Impotriva noului Proiect de Ordin 1.141/ 1.386/ 2007
Către: Ministrul Sănătății
Subiect: Petiție împotriva Noul Proiect de Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.
Stimate Domnule Ministru,
Subsemnații, medici rezidenți din România, dorim să ne exprimăm profundul dezacord cu privire la modificările propuse prin noul proiect de ordin privind organizarea și desfășurarea rezidențiatului. Considerăm că schimbările preconizate vor avea consecințe nefaste asupra calității formării medicale, a drepturilor și libertăților medicilor rezidenți, precum și asupra funcționării sistemului medical românesc.
Principalele aspecte problematice ale proiectului de ordin sunt următoarele:
1. Conferirea unei puteri excesive UMF-urilor în detrimentul altor structuri:
- Proiectul de ordin propune ca direcțiile/departamentele de pregătire în rezidențiat din cadrul UMF-urilor să gestioneze exclusiv repartizarea rezidenților pe module, înlocuind DSP-urile ca intermediar între Ministerul Sănătății și medici. Aceasta lasă loc pentru decizii arbitrare și lipsite de transparență, subminând echitatea în procesul de pregătire.
- Regulamentele proprii aprobate de senatele UMF-urilor nu includ consultarea obligatorie a rezidenților sau a altor structuri implicate, ceea ce exclude perspectiva celor direct afectați.
2. Restrângerea libertății de alegere a medicilor rezidenți:
- Introducerea obligativității ca UMF-urile să repartizeze rezidenții pentru fiecare modul de pregătire restrânge capacitatea acestora de a-și selecta stagii care să corespundă obiectivelor lor profesionale.
- Stagiile complementare, esențiale pentru dobândirea unor competențe suplimentare, sunt dependente de aprobarea coordonatorilor din UMF-uri, ceea ce poate duce la favorizări și acces inechitabil.
3. Lipsa unei digitalizări pregătite și funcționale:
- Deși documentele digitale sunt încurajate, multe spitale angajatoare și chiar unele UMF-uri nu dispun de infrastructura necesară pentru gestionarea lor. Aceasta creează bariere suplimentare pentru rezidenți și generează incertitudini birocratice.
- Înlocuirea carnetului de rezident distribuit de DSP-uri cu unul gestionat de UMF-uri adaugă o etapă suplimentară controlată exclusiv de universități.
4. Netransparența și riscul de abuzuri în organizarea gărzilor și activităților suplimentare:
- Noul ordin propune ca medicii rezidenți să participe la activități de mentorat pentru studenți, fără o reglementare clară a timpului, responsabilităților sau remunerației. Aceste activități sunt reglementate exclusiv de UMF-uri, iar măsurile compensatorii menționate sunt opționale, nu obligatorii.
- Gărzile rămân o componentă esențială a pregătirii, dar regulile actuale permit situații în care rezidenții lucrează și după gărzile de 24 de ore, încălcând drepturile lor și punând în pericol siguranța pacienților.
5. Restricții nejustificate privind mobilitatea rezidenților:
- Introducerea limitei de 50% din durata totală a pregătirii pentru detașări îngrădește accesul la experiențe practice variate, esențiale pentru anumite specialități.
- Cerința acordului UMF pentru detașări introduce un control discreționar al universităților, eliminând transparența procesului.
- Categoriile de personal, menționat ca prioritar pentru aprobarea transferului, limitează semnificativ mobilitatea medicilor rezidenți, îngreunând activitatea și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Anexa 1, conform proiectului de ordin, impune unele criterii restrictive, cum ar fi necesitatea de a deține o locuință, exclusiv în proprietate personală în centrul universitar solicitat, ceea ce dezavantajează majoritatea rezidenților aflați la început de carieră, fără posibilități financiare de a achiziționa o locuință, dar care, sub alte forme, au un domiciliu stabil într-un centru universitar.
Această abordare obligă mulți rezidenți să se îndepărteze de familie sau să accepte condiții dificile de locuire și navetă, afectând calitatea pregătirii profesionale.
În trecut, existau criterii mai flexibile, precum distanța de până la 100 km față de centrul universitar sau aprobarea transferului începând cu anul I de pregătire în rezidențiat, care ofereau o soluție echitabilă și funcțională.
6. Condiții de muncă improprii și facilități insuficiente:
- În multe spitale, medicii rezidenți nu au acces la vestiare, spații de odihnă sau săli dedicate pentru pregătire teoretică. Aceste deficiențe afectează direct calitatea formării.
- Nu există măsuri clare pentru a obliga spitalele să îmbunătățească aceste condiții.
7. Monitorizarea și evaluarea centralizată exclusiv de UMF-uri:
- Noul ordin propune ca progresul profesional al rezidenților să fie monitorizat exclusiv de UMF-uri, inclusiv prin acces complet la registrul matricol național. Aceasta centralizare ridică îngrijorări privind confidențialitatea și obiectivitatea procesului.
8. Reglementări vagi care deschid calea abuzurilor:
- Activitatea de mentorat este reglementată vag, fără a stabili clar responsabilitățile și limitele implicării medicilor rezidenți. Acest lucru permite interpretări abuzive din partea coordonatorilor sau a cadrelor didactice universitare.
- Schimbarea coordonatorului, a spitalului angajator sau transferul într-un alt centru universitar sunt reglementate incomplet, lăsând loc unor decizii arbitrare.
9. Reducerea centrelor universitare disponibile:
- Conform proiectului, mai multe centre universitare dispar (ex. Arad, Brașov, Constanța, Galați, Oradea, Sibiu), astfel se limitează opțiunile de pregătire ale medicilor rezidenți din aceste zone și afectează accesul rezidenților la instruire de calitate, în special în zonele mai puțin dezvoltate, ceea ce contravine principiului echității în accesul la educație. Aceste aspecte subminează profund calitatea pregătirii medicilor rezidenți, afectează drepturile acestora și pun în pericol viitorul sistemului medical din România.
Cerem ferm următoarele măsuri specifice:
1. Limitarea influenței UMF-urilor în procesul decizional privind pregătirea în rezidențiat:
- Revenirea la modelul în care DSP-urile sau alte structuri neutre gestionează repartizarea rezidenților pe module de pregătire.
- Excluderea obligației ca detașările sau schimbările de coordonator să fie condiționate de acordul UMF-urilor.
- Interzicerea aprobării regulamentului propriu de pregătire de către senatele universitare fără consultarea medicilor rezidenți.
2. Transparență și echitate în organizarea pregătirii:
- Stabilirea unui mecanism clar și public pentru repartizarea rezidenților pe module, bazat pe criterii obiective și transparente (de exemplu, punctaj, preferințe exprimate de rezidenți).
- Crearea unei comisii independente care să supravegheze procesul de repartizare și organizare a modulelor, formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, UMF-urilor, dar și ai medicilor rezidenți.
3. Reglementarea gărzilor și activităților neremunerate:
- Asigurarea plății obligatorii a gărzilor efectuate în afara programului normal de lucru, conform Ordonanței nr. 18/2009, fără excepții sau întârzieri.
- Introducerea unor reglementări care să interzică munca obișnuită după o gardă de 24 de ore, pentru a respecta drepturile rezidenților și siguranța pacienților.
- Instituirea unui mecanism clar pentru remunerarea activităților de mentorat desfășurate de medicii rezidenți, fără a depinde de „bunăvoința” UMF-urilor.
4. Digitalizare treptată și adaptată nevoilor reale:
- Implementarea unui plan etapizat pentru digitalizarea proceselor, cu consultarea spitalelor angajatoare și a UMF-urilor, pentru a asigura compatibilitatea sistemelor.
- Obligativitatea acceptării documentelor digitale doar după ce toate instituțiile implicate sunt echipate corespunzător.
5. Îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru medicii rezidenți:
- Obligația unităților sanitare de a asigura spații adecvate pentru pregătire (vestiare, săli de studiu, locuri de odihnă).
- Introducerea unor controale regulate pentru a verifica dacă spitalele îndeplinesc aceste standarde minime.
6. Flexibilitate și echitate în detașări și transferuri:
- Eliminarea limitei arbitrare de 50% pentru detașări și revenirea la regula anterioară, care permite detașări pe toată durata rezidențiatului.
- Stabilirea unor criterii clare și uniforme pentru aprobarea detașărilor și a transferurilor, bazate pe merit și nevoi obiective, și nu pe deciziile discreționare ale UMF-urilor.
- Revizuirea criteriilor necesare pentru transfer spre a permite flexibilitatea și accesul echitabil al medicilor rezidenți la transferuri (inclusiv prelucrarea dosarelor pentru transfer începând cu anul I).
- Reintroducerea criteriului de proximitate geografică (de exemplu, distanța de până la 100 km față de centrul universitar).
- Analizarea transparentă a cazurilor individuale printr-o abordare nedescriminatorie, care să țină cont de nevoile profesionale, personale și familiale.
7. Protejarea autonomiei medicilor rezidenți:
- Posibilitatea schimbării coordonatorului de rezidențiat și a spitalului angajator pe baza acordului între rezident și coordonatorul dorit, fără implicarea excesivă a UMF-urilor.
- Stabilirea unui termen clar pentru soluționarea cererilor de schimbare sau transfer.
8. Transparență și consultare în adoptarea regulamentelor:
- Publicarea în prealabil a regulamentelor propuse de UMF-uri pentru pregătirea în rezidențiat, cu un termen de cel puțin 30 de zile pentru dezbatere publică.
- Constituirea unei comisii naționale de rezidențiat, cu reprezentanți ai medicilor rezidenți, care să aibă drept de avizare asupra modificărilor. Considerăm că implementarea acestor măsuri este esențială pentru a asigura un proces de pregătire în rezidențiat echitabil, transparent și în conformitate cu standardele internaționale.
Cu respect și solidaritate,
Noi, medicii rezidenți semnatari, în numele comunității medicale de tineri profesioniști din România.
Comunitatea Doza de birocrație în rezidențiat Contactați autorul petiției