îndeplinirea prealabilă a tuturor procedurilor naţionale şi comunitare privind incidenţa unor eventuale elemente de natura ajutorului de stat sau de concentrare economică (în privinţa CET Govora). Din acest punct de vedere, este necesar punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, atât din perspectiva regulilor în materia ajutorului de stat, cât şi din perspectiva regulilor în materia
concentrării economice, precum şi completarea notei de fundamentare cu date privind acest punct de vedere. În acest sens, arătăm că prevederile de la art. 2, alin. 1 şi din nota de fundamentare, potrivit cărora implementarea măsurilor prevăzute se realizează cu respectarea normelor în domeniul ajutorului de stat sunt lipsite de claritate şi precizie şi nu fac altceva decât să plaseze, în cazul de faţă, o ordonanţă de urgenţă sub condiţia suspensivă a autorizării unui eventual ajutor de stat, cu consecinţe incalculabile asupra procesului preconizat. Arătăm că aplicarea dispoziţiilor legale privind desprinderea unei fracţiuni din patrimoniu are, pe lângă avantajele mai sus menţionate, şi avantajul că, în cadrul acestei operaţiuni se identifică precis toate elementele de activ şi pasiv care sunt supuse transferului şi, de asemenea, se realizează o evaluare a acestora de către un evaluator autorizat. În ceea ce
priveşte transferul licenţei miniere de exploatare, arătăm că utilizarea dispoziţiilor legale privind desprinderea ar constitui, de asemenea, un avantaj, deoarece ar corespunde cazului de transfer al licenţei prevăzut de art. 24, alin 3 din Legea nr. 85/2003, desprinderea reprezentând o măsură de reorganizare a titularului licenţei în acest sens. Desigur că este necesar şi avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. De asemenea, în privinţa transferului personalului este necesar avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, se mai menţionează în adresa Ministerului Justiţiei.

#21957 Re: Re: EXCLUSIV: Gata cu OLTCHIM! Combinatul se vinde la fier vechi (FOTO)

2014-06-11 16:07

#21897: - Re: EXCLUSIV: Gata cu OLTCHIM! Combinatul se vinde la fier vechi (FOTO)

#24720: - <==SALARIILE ( SALARII PLATI COMPENSATORII DISPONIBILIZATII  SI  SALARII ANGAJATII ) , NU AU PRIMIT SUMELE. PRIORITARI LA PLATA FIIND CREDITORUL LEGAL SALARIATUL (DISPONIBILIZAT SI ANGAJAT !!!), dupa restul creditorilor legali. OLTCHIM RAMNICU VALCEA SOCIETATE IN INSOLVENTA "Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, OLTCHIM S.A funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei ", ACHITA CREDITORUL, IN ORDINEA CREANTELOR: 1. PRIMUL CREDITOR SALARIATUL(ARE STATUT PRIVILEGIAT SI OBLIGATORIU LA PLATA FARA ABATERE). 2. AL DOILEA CREDITOR, 3. AL TREILEA CREDITOR...ETC.                                                                                                                                                                              http://www.voceavalcii.ro/ Aşteptăm explicaţii publice din partea Ministerului Economiei în privinţa celor două contracte şi poate cei care conduc acum combinatul reuşesc să ne răspundă la câteva întrebări de bun simţ:

• de ce se vinde din combinat fier vechi, dacă se trâmbiţează peste tot că se doreşte privatizarea combinatului?

• unde a dispărut secţia de apă distilată?

• ce cantităţi de fier vechi au fost vândute şi ce s-a întâmplat cu banii încasaţi din vânzare?

http://www.voceavalcii.ro/2014070922459/Guvernul-recunoaste-ca-s-a-vandut-fier-vechi-din-Oltchim.html

http://www.voceavalcii.ro/media/k2/items/cache/d25552ad4d5b6efaacc95f83f73365b2_...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În urmă cu mai bine de o lună de zile, VOCEA VÂLCII a prezentat în exclusivitate două contracte, din care rezultă, fără echivoc, că fostele conduceri ale combinatului din timpul mandatelor miniştrilor liberali Vosganian şi Gerea au vândut fier vechi din Oltchim. Primul parlamentar care a reacţionat la cele scrise de noi a fost Costi Rădulescu, cel care l-a informat pe premierul Ponta, prin intermediul unei adrese, despre ceea ce se întâmplă acum în Oltchim. Deputatul PSD Costi Rădulescu, ales în colegiul nr. 2 Rm. Vâlcea, în care se află şi combinatul chimic Oltchim, dovedeşte că îi pasă de soarta combinatului, sesizându-l pe premierul Ponta despre afacerile cu fier vechi care se derulează chiar sub nasul administratorilor judiciari de la Oltchim.

Primul document în posesia căruia am intrat este un contract de vânzare-cumpărare din data de 14.05.2013, când director era Mihai Tălpăşanu, care avea drept obiect vânzarea, respectiv cumpărarea deşeurilor metalice şi nemetalice, adică deşeuri inox austenitic pregătit şi deşeuri inox austenitic nepregătit. Firma care urma să cumpere deşeurile este din Râmnicu Vâlcea şi se numeşte SC SILNEF MG şi este administrată de Ion Mihalcea. Contractul s-a derulat în perioada 01.05.2013 – 31.12.2013. Preţul pentru care s-a perfectat afacerea a fost de 1.680 USD/tonă deşeu pregătit, respectiv 1.500 USD deşeu nepregătit.

Surse din combinat susţin că afacerea cu fier vechi a ajuns şi la urechile administratorului judiciar Gheorghe Piperea, care a turbat când a auzit. Avocatul s-a dus şi i-a cerut sprijinul ministrului Economiei de atunci, Varujan Vosganian, care a demarat o anchetă. Din păcate, aceasta nu a mai fost finalizată niciodată pentru că Vosganian a fost schimbat, iar la cârma ministerului a ajuns un alt liberal, Andrei Gerea.

Al doilea contract de vânzare a fierului vechi apare în „epoca" Gerea, când combinatul a fost condus de un apropiat al acestuia şi anume directorul Marius Pîrvu. Perioada se suprapune primului contract deoarece este cuprinsă între 16.10.2013 şi 31.12.2013. Ceea ce este ciudat şi creează semne de întrebare este preţul, de data aceasta mult mai mic. În acest al doilea contract, unde beneficiar este o firmă din judeţul Argeş, SC LIFE TIME CHIMICAL SRL, preţul negociat este de 1.020 USD/tonă în cazul deşeurilor din inox austenitic pregătit şi de 975 USD/tonă, în cazul din inox austenitic nepregătit.

Cu toate acestea, guvernul susţine că din combinat s-au vândut doar deșeurile metalice de la Arpechim, cu respectarea legii, lucrurile aflându-se sub control. Iată răspunsul pe care deputatul Costi Rădulescu l-a primit de la Ministerul Economiei.

„Din informaţiile transmise de societate, combinatul OLTCHIM S.A. nu a valorificat utilaje din fluxul actual de fabricaţie, ci efectiv deşeuri metalice şi nemetalice, rezultate, în urma proceselor de fabricaţie, casării şi scoaterii din funcţiune a unor mijloace fixe provenite din cadrul unor instalaţii ale fostului Arpechim, devenit în 2010 Oltchim-Divizia Petrochimică Bradu, şi din ambalaje.

Valorificarea deşeurilor s-a făcut respectând prevederile legale în vigoare (Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale), prevederilor Actului constitutiv al societăţii şi cu aprobarea factorilor de decizie ai societăţii.

Totodată, subliniem că valorificarea deşeurilor s-a făcut respectând principiile generale ale protecţiei mediului, precauţiei şi durabilităţii, fezabilităţii tehnice şi viabilităţii economice, protecţiei resurselor şi impactul global asupra mediului, sănătăţii populaţiei, economiei şi societăţii.

Banii obţinuţi din valorificarea cantităţilor de deşeuri rezultate au fost folosiţi atât pentru finanţarea funcţionării proceselor de producţie cât şi pentru plata salariilor.

Deşi îşi desfăşoară activitatea sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, OLTCHIM S.A funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei care, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, şi în realizarea funcţiilor şi principiilor care stau la baza activităţii sale, va întreprinde în continuare toate măsurile legale pentru funcţionarea OLTCHIM S.A. la întreaga sa capacitate şi sporirea atractivităţii investiţionale" - se precizează în răspunsul primit de deputatul vâlcean.

#24643: - Momente dramatice pentru județul Vâlcea

http://www.criterii.ro/images/cilea_cet3.jpg...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

http://www.criterii.ro/index.php/en/valcea/10475-momente-dramatice-pentru-judetul-valcea

președintele CJ Ion Câlea și directorul general al CET Mihai Bălan => HOTIA, MINCIUNA SI TRADAREA !!!!!!!!!!

BANII OPRITI DIN SALARII PENTRU CAR OLTCHIM RAMNICU VALCEA SI NEVIRATI CU DETURNARE DE FONDURI ALE SALARIATILOR OLTCHIM RAMNICU VALCEA, LA CARE NOI SUNTEM PUSI ACUM SA PLATIM IAR DIN BANII DE  SOMAJ DE LA AJOFM, RATELE CU DOBANZILE DE INTARZIERE, PENTRU CA ACESTI NEMERNICI NU AU VIRAT SUMELE SI ACUM LE-AU BLOCAT REPEDE LA MASA CREDALA SA-SI SALVEZE CURU DE LA FRAUDA CREATA DE CONDUCEREA CET IMPUSA LA OLTCHIM 2012, FAPTA LOR TOT DETURNARE RAMANE SI ESTE PENALA, INTRAREA IN INSOLVENTA 2013 A COMBINATULUI NE-A PRADUIT PE NOI SI FAMILIILE NOASTRE.

 

Management:
Mihai Bălan - Director General, E-mail: oltchim@oltchim.ro
Elena Felicia Spiru-Ciobescu - Director Financiar, E-mail: felicia.spiru@oltchim.com
Mihail Dumitru Tălpăşanu - Director Operaţional, E-mail: mihail.talpasanu@oltchim.com
Laurenţiu Armand Spiru-Ciobescu - Director Marketing, E-mail: armand.spiru@oltchim.com
Ion Coclet - Director Resurse Umane, E-mail: ion.coclet@oltchim.com

http://www.zf.ro/wikizf/oltchim-s-a-10089024

#24295 DISPONIBILIZATII DE TREI ORI PAGUBITI:

 

 

S-AU INDEPLINIT CONDITIILE:

Legea 85/2006 privind procedura insolventei

http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_procedura_insolventei.php

A TRECUT PESTE UN AN DE ZILE, ROMINSOLV A SPUS CASTIGUL OLTCHIM DIN DISPONIBILIZARE LA UN AN ESTE 14,4 MILIOANE EURO, NOI DISPONIBILIZATII N-AM PRIMIT SALARIILE PLATILOR COMPENSATORII conform Decizia din data de 15.05.2013, DECIDE: Art. 6 - Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale. 9 milioane euro.

http://www.rominsolv.ro/comunicat-concediere-colectiva-oltchim/

http://www.voceavalcii.ro/2014060721862/EXCLUSIV-Gata-cu-OLTCHIM-Combinatul-se-vinde-la-fier-vechi-FOTO.html

http://www.voceavalcii.ro/2014070922459/Guvernul-recunoaste-ca-s-a-vandut-fier-vechi-din-Oltchim.html

S-A VANDUT DIN OLTCHIM, PRESA A RELATAT SI OLTCHIM A RECUNOSCUT, N-AM PRIMIT BANII DISPONIBILIZATII NICI PANA AZI, BA MAI MULT AM CONSTATAT TOT NOI CA AM FOST IAR PAGUBITI PRIN IMPOZITARI ANAF SI NU AM PUTUT BENEFICIA DE ALTE DREPTURI.

http://www.indiscret.ro/articol-oltchim-suspiciuni-de-fals-cu-salarii-compensatorii

AUDITUL.

http://www.impactreal.ro/2014061517061/Pierderile-firmelor-la-care-Oltchim-detine-actiuni-au-afectat-rezultatele-financiare-consolidate.html

AVEM SI ALTI BANI LA MASA CREDALA LA CARE NOI PLATIM CAR-UL IN CONTINUARE, NU S-AU VIRAT BANII, DETURNARE DE FONDURI PE TIMPUL LUI MIHAI BALAN DE LA CET RAMNICU VALCEA!!!!!!!!!

..... ETC.

ASTA AM SPUS SI EU (PUNCT DEFINITIV).

FINAL.

 

http://i.imgur.com/uF2CFko.jpg...