http://www.infopuls.ro/index.php/actualitate/712

Gheorghe Piperea plătit regeşte pentru a administra un faliment.

Disponibilizaţii de la Oltchim au pierdut procesele şi cer falimentul

După un an de procese şi multe ţepe luate, disponibilizaţii de la Oltchim au ajuns la concluzia că statul este cel mai mare şi mai perfid duşman al lor. În mai 2013,

Guvernul Ponta a convins aproximativ 900 de angajaţi de la Oltchim să intre în şomaj prin aprobarea unei OUG care prevedea acordarea unor salarii compensatorii. Dacă la începutul anului liderii de sindicat selectau viitorii disponibilizaţi în funcţie de vârstă şi venitul angajaţilor, după aprobarea OUG   toată suflarea societăţii a vrut să plece acasă. Timpul a trecut, Guvernul le-a dat banii doar pe hărtie, bani pentru care au plătit toate taxele şi impozitele. Statul a rămas  cu banii şi  impozitele  încasate, ei au rămas fără ajutoarele sociale, bursele pentru copii şi ratele de  la CAR, furate şi ele de conducerea combinatului prin complicitate cu sindicatele. Săptămâna trecută, ca gest final de disperare, şapte dintre ei au cerut falimentul societăţii.

 
Disponibilizaţii de la Oltchim îşi iau ţeapă după ţeapă

La începutul anului trecut, aproximativ 900 de angajaţi  au acceptat să plece de bunăvoie în şomaj în schimbul unor salarii compensatorii promise de Guvernul Ponta. Astfel, în primul an, fiecare salariat disponibilizat urma să primească lunar în jur de 1.500 lei, ajutor de şomaj. În al doilea an, toţi cei concediaţi vor primi un ajutor lunar de completare de până la 1.000 lei, acestor sume se adaugă salariile compensatorii acordate de societate. În funcţie de vechime, fiecare angajat de la Oltchim  urma să primească  între 20.000 şi 50.000 lei, unii chiar mai mult. În final, disponibilizaţii au primit multe, multe ţepe.
În luna martie 2013, echipa de conducere care l-a înlocuit pe fostul manager Constantin Roibu i-a lăsat  pe angajaţi fără o parte din salariu, dar şi cu ratele CAR neplătite. După cinci luni de la demiterea fostului manager, angajaţii combinatului au aflat cu stupoare că noua conducere a combinatului, în frunte cu directorul Mihai Bălan le-a furat salariile şi i-a lăsat şi cu ratele neplătite la CAR.  Angajaţii aveau rate lunare de câte 5-6 milioane de lei vechi la CAR-ul societăţii, bani reţinuţi pe statul de plată. Din luna august, după instalarea directorului Mihai Bălan şi a celor 20 de directori noi, avansul angajaţilor nu a mai ajuns nici în buzunarele angajaţilor, nici la fondul CAR. Noua conducere i-a făcut nevăzuţi, iar în momentul în care a fost descoperită asupra faptului a dat vina pe fostul manager Constantin Roibu, care ieşise din ,,cărţi”de câteva luni bune. Angajaţii nu ar fi aflat nimic dacă unul dintre ei nu ar fi avut nevoie stringentă de un nou împrumut. Respectivul s-a prezentat cu cererea la biroul CAR, dar a avut parte de un refuz. Spre marea lui uimire a aflat că înregistrează restanţe la plata ratelor pe ultimele cinci luni de zile din împrumutul anterior, o situaţie greu de trecut cu vederea în condiţiile în care societatea i-a reţinut lunar tot avansul pentru plata ratelor.
Angajatul a dat sfoară în tot combinatul, moment în care 80% din angajaţii combinatului s-au adunat la uşa CAR  şi a conducerii combinatului pentru explicaţii. La primul impact, managerul Mihai Bălan le-a promis că situaţia se va rezolva a doua zi, la casieria societăţii, prin plata avansurilor reţinute, dar promisiunea directorului s-a dovedit a fi o nouă ţeapă. 
După aproximativ 30 de zile de tergiversări, acelaşi director i-a informat că nu vor mai vedea un sfanţ pentru că salariile lor au intrat la masa credală, în condiţiile în care legea nu impune acest lucru.
În acelaşi timp, conducerea CAR, care avea obligaţia să-şi informeze cotizanţii cu privire la situaţia nou creată, i-a ameninţat cu taxarea giranţilor în cazul în care nu-şi vor plăti ratele cu bani de acasă, adică din ce nu primiseră de la combinat.
 Majoritatea celor imprumutaţi aveau un fond la CAR de aproximativ 40 milioane lei vechi, bani care au dispărut fără urmă, noii directori neavând nicio explicaţie pentru angaţii ţepuiţi. 
,,Au angajat 20 de directori, toţi pe pile, ba sunt nevestele unora, ba nepoate, ba nepoţi ca să ne fure până şi banii de salarii, şi cotizaţiile la CAR. Aşa ceva nu am auzit până acum, şi au avut şi nesimţirea să dea vina pe Roibu, care plecase din august şi lăsase bani şi pentru septembrie. Roibu a plecat de o jumătate de an  şi ei dau vina tot pe el, nici să mintă nu sunt în stare… De unde i-or fi adunat nu ştim, dar sunt vai de mama lor”, au declarat, sub anonimat, câţiva nemulţumiţi. De teama unor repercursiuni, respectivii au declarat că-şi vor da numele doar dacă nu-şi vor primi banii reţinuţi ilegal. 
Situaţia a rămas nesoluţionată până în vara acestui an când ,,rău platnicii” au fost somaţi cu executarea silită dacă nu plătesc lunar  o dobândă de 500.000 lei vechi, pentru recuperarea aşa zisului prejudiciu adus CAR. Foştii angajaţi au fost scăpaţi de şantajul şefilor CAR de către administratorul judiciar Gheorghe Piperea, avocat plătit de ME cu un salariu lunar de 50.000 euro pentru reorganizarea combinatului, plus un comision de 7-8% din valoarea datoriei recuperate.Acelaşi avocat i-a informat pe disponibilizaţi că toate deciziile, chiar şi trecerea salariilor la masa credală, au fost luate cu acordul sindicatelor.

Taxe şi impozite  plătite pe bani neîncasaţi

În primăvara acestui an, foştii angajaţi ai combinatului au aflat, tot din greşeală, că statul le-a perceput taxele şi impozitele pe salariile compensatorii neîncasate. Respectivii au aflat din fişele fiscale pe 2013 că şi-au primit integral plăţile compensatorii promise de administratorul judiciar şi şi-au plătit şi taxele către stat, deşi ei n-au văzut un leu. Foştii angajaţi figurează la FISC cu sume încasate în cuantum de 79.000 lei, bani care n-au ajuns în buzunarele lor. Nicolae Burdoază, un fost angajat de la Oltchim, a rămas fără ajutor social pentru că figura cu  venit. Vâlceanul susţine că este obligat să trăiască cu ceilalţi cinci membri ai familiei din venitul de completare de 1.000 lei, iar cazul lui nu este singular. Foarte mulţi copii au rămas fără burse de studii şi alte reduceri din cauza mânăriilor făcute de Ministerul Economiei. 
Cu toate că în data de 31 iulie 2013, fostul ministru Mariana Câmpeanu spunea că Ministerul Muncii dispune de fondurile necesare pentru plata salariilor restante şi a salariilor compensatorii pentru persoanele care vor fi disponibilizate de la Combinatul Oltchim, banii nu au ajuns nici în prezent la beneficiarii de drept… au fost reinvestiţi în combinat fără ştirea angajaţilor, o procedură suspectă care s-ar putea lăsa cu câteva dosare penale. 
"Din datele pe care le cunosc, de la Combinatul Oltchim vor fi disponibilizate peste 900 de persoane, pentru care se vor plăti salariile restante, concediul de odihnă şi salariile compensatorii.", spunea  Mariana Câmpeanu în data de 31 iulie 2013.
Şi tot anul trecut, în vară, administratorul judiciar le  promitea salariaţilor de la Oltchim că cei care vor fi disponibilizaţi vor primi plăţi compensatorii doar, doar îi va convinge să intre de bunăvoie în şomaj. Ca urmare a acestor asigurări, 60% dintre cei care au fost daţi afară au intrat în şomaj, dar fără şanse prea mari de a-şi recupera banii, deşi s-au judecat pentru ei.
În toamna acestui an, disperaţi de inerţia guvernului, o parte dintre ei au realizat un memoriu pe care l-au adresat atât parlamentarilor vâlceni, cât şi candidaţilor de preşedinţie Klaus Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu. Dacă primul a luat dosarul cu promisiunea studierii lui, cel de-al doilea nici nu s-a uitat la el. Deputatul PLR Romeo Rădulescu a promis că se va ocupa personal de el, dar a sfârşit prin a o bălăcări în presă pe purtătoarea de cuvânt a disponibilizaţilor. Aşa se face că Tania Coman, cea mai vocală reprezentantă a foştilor angajaţi, cu o vechime de 30 de ani în combinat, a ajuns ,,o sărăntoacă datornică la stat”, deşi îşi plătise şi impozitele pe banii neîncasaţi … adică era în avans cu plata datoriilor către stat. O nesimţire crasă pe care chimiştii au promis că o vor amenda cum se cuvine la alegerile viitoare.
Disponibilizaţii au intentat două acţiuni în instanţa de judecată, dar au pierdut pe mâna avocaţilor care i-au vândut după ce i-au jecmănit de câteva milioane  de lei bune, cam 6 milioane lei vechi de fiecare nefericit. Procesul a durat un an, săptămâna trecută au pierdut şi recursul de la Curtea de Apel Piteşti unde instanţa a decis că societatea este în insolvenţă şi nu este obligată să le dea banii când vor ei, ci după declararea falimentului societăţii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.

Disponibilizaţii au cerut falimentul Oltchim

Supăraţi din cauza ţepelor luate de la Ministerul Economiei,  cei şase foşti angajaţi ai Oltchim au cerut falimentul societăţii. Chimiştii au considerat că au aşteptat suficient de mult din luna iunie 2013 până-n noiembrie 2014 şi grăbesc moartea combinatului în ideea că aşa îşi vor primi  banii promişi de Guvernul Ponta. Miercuri, 19 noiembrie, reprezentanţii consorţiului de administratori judiciari ai Oltchim, Rominsolv şi BDO Business  Restructuring, ar fi trebuit să prezinte judecătorului sindic tabelul definitiv al creanţelor şi planul de reorganizare al societăţii, dar nu a fost să fie nici acum. Gheorghe Piperea promite de doi ani acest lucru, dar nu reuşeşte să-şi respecte angajamentul luat.    Reprezentantul Ministerului Economiei la Oltchim, Bogdan Stănescu, a declarat  că nu s-a mai pus problema prezentării tabelului definitiv al creanţelor, întrucât instanţa a luat în discuţie disjungerea într-un alt dosar a cererilor de faliment. Astfel, foştii angajaţi  îşi vor susţine cauza la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2015. “Nu s-a pus problema să se depună tabelul definitiv al creanţelor în data de 19 noiembrie. Ieri, abia s-au discutat cererile de introducere a falimentului. Din câte ştiu, s-a dat termen în 28 ianuarie”, a precizat administratorul special al Oltchim. 
Judecătorul sindic a dat un nou termen şi în ceea ce priveşte depunerea tabelului definitiv al creanţelor: 7 ianuarie 2015, urmând ca  planul de reorganizare să fie afişat pe data de 7 februarie 2015.

D.N.

Info Puls dă în judecată CET Govora

Firma editoare a publicaţiei Info Puls va acţiona, săptămâna viitoare, în judecată atât CET Govora cât şi Consiliul Judeţean Vâlcea. Demersul nostru are la bază o solicitare absolut legală prin care ceream date de interes public de la societatea vâlceană al cărei acţionar majoritar este Consiliul Judeţean. Adresa prin care am solicitat aceste informaţii datează din 7 august anul curent. Conform legislaţiei, în maxim 30 de zile trebuia să primim informaţiile solicitate. Nu le-am primit nici până astăzi. Am evitat deschiderea unui proces în plină campanie electorală pentru ca demersul nostru să nu fie interpretat ca o acţiune cu iz electoral. Menţionăm că în prezent Info Puls este singurul ziar din Vâlcea care nu beneficiază de contract de publicitate cu CET Govora. De mulţi ani Consiliul Judeţean, a se citi conducerea acestuia, foloseşte CET Govora pentru a arunca bani presei locale. Presa închide ochii de dragul acestor contracte şi se face că nu vede problemele de la CET. De-a lungul anilor, CET Govora a cheltuit, anual, miliarde pentru o publicitate inutilă, deoarece este singurul furnizor de apă caldă şi energie termică din oraş. Vom solicita de la CET în instanţă daune în valoare de 10 % din suma totală a contractelor de publicitate acordate presei în acest an de CET. În cazul în care vom obţine aceşti bani, vom ajuta cu ei familii cu restanţe la plata utilităţilor din Râmnic. Vom selecta familii care au lucrat la Oltchim, au fost disponibilizate şi minţite, ţepuite, practic, de oameni care îşi bat joc permanent de râmniceni. Iar tovarăşilor de la PSD le spunem să nu mai caute vinovaţi pentru eşecul din alegeri de la municipiu. Este un eşec perfect explicabil dacă citiţi cu atenţie acest articol!