Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

"În perioada 2004-2006, Oltchim a realizat profit. În 2007, AVAS a refuzat să transformăm o creanţă a sa de 135 milioane de euro în acţiuni şi a determinat pierderi la Oltchim. În 12 noiembrie 2008, OMV Petrom a decis oprirea definitivă a petrochimiei de la Arpechim Piteşti, care ne asigura nouă materiile prime de bază - propilena şi etilena. În 2008, deşi am realizat o cifră de afaceri record, de 528 de milioane de euro, nu am realizat profit.

În acest interval, s-a ajuns la concluzia, după studii făcute de firme specializate, că Oltchim trebuie să funcţioneze în sistem integrat, cu petrochimia şi cu rafinăria Arpechim Piteşti (adică aşa cum funcţiona înainte de vânzarea Arpechim către OMV Petrom). Două memorandumuri au fost aprobate de premierul Emil Boc: majorarea de capital prin conversia creanţei AVAS în acţiuni şi un credit de 420 milioane de euro pentru investiţii. Ele au fost încheiate şi trimise Comisiei Europene pentru a obţine aviz.

În baza acestor demersuri, în 29 ianuarie 2010 Oltchim a preluat petrochimia Arpechim Piteşti. Am reparat-o, s-au băgat bani şi în 30 noiembrie 2010 am finalizat reparaţiile. Din lipsa fondurilor financiare, pentru că încă nu sosise avizul Comisiei Europene la memorandum, şi apoi şi din cauza deciziei OMV Petrom de a închide, la 24 martie 2011, rafinăria Arpechim, a fost imposibil să reluăm funcţionarea în sistem integrat.

În condiţiile în care nu aveam materiile prime de bază, Oltchim, cu acordul Guvernului, a funcţionat la 3% din capacitatea de producţie, cu pierderi lunare de 7 milioane de euro. S-au făcut două vizite ale premierului Boc, în 2009 şi 2010, iar preşedintele Traian Băsescu a venit în 2008 şi în 2010. S-a spus că se va face tot ce e posibil să se reia funcţionarea în sistem integrat, nici nu era vorba de privatizare atunci.

S-a tergiversat şi s-a ajuns, prin schimbări de guverne, în situaţia în care Ministerul Economiei neagă că mai poate aplica avizul CE şi constatăm că anunţul de privatizare nu mai ia în calcul majorarea capitalului social prin conversia creanţei AVAS.

Până la urmă premierul Ponta a decis să se găsească formule legale pentru accesarea unui credit de 40 de milioane de euro, necesar capitalului de lucru, adică salarii restante şi asigurare de materii prime. Asta asigura profitul operaţional, adică facem profit din exploatare, pentru că financiar rezultă pierderi. Premierul Ponta a zis, dacă aveţi avizul CE să majoraţi capitalul social, de ce nu îl majoraţi? Nu au făcut niciuna din cele două".

Căpuşarea companiei de propria conducere

Printre cauzele care au dus la situaţia actuală s-ar putea număra şi "căpuşarea" companiei de către firme deţinute sau controlate chiar de către membrii managementului companiei, după cum au acuzat în repetate rânduri atât reprezentanţii sindicatului de la Oltchim cât şi cei ai companiei germane PCC, scrie Ziarul Financiar. Ipoteza este susţinută inclusiv de către acţionarul majoritar al companiei, respectiv Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Remus Vulpescu, şeful OPSPI, a declarat recent că "într-un mod pe care nu-l putem explica, Oltchim a consumat foarte multă materie primă pentru o producţie foarte mică".

Cum vrea Guvernul Ponta să privatizeze Oltchim: "efectul sinergic"

Metoda aleasă de specialiştii din Ministerul Economiei pentru a privatiza Oltchim este una de compromis şi atipică, după cum singuri recunosc oficialii în memorandumul prezentat la Guvern pe 23 august.

Guvernul propune vânzarea colectivă, dar necondiţionată, la valoarea de piaţă, a acţiunilor pe care statul le deţine la Oltchim (adică 54,8%), precum şi a creanţelor pe care AVAS şi Electrica SA le au la Oltchim. AVAS are o creanţă de aproximativ 250 de milioane de euro (cu tot cu dobânzi şi penalităţi), iar Electrica una de 150 de milioane de euro. Acestea însumează 56% din totalul datoriilor Oltchim. Statul ar avea astfel de câştigat şi din acţiuni, şi din creanţe vândute.

Guvernul consideră că prin această soluţie, un investitor ar fi atras, pentru că ar fi protejat de acţiunile litigioase ale acţionarilor minoritari.

"Este probabil ca un cumpărător să fie interesat de ,,efectul sinergic", creat de deţinerea în comun a celor 3 active, pe de o parte creat de reducerea complexităţii, dar şi de oportunitatea utilizării unei game mai largi de strategii de restructurare dată de poziţia duală de acţionar-creditor, prin comparaţie cu gama mai restrânsă pe care ar avea-o un "acţionar majoritar care nu este creditor" sau un "creditor care nu este acţionar majoritar", se arată în memorandumul privind Oltchim.

Guvernul renunţă la conversia creanţei AVAS, din motivele arătate mai sus - opoziţia acţionarilor minoritari.

Ce înţeleg muncitorii de la Oltchim din privatizare

"Conversia asta de creanţă a AVAS este foarte importantă. Ea e cerută mai ales de potenţialii investitori cu forţă financiară, care îşi doresc să preia acest ansamblu integrat Oltchim cu rafinărie. Prin majorarea capitalului social, statul ajunge să deţină o pondere de 97-98%, iar acţionarul minoritar PCC, care acţionează concertat cu Nachbar, ajunge la 2%, de la 32% cât au acum. Ce zice potenţialul investitor, care vrea să facă treabă? Eu vreau să investesc, vreau să am linişte, să nu mă plimbe prin procese un acţionar cu pondere de peste 5%, care conform legii oricând poate pune piedici. În aceste condiţii, aşa cum a stabilit Guvernul, cu cele trei pachete, eu mă îndoiesc că e cineva care să dea 400 de milioane de euro pe cele două creanţe şi să mai dea ceva bani şi pe Oltchim. Acţionarul minoritar tot acolo rămâne, şi nu vine nimeni. Şi atunci s-ar putea să eşueze privatizarea. Şi vine FMI, cu care Guvernul are acord, şi spune că intrăm în lichidare", explică Mihai Diculoiu de ce se tem muncitorii de la Oltchim şi de ce protestează, cerând privatizarea cu şanse maxime de succes.

Liderul sindical a mai explicat că managementul de la Oltchim a demisionat miercuri în bloc, la solicitarea Guvernului, în locul său urmând să fie aduşi şase directori executivi, de la o firmă de restructurare. Măsura ar fi necesară pentru a credibiliza Oltchim în ochii băncilor, de la care Ministerul Economiei trebuie să obţină, în 5 zile, un credit de 40 de milioane de euro pentru a asigura funcţionarea Oltchim

"Această firmă de restructurare nu îşi are rostul, pentru că timpul rămas este foarte scurt. Decât dacă eşuează privatizarea şi atunci are treabă în faza de lichidare", crede liderul sindical.