#33226: - Re: Re:  

 GAOZARULEEE,NU TI AR MAI MURII MULTIII,INAINTE.

#33226: - Re: Re:  

 Maaa asta care  nici botul nu-l ai dezinfectat, te ajutam cu solutii de curatat din combinat daca chiar esti imputit..., vezi-ti ba de familia ta, la cat spurci ar trebui sa fi dat afara din casa de neamurile tale. Iar  pe cine banuiesti tu, banuieste mai  putin.... si lasa oamenii si familiile lor in pace.,spurcatule...

#33233: - Re: Re: Re:  

#33161: - Atentie la limbaj! http://www.petitieonline.com/a/37559 

 11. Autorul comentariului este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma eventualele daune, in cazul unor actiuni legale impotriva celor publicate. 

CONSTANTIN RĂDULESCU:

La Oltchim, nu se va ajunge la faliment!

FEB 04, 2015  SCRIS DE  MAGDA POPESCU

Deputatul Constantin Rădulescu dă asigurări că a discutat cu factori de decizie guvernamentali despre situaţia de la Oltchim, iar aceasta nu va deveni explozivă. Preşedintele interimar al PSD consideră că în această perioadă, toţi factorii de decizie din jurul combinatului chimic trebuie să-şi unească forţele pentru ca planul de reorganizare al OLTCHIM să devină o realitate.

„În deschiderea sesiunii parlamentare, am discutat cu ministrul Mihai Tudose, iar acesta m-a asigurat că are Oltchim pe agenda zilnică, iar în această perioadă este foarte importantă întrucât planul de reorganizare trebuie să iasă bine, fără a se lua în calcul falimentul.

Tot în această săptămână, la ministerul Economiei se desfăşoară şi discuţii cu FMI.

Am convenit ca săptămâna viitoare, să avem o nouă întâlnire pentru a stabili data când ministrul se va întâlni cu reprezentanţii sindicatelor şi ai disponibilizaţilor.

Îl cunosc pe domnul ministru de mulţi ani şi am toată încrederea că va depune toată energia pentru salvarea Oltchim", ne-a declarat preşedintele interimar al PSD, deputatul Constantin Rădulescu.

pt 33235 

inchide,dracului jegul asta de asa zisa petitie

http://stiri.tvr.ro/primele-reactii

Primele reacţii după anunţul vânzării la fier vechi a RAFO Oneşti

Anunţul companiei Petrochemical Holding, cea care deţine 96,5% din acţiunile RAFO, de a vinde bucată cu bucată rafinăria i-a luat prin suprindere pe cei 400 de angajaţi.

În loc de noile proiecte promise de angajator, s-au trezit în faţa ameninţării cu şomajul.

Proprietarii ruşi spun că vor folosi banii pentru a dezvolta o platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice, dar şi pentru plata obligaţiilor de mediu. Sunt şi alte companii pe punctul de a fi închise definitiv.

Activitatea rafinăriei a fost oprită în februarie 2008.

Atunci lucrau acolo 1200 de oameni. Acum sunt cu 800 mai puţini, majoritatea cu mult înainte de vârsta de pensionare.

#33234: - NU E DECIT UN SOBOLAN JEGOS,CERNEVIST 

 BAGA I SUB HARIPA SI ZBIRRR NENOROCITULEE,IA I SI PE TALPASANU,PIPEREA,POPESCU V.    IA SI TRADATORII OLTCHIMULUI,SA VA DUCETI DUPA VOSGANIAN LA DIRIBAU BA PENALILOR SI CORUPTILOR.

#33242: - AI INTELES MAI TAMBALAGIULE,NAGIT IMPUTIT SI ORDINAR 

 VAI DE MAMA TA CE TI O FURI DACA AJUNGI LA EI,PT. CA SI EI AU AVUT NEAMURII CARE AU LUCRAT IN OLTCHIM[AU FOST DATI AFARA] SI STIU TOATE MAGARIILE SI TRADARILE PE CARE LE AI PUS LA CALE NEMERNICULEE.

pt 33239

esti un dobitoc imputit.asa crezi tu ca vorbeste un initiator de petitie?esti o jigodie imputita.sa o bagi tu,boule ,pe mata in mormant.asa sa iti ajute Dumnezeu.si nu numai pe ea dobitocule

Fostul şef al CJ Argeş Constantin Nicolescu, condamnat la şapte ani şi opt luni de închisoare

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Argeş Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la şapte ani şi opt luni de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.

Judecătorii Curţi de Apel Bucureşti au dispus, joi, condamnarea lui Nicolescu la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie, la care au adăugat un spor de pedeapsă de doi ani şi opt luni. Nicolescu va executa astfel şapte ani şi opt luni de închisoare, iar după executare îi vor fi interzise mai multe drepturi, pe o perioadă de cinci ani.

Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar timp de zece ani nu va avea dreptul să ocupe o funcţie de conducere, decizie sau control într-o societate comercială.

Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA, a fost condamnat tot la patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus, prin aceeaşi hotărâre, achitarea lui Ion Nicolae, reprezentant al SC Zeus SA.

Gheorghe Nicuț, primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa din judeţul Argeş, toţi în funcţii la data faptelor, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Tot la trei ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat şi Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş la data faptelor, iar diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea au primit pedepse de câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Bucureşti a mai decis ca Nicolescu, Nicuţ, Ştefan, Andrei, Despan şi Grigore să plătească Ministerului Finanţelor peste 880.000 de euro, iar Grigore să achite 260.800 de euro, sume care reprezintă prejudiciul adus statului.

Instanţa a dispus anularea cererilor de finanţare ale proiectului cu fonduri Phare privind patru unităţi de învăţământ din judeţului Argeş.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, inculpaţii condamnaţi la pedepse cu executare urmând să fie încarceraţi.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost trimişi în judecată în acest dosar în 18 mai 2011.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dat, în 28 mai 2013, sentinţa în dosar, Nicolescu fiind condamnat atunci la un an de închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de inculpaţi şi de procurorii anticorupţie.

În 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea fostului şef al CJ Argeş la trei ani şi patru luni închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi. Tot atunci, instanţa a dispus confiscarea sumei de 66.518 lei primită drept mită de la Cornel Penescu. Acesta din urmă a rămas cu pedeapsa dată de Tribunalul Bucureşti, respectiv de nouă luni de închisoare cu suspendare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de procurorii anticorupţie, cât şi de Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

Ulterior, în martie 2014, dosarul fostului preşedinte al CJ Argeş a fost trimis înapoi Curţii de Apel Bucureşti, pentru rejudecare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005.

Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuţ şi Ion Ştefan. Cererea de finanţare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi totodată manager-coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat "Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş", document care, în fapt, nu există, fapt cunoscut de Nicolescu, spuneau procurorii.

Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 de euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip Phare.

Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu.

Pe perioada executării proiectului, acesta a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de Florian Despan.

Astfel, spuneau anchetatorii, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă.

Procesele verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de Dobre Grigore, asociat şi administrator al SC Zeus SA Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de Ion Nicolae, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.

De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.

În perioada 2006 - 2008, Constantin Nicolescu a cerut şi a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 de lei pentru ca instituţia Consiliul judeţean Argeş să achiziţioneze de la SC PIC SA produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică, precizeau procurorii anticorupţie. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.

De asemenea, în luna iunie 2009, Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice amendă contravenţională de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare.

În 24 februarie 2014, prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare, a semnat ordinul privind încetarea mandatului lui Nicolescu, după ce instanţa supremă a decis definitiv că acesta a fost în conflict de interese.

Control la sânge la Oltchim: nu s-au plătit salariile!

La sesizarea Sindicatului Liber Oltchim, Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea a efectuat un control în domeniul relaţiilor de muncă la SC Oltchim SA, societate aflată în insolvenţă. Sesizarea Sindicatului Liber Oltchim, condus de preşedintele Mihai Diculoiu, a avut cinci puncte pe care inspectorii de muncă au trebuit să le verifice. Astfel, pentru primul cap de acuzare, neplata drepturilor salariale către angajaţii actuali ai Oltchim, ITM-ul a constatat că angajatorul nu a plătit drepturile salariale aferente chenzinei a II-a pentru luna octombrie 2014 şi lunilor noiembrie şi decembrie 2014, fiind încălcate prevederile Codului Muncii. Drept urmare, ITM a dispus ca măsură cu termen de realizare data de 25 februarie 2015, prezentarea dovezilor de achitare a acestor drepturi salariale. Al doilea capăt de acuzare al sindicaliştilor de la Oltchim a fost în legătură cu neacordarea plăţilor compensatorii către cei 969 de salariaţi disponibilizaţi în data de 14 iunie 2013. La această sesizare, ITM a informat Sindicatul Liber Oltchim că a efectuat un control în luna iulie 2013 şi a dispus măsură în acest sens. Angajatorul nu a realizat-o şi a fost sancţionat contravenţional. Însă, având în vedere conflictul de muncă creat prin neplata drepturilor salariale, ITM transmite salariaţilor că se pot adresa instanţei judecătoreşti în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului întrucât: „întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului” – art. 166 alin 4 din Codul Muncii. O a treia solicitare de verificare făcută de sindicate a fost cea cu privire la detaşarea salariatului Marius Pârvu. ITM a verificat şi a transmis că aceasta a fost făcută în conformitate cu prevederile Codului Muncii. Şi „reducerea salariilor exagerat de mari ale celor 11 directori” a fost unul din capetele de acuzare ale sindicaliştilor. ITM-ul le-a transmis că în baza Codului Muncii, salariul individual se stabileşte prin negociere individuală între angajator şi salariat, oricare salariat beneficiind de dreptul la negociere individuală. Ultima solicitare de verificare a fost cea legată de „achitarea de către Oltchim către ANAF a impozitului aferent plăţilor compensatorii înainte de plata efectivă a acestora către salariaţii disponibilizaţi”. Faţă de această solicitare, ITM-ul a transmis Sindicatului Liber Oltchim că societatea a pus la dispoziţie documente/note de relaţii conform cărora „compensarea datoriilor la bugetul de stat consolidat s-a efectuat de organul fiscal, contribuţiile aferente salariilor compensatorii fiind compensate integral cu TVA de recuperat”. Aşa că, ITM-ul îi îndrumă pe sindicalişti să se adreseze organului fiscal competent. Joi, 5 ianuarie, administratorul judiciar de la Oltchim trebuie să depună planul de reorganizare, conform protocolului semnat în data de 16 ianuarie 2015 între o delegaţie de salariaţi disponibilizaţi, reprezentanţi ai consorţiului de administratori judiciari şi liderul SLO, Mihai Diculoiu. Planul de reorganizare trebuie să prevadă plata integrală a creanţelor curente (deci şi a salariilor compensatorii) şi plata integrală a creanţelor salariale (sumele înscrise în tabelul creanţelor). Mai sunt trei zile şi vom vedea dacă administratorii judiciari se vor ţine de cuvânt.

Despre mărirea şi decăderea Oltchimului (I)

Câteva zile de acum încolo i le vom dedica Oltchimului. Nu vom face istoria sa, ci vom puncta numai acele lucruri care s-au ordonat ca locuri, noduri ale creşterii şi decăderii sale. Presa vâlceană, în general, şi Viaţa Vâlcii, în special, a realizat că în jurul acestui mare combinat se mişcă mai ales viaţa economică a oraşului, municipiu Capitală de judeţ. Combinatul a crescut până în 1989 pe etape, care au derivat mai ales din resursele care au fost puse în valoare, mai ales în Vâlcea - şi ne vom referi aici la sarea de la Ocnele Mari -, iar mai apoi de la o diversificare şi multiplicare a producţiei, prin conectarea combinatului la resursele petrochimice de la Piteşti. Combinatul, după 1989, a avut norocul, dar şi nenorocul - şi vom explica ceva mai încolo de ce -, să fie preluat în management de Constantin Roibu.

Viziunea lui managerială putea şi încă mai poate să fie una de mare succes. Aici, ca şi în alte situaţii, însă, să fim bine înţeleşi, lucrurile s-au încurcat mai ales pentru că politicul şi-a băgat continuu nasul. Aproape fiecare guvern care s-a perindat pe la Palatul Victoria, prin miniştrii săi, a luat decizii de cele mai multe ori greşite în ceea ce priveşte economia judeţului Vâlcea şi, implicit, a Oltchimului. Petre Tănăsoaica.

Despre mărirea şi decăderea Oltchimului (II)

Cu siguranţă că Oltchimul a fost una dintre puţine firme de mare anvergură din România, care a avut un program de rentabilizare şi de evoluţie spre normativele de funcţionare, impuse de Uniunea Europeană. În acelaşi timp, odată cu evoluţia economiei judeţului în special, strategia de dezvoltare a cuprins şi zona din afara perimetrului combinatului. Din câte ştim – şi presa vremii a consemnat toate aceste lucruri, pe care le puteţi găsi în arhivă -, imediat după Revoluţie s-au aplicat două strategii, una de scoatere din funcţiune a secţiilor care reprezentau un pericol pentru mediul înconjurător şi retehnologizarea celor rămase în funcţiune, iar a doua prin preluare spre administrare, în aşa-zisa divizie agricolă, a altor obiective, cum a fost Fabrica de Nutreţuri de la Băbeni, Suinprod-ul, Avicola Băbeni şi Fabrica de Marmeladă de la Râureni.

Era perioada marilor compensări, când fabrica îşi recupera cu greu banii pe marfa vândută pe piaţa internă. Unii s-ar putea să spună că a fost un lucru rău, au şi făcut-o la timpul respectiv, dar investiţiile pentru modernizarea obiectivelor preluate din sistemul agricol au făcut posibilă o privatizare de succes a acestora. Pe parcursul unui deceniu şi mai bine, politica resurselor umane a fost una de perfecţionare a personalului de conducere, prin promovarea unor specialişti tineri, iar eliminarea din surplusul de personal s-a făcut pe cale naturală.

Probabil că aceasta a fost perioada cea mai glorioasă a combinatului chimic de la Rm. Vâlcea, când piaţa internă prelua cu uşurinţă din producţia de aici, iar expansiunea pe piaţa europeană era în plin avânt. Sigur că nu se putea face nimic fără bani. Sunt cunoscute creditele Oltchimului din această perioadă, credite care au mers mai ales în investiţii. În acea vreme parcă şi administraţia locală şi politicienii se preocupau mai mult de susţinerea strategiilor manageriale de la Oltchim, lumea politică părea interesată să ajute, să fluidizeze contactele cu guvernul, cu băncile.

Uitat astăzi de protipendada mediocră a politicii vâlcene, senatorul Dan Marin Stelian a făcut mult bine judeţului Vâlcea şi implicit combinatului chimic. Se constituiseră deja premizele unui viitor cert, organismele internaţionale certificând de nenumărate ori calitatea producţiei, etapă după etapă. În concluzie, nimeni în acea perioadă nu şi-a putut imagina că viaţa Oltchimului putea să fie periclitată. Cu siguranţă, succesul managementului de atunci a produs multă invidie. Directorul Roibu era cotat ca cel mai puternic om din judeţ, dar concurenţa din exterior îşi pregătea deja strategiile pentru blocarea ascensiunii combinatului vâlcean.
Petre Tănăsoaica