Susțineți Educația Plastică și dezvoltarea creativității în școli

Premise

1. CAPITOLUL II din Constituția României privind Drepturile și Libertățile fundamentale ARTICOLUL 33:

(1)   Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii;

(2)   Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită;

(3)   Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.  

Prin competența de sensibilizare culturală și exprimare artistică (una dintre cele opt domenii ale competențelor cheie a educației pe tot parcursul vieții) se înțelege conștientizarea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii încluzând și artele plastice, printre literatură, expresie corporală, muzică.  

Context: Educația plastică este una dintre puținele discipline, care, așa cum  se cere în prezent, se bazează pe învățarea practică și abordarea transdiciplinară. Competențele se formează prin activitățile de învățare care constau în aplicații practice. Se fac proiecte, se lucrează în echipă, se fac dezbateri, discuții, analize pe imagini (nu din memorie), se formează cultura vizuală și gustul estetic aplicabile în viața de zi cu zi, se dezvoltă spiritul analitic, critic. Toate aceste activități interactive  susțin dezvoltarea formării de opinii și păreri, dezvoltarea cognitivă laterală, dezvoltarea psihomotorie. Dar mai ales se dezvoltă CREATIVITATEA mai mult decât la oricare altă disciplină.   Este o disciplină foarte importantă pentru formarea tinerei generații:”vizualul„ le umple viața. Orice imagine este o compoziție cu forme și culori care influențează percepția copiilor și tinerilor mai ales prin modul în care este concepută. Ei tebuie să fie capabili să facă selecția calitativă a imaginilor, să facă diferența dintre o imagine care transmite un mesaj prin elemente vizuale (expresive dar armonioase) de o imagine de prost gust pe care trebuie să o evite. Elevii fac fotografii, se îmbracă, își decorează camera, acestea fiind doar câteva dintre activitățile zilnice care le solicită spiritul critic pe care și-l formează la orele de educație plastică. Evenimentele, proiectele, expozițiile, știrile sunt diseminate către public prin afișe sau alte creații publicitare care trebuie să aibă un impact vizual, iar elevii trebuie să cunoască acest lucru. Nu în ultimul rând, și poate cel mai important aspect, elevii merg împreună cu familiile lor  în excursii unde este important să recunoască stiluri, monumente, artiști despre care învață prin intermediul istoriei artei. Orice elev trebuie să recunoască stilul gotic, să recunoască lucrările lui Michelangelo Bounarotti, dar și pe Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian,  Nicolae Toniza, Constantin Brâncuși.  

Argumentare:

- educația plastică cultivă spiritul artistic;

- prin teoria culorilor, tehnici de compoziție, se are în vedere formarea de priceperi și deprinderi;

- prin exerciții se formează capacitatea de judecată, de cunoaștere a propiilor limite, se cultivă încrederea în sine, se formează capacitatea de a emite o judecată de valoare;

- prin exerciții aplicative se formează valori artistice și estetice, se pun bazele valorilor proprii ale elevilor, elevii crează noi valori artistice și estetice;

- educația plastică este prin excelență transdiciplinară: se îmbină cu limba română prin fomarea aptitudinii de argumentare prin analizele pe imagini; cu matematica prin măsurarea și construirea corpurilor geometrice; cu T.I.C. prin programele de procesare cu aplicații: modelarea 3D, animație, slide-uri (dezvoltă inteligența spațial-vizuală); cu aria curriculară Științe prin studierea structurilor naturale (interioare și exterioare), prin studierea corpului uman, prin reacțiile culorilor în contactul cu aerul, lumina, apa (tehnicile de pictură); cu istoria prin înțelegerea creării operei de artă din contextul istoric al perioadelor artistice;

- dezvoltarea inteligenței emoționale, prin stimularea funcțiilor emoțional-afective și cognitive;

- artele plastice oferă posibilitatea elevului să exploreze cele mai adânci trăiri ale ființei lui, arta are rolul de catharsis și de eliberare pentru adolescenții nostri; prin crearea de  forme și culori elevul are sentimentul libertații de exprimare;

- prin notarea performațelor elevilor se construiește spiritul de competiție, necesar în viața de zi, prin notare elevul este capabil să își cunoască limitelele și apare dorința de autodepășire, dorința de a fi mai bun, mai capabil, dacă această notare este eliminată elevul nu va mai concura nici măcar cu el însuși.  

Comisia Europeană a aprobat, în 2007, o Agendă a Culturii prin care se recunoaște valoarea educației artistice în dezvoltarea creativității, conștientizarea culturală și creativitatea devenind chei transversale a competențelor de cooperare și perfecționare în educație. UNESCO este o forță conducătoare în dezvoltarea inițiativelor de politică în educație și cultură în ultima decadă. În 1999 directorul general al UNESCO a făcut apel la toți acționarii din domeniul educației artistice și culturale, pentru a face ceea ce este necesar să se asigure că predarea artelor câștigă un loc special în educația fiecărui copil, de la creșă până în ultimul an de școală secundară.   Gimnaziul este locul unde copilul  își pune bazele culturii generale. Această cultură generală poate oferi elevilor o direcție, o orientare, un fundament pentru a-și clădi o cultură personală.  

Domeniul ”Arte„ este o componentă a strategiei europene. România a semnat toate documentele europene, deci consultările publice pe o prevedere legală nu își au rostul. A elimina sau a reduce drastic timpul școlar alocat disciplinelor artistice este în discordanță cu prevederile cadrului european pentru învățarea pe tot parcursul vieții unde competența de sensibilizare culturală și artistică este clar definită ca fiind aprecierea importanței exprimării creative a ideiilor, experințelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia corporală, literatura și ARTELE PLASTICE.  

Prin aplicarea măsurilor ce vizează eliminarea, înjumătățirea disciplinelor artistice, va rezulta mutilarea creativității și imaginației copiilor voștri. De asemenea se încalcă dreptul fundamental al copilului la educație; articolul 5 din Drepturile copilului: ”Copilul are dreptul la o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale„, de a se exprima liber, deopotrivă prin cântec și prin culoare, indiferent de datele native.  

Cultura nu este opțională, ea este necesară!

Initiator si autor text: Rita Bădulescu - ritabadu@yahoo,com 

**precizare: datele cu caracter personal NU vor fi folosite!

site-ul acesta are un sistem prin care se pot valida semnaturile celor care uita sa verifice e-mail-lul; este necesara validarea semnaturii, in cazul in care uitati, nu stiti cum sa folositi e-mail-ul sau alte probleme de ordin tehnic, administratorul contului va valida fara sa foloseasca datele personale.

***semnatarii au posibilitatea de a alege daca semneaza public sau privat, in ambele cazuri datele personale NU vor fi folosite.

Rita Bădulescu    Contactați autorul petiției