#155: A.D.L. - AGITATORI 

 Sa ne referim pentru inceput la "Gura-Mare" de Emil Ghioca:
Emil Ghioca ar trebui mai intai de toate sa spuna ce HOT ordinar este el, cel care a furat din Oltchim cat a putut, motorina si benzina, si piese din garaj pe care a incercat sa le vanda pe sub mana! Sa faca bine sa spuna ce facea in timpul programului de lucru, cand in loc sa-si faca treaba se ducea acasa sa manance si sa doarma! Sa spuna el, care a facut greva foamei, ce se lauda cu friptanele pe care le manca si chiolhanurile pe care spunea ca le face. Daca a dus-o atat de rau, de ce etaleaza lanturi si bratari de aur cat mana de groase?? Sa faca bine sa spuna cate curse baga pe foile de parcurs in plus ca sa-si scoata bani in buzunarul propriu!

Astia sunt adevaratii hoti de la Oltchim, care acum s-au trezit cu portavocea in gura! HUOOOOOOOO!

HOTUL a ajuns sa strige hotii! Un exemplar tipic de jigodie materialista pe care nimeni nu a dat 2 bani; un PUTUROS care de cate ori era de munca se imbolnavea si lasa colegii sa-i faca treaba! NU muncea nici 4 ore pe zi, ci doar se plimba si-si facea treburile personale in timpul serviciului!
Nulitatea asta a ajuns in prim plan la televizor, sa faca greva foamei cu burta plina de fripturi si bautura! Sa-l ia la cercetat si sa vada toti care se uita in gura lui ce HOT ordinar este si cat a "capusat" el Oltchimul in atatia ani! Nici macar rusine nu-i este, pentru ca un asemenea specimen are obrazul prea gros. Un puturos care era platit mai bine decat altii ca sa isi faca treburile personale in timpul serviciului!
Uitati-va in gura marelui sindicalist EMIL GHIOCA - un HOT de cea mai joasa speta! Sa va explice si voua cum fura ca ultimul tigan si acuma are tupeul nesimtit sa strige ca altii sunt hoti! Toti prostii stau si il aplauda, fara sa inteleaga macar o iota. Ce sa inteleaga din vanzarea catre firmele din jurul Oltchim cand sunt atat de redusi mintal incat nu vad cum asta fura de sub nasul lor???

2012-10-01

#32951: 2012-10-01 - Re: AGITATORI 

 TU MA TRADATORULE,CARE TE AI CREZUT BURICUL PAMINTULUI,BA GHIOCA VEZI CA SUNT MULTI MAI AI DRACULUI CA FOTA CARE ISI BAGA MINA IN MATA,ITI MERITI SOARTA IMPUTICIUNE,SA TI DUCI CRUCEA NEMERNICULE,REPET,ITI MERITI SOARTAA.

#32952: SI VEZI CA MAI SUNT SI INGINERI PE CARE I AI AMENINTAT - ghiocaaa,tu il ameninti pe FOTA? 

#32955: VA MULTUMIM CA NE ATI DAT AFARA SI NE ATI TRADAT. - GHIOCA,CERNEVE,TALPASENE,POPESCULE,NE ATI SALCAT DE ROIBU,MULTUMIM. 

 SUB MANAGEMENTUL TAU TALPASENE[TRADATORULE,TU CU CERNEV SI POPESCU V,AM UITAT DE SUGACIUL DE VANCEA] AU PLECAT OAMENII ACASAAA,ACUM CINE PLEACA MAI TALPASANULE ACASA?

#32956: SA TE DUCI DUPA COLEGUL TAU CERNEV,TRADATORULE DE OLTCHIMISTII. - Re: GHIOCA,CERNEVE,TALPASENE,POPESCULE,NE ATI SCAPAT DE ROIBU,MULTUMIM. 

 SA VA PREGATITI VALIZELE SI LA GARA,PLECATI DUPA CERNEV,MAMA VOASTRA DE BOSTOROGI SI BORFASI[ESCROCILOR]ORDINARILOR,IMPUTITILOR,MIZERIILOR,ESCREMENTELOR NU VA IERTAM.

#32957: CE ATI INTELES MAI TRADATORILOR DE OLTCHIM ? - PT.CERNEV,TALPASEANU SI POPESCU V,.CE ATI INTELES CIND AM STRIGAT UNITATE? 

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, luni, pe Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare, pe judecătorul Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, pe Elena Rovenţa la cinci ani şi zece luni, pe Sorin Viziru la cinci ani şi pe Ion Stanciu la trei ani şi opt luni.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei societăţi sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.

Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar - 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă. Judecătorii Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.

În 24 iunie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.

Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

http://www.gandul.info/

Companiile de stat românești care înregistrează primele opt cele mai mari datorii însumează restanțe toale de plată în valoare de aprope 13 miliarde de lei (aproape 3 miliarde de euro - n.r.), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor pentru anul 2013.

Șase dintre aceste companii își desfășoară activitatea în domeniul transporturilor, iar două în cel energetic și industrie.

Iată cele mai mari datorii ale companiilor românești de stat:

• Oltchim - 3.662.685.728 lei
• RADET - 3.417.140.821 lei
• CFR Infrastructură - 2.810.388.284 lei
• CFR Călători - 1.539.435.720 lei datorii
• CFR Marfă - 632.402.285
• Metrorex București - 344.695.481 lei
• Tarom - 272.657.863 lei
• Regia Autonomă de Transport Bucureşti - 256.578.322 lei datorii

TOTAL datorii: 12.935.984.504 miliarde de lei (2.913.510.023 miliarde de euro)

http://www.romanialibera.ro/economie/companii/top

Comisia Europeana, despre companiile de stat romanesti: Pierderi mari, performanta scazuta, management politizat​

Un studiu emis de Comisia Europeana schiteaza un tablou sumbru al companiilor de stat si regiilor autonome romanesti: pierderi mari, performanta scazuta, reforme intarziate, management politizat in mare masura. Analiza de la Bruxelles denunta si un posibil motiv pentru care Guvernul si autoritatile locale nu-si reformeaza companiile si regiile din subordine: "mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei".

Romania are un portofoliu de companii de stat si regii autonome peste media Uniunii Europene - genereaza 8% din productia tarii, exceptand sectorul financiar, si  angajeaza 4% din forta de munca romaneasca, releva o analiza emisa zilele trecute de Comisia Europeana.

Companiile de stat si regiile autonome centrale si locale joaca un rol important in economia Romaniei, mai ales in sectoarele de transport feroviar si energie, insa reformele asupra lor, la care statul roman s-a angajat, intarzie.

"In ansamblu, reformele sunt ramase in urma, cu procese de privatizare amanate si intarzieri la restructurarea si reducerea costurilor", se arata in analiza Comisiei Europene.

Totusi, probleme de performanta au si companiile de stat din Croatia, Italia, Letonia si Slovenia, mai arata analiza CE. In plus, spre deosebire de Croatia si Slovenia, bancile nu au o expunere mare pe companiile de stat romanesti.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, in anul 2013 Romania avea 247 de companii de stat (majoritar sau total) si regii autonome detinute de Guvernul central, din care 228 erau operationale, iar 19 se aflau in insolventa sau alte proceduri legale.  In acest inventar au fost incluse si institute de cercetare (45), precum si subsidiare ale unor mari companii de stat (72).

Alte 1.177 de companii si regii erau detinute de autoritati ale administratiei locale, cum sunt centralele de termoficare sau regiile de transport in comun detinute de primarii sau consilii judetene. Dintre acestea, 1.018 erau operationale, iar 159 se aflau in insolventa sau in diferite proceduri legale.

Companiile de stat romanesti care genereaza cele mai mari pierderi sunt in sectorul transportului: CFR Călători, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, CFR Infrastructură, Metrorex Bucuresti, CFR Marfă si Tarom.

In alte sectoare, Oltchim (industria chimica) si RADET (termoficare in Bucuresti), “genereaza pierderi substantiale, de asemenea”, mai retine analiza de la Bruxelles.

Unele dintre aceste companii, cum sunt CFR Calatori sau RADET, presteaza un serviciu public, ceea ce le indreptateste sa primeasca subventii de la Guvern pentru a-si putea acoperi unele costuri operationale. In schimb, companii ca Tarom, CFR Marfa si Oltchim opereaza in mediu concurential, in care legislatia UE reglementeaza strict conditiile in care pot primi ajutor de stat. In aceste cazuri, este in mod cert nevoie de imbunatatiri ale performantei operationale, se arata in analiza Comisiei.

Raportul enumera si companiile de stat care genereaza cele mai mari profituri, toate fiind in sectorul energetic: Romgaz,  Hidroelectrica (care s-a aflat in insolventa), Nuclearelectrica, Transgaz,  Electrocentrale Bucuresti.

Principalele probleme care persista la companiile de stat si regiile autonome romanesti, prezentate in analiza Comisiei Europene:

• Companiile de stat functioneaza suboptimal fata de omoloagele din sectorul privat  - au diferente mai mari intre datorii si castiguri si niveluri mai scazute de profitabilitate. Aceasta performanta suboptimala afecteaza atat finantele publice cat si sectorul privat, avand in vedere ca intreprinderile de stat contabilizeaza 50% din totalul arieratelor companiilor si din totalul platilor restante din evidentele lor contabile datorate furnizorilor, angajatilor, bancilor, guvernului – care echivalau cu 3,4% din PIB la sfarsitul anului 2013.
• In anul 2013, arieratele (datorii mai vechi de 3 luni) la plata taxelor catre stat totalizau 2,6 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde erau ale companiilor de stat. Din aceste 1,3 miliarde de lei, in suma de 783 milioane de lei  erau datoriile companiilor de stat centrale catre Fisc. Arieratele fiscale ale companiilor de stat locale insumau 514 milioane de lei.
• In ansamblu, companiile de stat nu genereaza suficiente profituri pentru a plati datoriile ramase: totalul profitului operational al tuturor companiilor de stat romanesti combinat a fost de 0,4% din PIB in anul 2013. In schimb, stocul de plati restante era de 3,4% din PIB la finalul anului 2013, in scadere, totusi, de la 5% cat se inregistra in anul 2010 (vezi graficele 7 si 8 din ilustratie).
• In mare parte, companiile de stat si regiile autonome romanesti sunt conduse de directori numiti politic, nu pe criterii de performanta. “Introducerea legislatiei de guvernanta corporativa este slaba”, arata analiza CE.
• Cand a fost introdus managementul profesionist la compnaiile de stat, procedurile de selectie au respectat textul, nu si spiritul ordonantei 109/2011 privind guvernanta corporativa. “Un exemplu este concedierea managerilor si a membrilor consiliului de administratie odata cu venirea unui nou ministru de resort, numai pentru a numi interimar alti directori si membri ai consiliului de administratie, in timp ce este inceputa o noua si de durata procedura de selectie”, critica analiza de la Bruxelles.
• "Unitatea de monitorizare (a companiilor de stat) din Ministerul Finantelor duce lipsa de instrumente de aplicare, in timp ce ministerele de linie (care detin companiile respective) nu se simt responsabile in fata acestei unitati". Drept urmare, regulile de aplicare a ordonantei privind guvernanta corporativa si managementul privat in companiile de stat “ nu sunt aplicate companiilor care nu adera la prevederile referitoare la transparenta”.
• Procedurile de privatizare, restructurarea si aplicarea principiilor de guvernanta corporativa ar creste perfomanta companiilor de stat, ar limita riscurile fata de bugetul de stat si ar imbunatati functionarea lor in economie, sustine analiza Bruxelles-ului. “Acestea ar fi cu atat mai importante in sectoarele de transport si energie”.
• Guvernul sustine, totusi, ca va trimite la Parlament un nou proiect de imbunatatire a ordonantei privind guvernanta corporativa, la inceputul anului 2015, retine analiza Comisiei.
• Din 20 de companii selectate in cursul anului 2011 pentru privatizari ale pachetelor majoritare de actiuni sau vanzari de pachete minoritare, in cadrul acordurilor stand-by cu FMI, CE si Banca Mondiala, 11 proceduri sunt inca in asteptare.
• Doar o privatizare majoritara a fost finalizata, in ciuda faptului ca 13 companii fusesera selectate pentru privatizari majoritare.
• Situatia financiara agregata a companiilor de stat din Romania este ingrijoratoare mai ales in comparatie cu firmele private din acelasi domeniu.
• In primul rand, companiile de stat sunt mai greu indatorate, avand un raport median datorii/castiguri mai mare decat al firmelor din mediul privat.
• In al doilea rand, companiile de stat sunt mai putin profitabile decat omoloagele din mediul privat.
• In al treilea rand, intreprindeirle de stat par sa aiba personal supradimensionat, iar productivitatea muncii fiecarui angajat al lor este inferioara fiecarui salariat din firmele private similare.
• Romania are si probleme de piata concurentiala: companiile de stat sunt supuse mai putin presant procedurilor de executare si obligare la plata taxelor si a datoriilor catre stat . “Un astfel de tratament preferential ar pune companiile de stat in avantaj fata de competitorii lor din mediul privat”.
• Comisia Europeana intuieste ca inactiunea Guvernului pentru reformarea companiilor de stat este determinata de motive politice, precum "mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei". Teama de a face concedieri colective este un alt motiv intuit de economistii europeni pentru care statul roman nu-si face ordine in companii. “Astfel, aceste companii continua sa acumuleze pierderi si datorii”.

DIICOT cere aviz de urmărire penală pentru Adrian Videanu şi Varujan Vosganian în dosarul penal privindu-l pe Ioan Niculae.

ALERTĂ DIICOT cere urmărirea penală pentru Vosganian și Videanu

DIICOT a înaintat procurorului general Tiberiu Nițu referatul prin care se solicită realizarea demersurilor necesare către Senat în vedere formulării cererii de urmărire penală pentru fostul ministru Varujan Vosganian în dosarul Romgaz.

De asemenea, DIICOT solicită procurorului general să formuleze o cerere de urmărire penală către Președintele României pentru fostul ministru Adriean Videanu, cercetat în același dosar.

#32966: BREAKING NEWS: - ALERTĂ DIICOT cere urmărirea penală pentru Vosganian și Videanu  

 GAOZARULEEEEEEEEEEEE,CUM E MAI NEMERNICULE CU VOSGANIAN,PRIETENUL LUI TACTO CERNEV,NU L MAI PUNE DIRECTOR?

#32967: ZI GAOAZA,ZI SOBOLAN JEGOS. - Re: ALERTĂ DIICOT cere urmărirea penală pentru Vosganian și Videanu  

DIICOT cere încuviinţarea urmăririi penale pentru doi foşti miniştri ai economiei. Instituţia a trimis cereri în acest sens către Senat, pe numele lui Varujan Vosganian, şi către preşedinţie, pe numele lui Adriean Videanu.

La data de 02.02.2015, D.I.I.C.O.T a înaintat Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referatele prin care s-a solicitat realizarea demersurilor necesare către:

- Parlamentul României - Senat în vederea formulării cererii de urmărire penală pentru numitul VOSGANIAN VARUJAN (fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, senator în Parlamentul României - Senat în actuala legislatură), sub aspectul infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de art.367 alin. 1 şi 2 C.p. (în modalitatea normativă a aderării şi sprijinirii); „abuz în serviciu”, prev. şi ped. de art.297 alin.1 cu ref. la art.309 şi cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. şi „complicitate la delapidare”, prev. şi ped. de art.48 rap. la art.295 alin.1 din C.p. cu aplicarea art.35 alin.1 C.p., toate cu aplicarea art.5 şi art.38 alin.1 C.p..

- Preşedintele României pentru formularea cererii de urmărire penale pentru VIDEANU ADRIEAN, (fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010), sub aspectul infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de art.367 alin. 1 şi 2 C.p. (în modalitatea normativă a aderării şi sprijinirii); „abuz în serviciu”, prev. şi ped. de art.297 alin.1 cu ref. la art.309 şi cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. şi complicitate la „delapidare”, prev. şi ped. de art.48 rap. la art.295 alin.1 din C.p. cu aplicarea art.35 alin.1 C.p., toate cu aplicarea art.5 şi art.38 alin.1 C.p.

Din referatul întocmit de către procurorii D.I.I.C.O.T rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, VARUJAN VOSGANIAN, şi în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, VIDEANU ADRIEAN, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către suspectul IOAN NICULAE şi au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC INTERAGRO SA înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

Astfel, demersurile miniştrilor VARUJAN VOSGANIAN şi VIDEANU ADRIEAN s-au realizat în condiţiile în care SC INTERAGRO SA înregistra o datorie reprezentând cca. 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN ROMGAZ SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că prin activitatea miniştrilor VARUJAN VOSGANIAN şi VIDEANU ADRIEAN, respectiv prin vânzarea preferenţială către SC INTERAGRO SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA şi MINISTERUL ECONOMIEI fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în favoarea SC INTERAGRO SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a ROMÂNIEI.

În Referate se mai reţine că SNGN ROMGAZ SA a livrat în această manieră către SC INTERAGRO SA, gaze naturale din producţia proprie în valoare de cca. 1.500.000.000 lei, respectiv cca. 500.000.000 USD, din care cca. 270.000.000 lei, respectiv cca. 92.000.000 USD reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN ROMGAZ SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC INTERAGRO SA, este de cca.43.000.000 lei, respectiv cca.15.000.000 USD, iar TVA este de cca.54.000.000 lei, respectiv cca.19.000.000 USD.

Valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către SC INTERAGRO SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN ROMGAZ SA reprezintă un procent de cca.51% din totalul de cca.500.000.000 lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.

http://www.stiripesurse.ro/diicot

Prim-vicepresedintele PNL Catalin Predoiu va fi chemat la DNA in dosarul Gala Bute in care se cere urmarirea penala a Elenei Udrea.

Avocatul lui Rudel Obreja, si el implicat in dosar, a declarat luni la sediului DNA ca si Catalin Predoiu va fi chemat la DNA, posibil in calitate de martor, el contrasemnand la randul sau, potrivit Antena3, anumite hotarari privind organizarea Galei Bute.

"In premiera il avem si pe Predoiu pe lista. Va fi chemat si el", a spus avocatul lui Rudel Obreja, Catalin Dancu.

http://www.stiripesurse.ro/anunt-bomba

#32972: scz. in frunte cu muher a lu bin la den[pn] - Re: cernevistilor,pn frunte cu bin la den,vi se mai scoala acum? 

 DESPRE CE VORBIM?  CUM RAMINE CU DEMITEREA D LUI ROIBU ,CERUTA DE VOSGANIAN SI CU VENIREA TATICUTULUI VOSTRU CERNEV[TAMBALAGIU TALIBAN,ESCROC ORDINAR]PESTE NOAPTE?  ACUM CINE MINTE,FOTA SAU VOI OATI MINTIT OAMENII,VA U PLACUT ZLOTI LUI ZAREMBA?  

#32973: OARE CINE A TRADAT OLTCHIMUL MAI TALPASANULE,MAI PIPEREA,MAI BOSOROG NENOROCIT NUMIT POPESCU V,CINE - HELLOOO,ALO CERNEVISTILOR,SVRO[CU R DE LA RAHAT] 

#32974: - GAOZARULEEEEEEEEE,SA TE PREGATESTI,SATI PUI CHILOTI DE TABLA