http://www.impactreal.ro/

Voci ridicate, dezbateri aprinse, acuze şi jigniri de ambele părţi, ameninţări cu judecata, nervi întinşi la maximum, cam aşa s-a derulat şedinţa de Consiliu Judeţean, de săptămâna trecută. Unul dintre punctele care a tulburat apele a fost le¬gat de analiza economică a situaţiei societăţilor de pe platforma chi¬mică din sudul Râmnicului. Directorul general al CET Govora, Mihai Bălan, administratorul judiciar şi cel special ai Oltchi¬mu¬lui, Gheorghe Piperea şi Bogdan Stănescu, au pre¬zentat situaţia şi riscurile închiderii combinatului chimic. Într-o sală plină până la refuz, de la şedinţă n-au lipsit nici liderii de sindicat şi conducerile executive ale firmelor importante de pe platformă, inclusiv USG şi CET, dar nici politicieni de marcă, care au dorit să audă cu urechile lor care mai este situaţia pe platformă. Deşi la final au existat strângeri de mâini, felicitări, pupături şi îmbrăţişări, ca după hopul peste trecerea de o mare problemă, nu toată lumea s-a arătat entuziasmată de pozitivismul afişat.
La finele lunii august creanţele Oltchim către CET depăşeau 209 milioane de lei. Combinatul trebuia să achite rate lunare, începând cu iunie 2014, de 6.000 de lei, dar obligaţia nu a fost respectată, astfel că firma a fost notificată în două rânduri, în decursul lunilor septembrie şi octombrie, privind sistarea furnizării aburului tehnologic sau de reducerea presiunii şi a debitului acestuia, pentru că „nu a prezentat soluţii concrete”, privind garantarea plăţii şi a restanţelor.
În aceste condiţii, directorul CET Govora, Mihai Bălan a prezentat problemele în sinteză şi măsurile luate, precum şi un plan pe care-l are în vedere pentru redresarea economico – financiară. În calitatea sa de director general, funcţie deţinută de 15 ani, din cei 30 petrecuţi numai pe platforma chimică, la care se mai adaugă şi cele 6 luni de experienţă în fruntea Oltchim, Bălan a explicat cum a fost creată platforma integrată şi interdependentă de la Râmnicu Vâlcea, şi cum orice sincopă în activitatea unei firme duce la probleme grave în cadrul celorlalte. S-a amintit inclusiv de perioada în care fraţii Cristescu au preluat USG şi eforturile de preluare în forţă ulterioare şi de reprivatizare a societăţii amintite.

Trei scenarii posibile la Oltchim

Au fost amintite discuţiile cu Consiliul de Administraţie al CET în urma conflictului pornit de la dorinţa de oprire a combinatului, fiind prezentate cele 3 scenarii posibile pentru platforma vâlceană.
Primul este legat de oprirea parţială a Oltchim. În această variantă, potrivit directorului Bălan, CET pierde pe lună 1 milion, fapt care ar conduce la falimentul combinatului. Un alt scenariu are în vedere sistarea furnizării energiei electrice şi a aburului. În acest caz „toţi suntem în pericol”, a mai spus Bălan amintind de o situaţie similară de acum doi ani, când USG s-a văzut nevoit să ceară ajutorul ambasadei. „În condiţiile în care nu se externalizează Priza Olt, şi în cazul în care creşte preţul sării de la Salrom”, patronatul USG a ameninţat că se retrage. „Situaţia este complicată şi trebuie să găsim soluţii pentru deblocarea ei. În primul dintre acestea, Oltchim se opreşte pur şi simplu, lucru deloc de dorit. În cea de-a doua variantă, CET nu mai plăteşte nimic Olt¬chimului pentru ceea ce primim de acolo, în contul datoriilor. Ar fi şi mai rău pentru toată lumea. Mai există şi o a
treia variantă. Oricum, Oltchimul nu poate func¬¬ţiona de unul singur. Combi¬na¬tul funcţionează în sistem integrat cu CET, USG şi Salrom. Dacă va pica una, mor toate”, a declarat Mihai Bălan, directorul general al CET Govora. Oprirea Oltchimului ar determina scăderea veniturilor CET cu 64 de milioane de lei, sumă care nu poate fi suportată, ea depăşind chiar şi valoarea fondului de salarii.

„Lucrurile sunt într-o dinamică pozitivă”

„Nu putem lua decizii radicale când lucrurile sunt în dinamică pozitivă”, a ţinut să sublinieze directorul general al CET Govora, precizând că Oltchim a început să-şi plătească o parte din facturi, în contextul în care s-a pornit Secţia Oxo (care între timp s-a şi oprit din cauza lipsei de materii prime – n.r.), iar în această lună este preconizată pornirea a încă unei secţii. „Ministrul Niţă ne-a asigurat, în discuţia de acum o săptămână, că cele două secţii pornesc”, fapt care ar determina Oltchimul să-şi plătească facturile curente şi o parte din restanţe. La toate acestea se mai adaugă şi preconizata privatizare, de luna viitoare, plus planurile de redresare a Oltchim, în paralel cu demersul de preluare a minelor de cărbuni şi crearea Complexului Energetic.
„Com¬plexul Energetic Vâlcea se creează pentru a eficientiza toată activitatea platformei chi¬mice. Şi CET-ul are unele datorii către Oltchim, însă datoriile pe care Oltchimul le are către CET sunt mult mai însemnate.”
Bălan a explicat şi de ce se ţine cu tot dinadinsul la preluarea minelor de la CEO – penalităţile percepute pentru neplata livrării cărbunelui „ne pot băga în insolvenţă”. Motiv pentru care se urmăreşte preluarea minelor la o valoare cât mai mică, prin negociere.  În aceeaşi zi, Mihai Bălan urma să participe şi la o şedinţă a Comitetului de Supraveghere al CEO în care urma să se aprobe transferul minelor.

Şedinţă extraordinară pentru prezentarea preţului de preluare a minelor şi condiţii de transfer

Acesta este motivul pentru care în această săptămână, pe data de 6 noiembrie, urmează să aibă loc o nouă şedinţă extraordinară la Consiliul Judeţean, în care se va prezenta valoarea de preluare a minelor, precum şi condiţiile în care se va realiza acest transfer. În discuţiile preliminare s-a vorbit despre o perioadă de graţie de 3 ani, în care se va plăti o sumă modică de 2 milioane lei, urmând ca în ceilalţi 7 ani să se facă o plată eşalonată. „Este o greşeală majoră şi vom distruge toată platforma, dacă vom lua decizia de oprire a Oltchim. Trebuie să existăm pentru că numai aşa va exista în continuare economia acestui judeţ”, a ţinut să adauge directorul CET. Consilierii judeţeni au solicitat şi părerea preşedintelui Consiliului de Administraţie, precizând că trebuie găsită o soluţie „în legalitate”. Soluţia prezentată de preşedintele CJ, Ion Câlea, a fost legată de producerea
aburului în strânsă legătură cu cea a energiei electrice, prin cogenerare, pe care noi am prezentat-o într-o ediţie trecută, aşa că nu ne mai oprim asupra ei.

„Speriaţii” din CA CET vor fi demişi

Mihai Bălan a precizat că nu acuză membrii Consiliului de Administraţie ai CET „necunoscând profunzimea situaţiei şi efectul opririi aburului”, concluzionând că aceştia „sunt speriaţi”. Nici nu-i de mirare de ce, ulterior, noul preşedinte al AGA, în locul proaspăt demisionatei Carmen Alexandrescu, Petre Grigore, s-a grăbit să ceară demiterea unora dintre membri CA, când nici nu se semnase încă mandatul său.
Destul de timid, Bălan a cerut din nou sprijinul parlamentarilor, reprezentaţi în sală în număr de Adrănel Cotescu şi Cristi Buican.
S-a vorbit, de asemenea şi despre rezerva de stat de cărbune, un subiect pe care l-am dezbătut într-o altă ediţie. Câlea a ţinut să precizeze că „s-au deblocat conturile bancare, prin dispoziţia premierului. Garantez pentru rezultatul acestei situaţii. Sigur, nu sunt Dumnezeu. Cât timp voi fi eu preşedintele jude¬ţu¬lui, garantez că CET-ul şi Olt¬chi¬mul nu se vor prăbuşi. Fac asta pentru oamenii acestui judeţ şi pentru binele lor”, a mai spus emfatic şeful administraţiei judeţene.
S-a amintit, de asemenea, şi de montarea Calcinatorului din cadrul Uzinelor Sodice Govora societate care ar avea de suferit de pe urma închiderii CET.
La întrebarea vicepreşedintelui CJ, Bogdan Pistol legată de posibila dată când se vor achita datoriile către CET, Mihai Bălan a menţionat depunerea tabelului creanţelor la judecătorul sindic, proces ce va avea loc în cursul acestei luni, oferind detalii şi despre creanţa chirografică de 137 de milioane lei.

Întreaga creanţă a Oltchim, plătită până la finele lui 2015, asigură administratorul Piperea

A doua creanţă, cea curentă se plăteşte pe măsură ce devine scadentă. „Vom plăti întreaga factură la energia electrică, în aşa fel încât întreaga creanţă să fie achitată până la finele lui 2015.”, a precizat Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al Oltchim.
În cadrul creanţei de 64 milioane este inclusă şi cea de 13 milioane aferentă lui ianuarie 2013. „Din august 2013, Oltchim îşi achită lunar energia electrică, chiar şi când aceasta era mai scumpă decât pe piaţă. Încercăm din octombrie să ajungem cu facturile la zi şi să mai achităm şi din restanţe”, a mai adăugat Piperea.

„Mai ieftin în viaţă decât în faliment”

„Este mai ieftin să fim în viaţă decât în faliment”, a precizat şi administratorul special al Oltchim, Bogdan Stănescu. „Șansele să înflorim cu CET sunt mari. Avem, de asemenea, şansa, din ianuarie, să plătim tot ce consumăm”.
La întrebarea unor consilieri, Piperea a ţinut să precizeze că nu se încalcă Legea Insolvenţei prin neplata cărbunelui la timp.
Întrebarea consilierei Iuliana Moise legată de garantarea plăţii creanţelor nu şi-a găsit un răspuns concret. „Este important că ni se acceptă o plată eşalonată fără garanţii”, s-a spus făcându-se referire la preluarea minelor.
Să sperăm că optimismul vorbitorilor se va concretiza în scurt timp şi nu va fi doar praf în ochii potenţialilor cumpărători şi a locuitorilor din Râmnicu Vâlcea.