Criza cauzată de imensele datorii acumulate de ambele societăţi vâlcene către furnizori transformă interdependenţa activităţilor de producţie ale CET Govora şi Oltchim SA într-un bulgăre-problemă ce pare de neoprit în iminenta lui prăbuşire. Colapsul industriei vâlcene pare grăbit şi de indecizia factorilor responsabili, în cazul CET Govora fiind vorba de reprezentanţii acţionarului unic, Consiliul Judeţean (CJ) Vâlcea. Altfel, toată lumea bănuieşte că politicienii ce conduc această instituţie pun presiune pe conducerea executivă a furnizorului local de agent termic să nu oprească furnizările către combinatul ce nu-şi mai achită facturile de foarte mult timp, către aproape nimeni.

Decizie CA nepusă în practică în mod iresponsabil

Consiliul de Administraţie (CA) al CET Govora s-a pus la adăpost în 18 august a.c. de prevederile Legii 31, prin adoptarea deciziei nr. 57, comunicată inclusiv SRI-Direcţia Judeţeană Vâlcea, prin adresa nr. 22631/18.08.2014. Forul soma Oltchim SA, cea din urmă în calitate de beneficiară a energiei electrice şi aburului tehnologic, să achite suma restantă de 22,6 milioane lei (aferentă strict lunii respective) până în data de 31 august a anului curent. Dacă până la data respectivă nu urma a fi făcută dovada plăţii, începând cu data de 1 a lunii următoare, CET urma să “reducă furnizarea energiei electrice la 5 MWh şi a aburului tehnologic la 10 to/oră, parametri care să asigure funcţionarea utilităţilor pentru siguranţa instalaţiilor Oltchim SA şi a siguranţei utilităţilor pentru CET Govora SA, USG CIEH SA şi a altor societăţi comerciale de pe platforma chimică a Municipiului Râmnicu Vâlcea” (am citat din decizie).
Potrivit articolului 2 din documentul amintit, CET Govora SA va reveni asupra deciziei dacă Oltchim fie va achita debitele restante notificate, fie se va obliga şi va garanta plata lunară către CET a facturii curente de energie electrică (conform contractului încheiat între părţi), a facturii curente de energie termică la scadenţă, plata ratelor de eşalonare conform Procesului verbal 17735/26.06.2014 la scadenţă şi plata debitelor restante notificate eşalonat pe perioada august – decembrie 2014. Asta ar însemna ca Oltchim să achite până în decembrie 2014 peste 113 milioane de lei furnizorului. Suntem aproape de mijlocul lui octombrie şi situaţia continuă: CET furnizează, Oltchim nu plăteşte. Astfel, în pericol de prăbuşire economică definitivă nu mai este o singură mare societate vâlceană, ci ambele cu capital majoritar public! Cine şi cât de inconştient poate fi în continuare?

Nu reducerea furnizării de abur îi sperie pe cei de la Oltchim

Preşedintele CA al CET este Iustin Predescu (desemnat de CJ Vâlcea, acţionarul unic al societăţii), ceilalţi membri fiind directorul general Mihai Bălan, Daniela Oteşanu, Eftimie Ghermac, Jean Decuseară, Eugen Mihalache şi Marius Eugen Andronie. Prin decizia amintită, membrii acestui for s-au pus la adăpost de incidenţa legii în ce priveşte responsabilitatea bunei administrări a patrimoniului societăţii. Dincolo de sensibilităţile politico-sociale ale demersului (în prezent, fondul problemei fiind vizibil acutizat de campania electorală) de neexplicat rămâne neducerea lui practică la îndeplinire. Conform informaţiilor obţinute de la Oltchim, combinatul beneficiază, în continuare atât de abur tehnologic, cât şi de energie electrică în parametri normali. “La urma urmei, nici dacă s-ar reduce volumul aburului tehnologic, n-ar fi aşa o mare tragedie. Au fost reduceri săptămâna trecută şi instalaţiile au continuat să funcţioneze aşa cum ne-am propus, la aproximativ 30% din capacităţi şi chiar peste. Mai grav ar fi dacă s-ar reduce ori sista, Doamne fereşte!, livrarea de energie electrică. Şi aşa avem probleme la secţia Oxo din cauza lipsei propilenei, pentru că la rafinăria Petrotel (Lukoil – n.r.) mărfurile sunt sechestrate de procurori, după cum aţi aflat, bănuiesc”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un reprezentant al Oltchim SA.

Promisiuni nerealiste sau nesincere ale Guvernului, CJ Vâlcea şi CEO?

După această declaraţie şi privind lucrurile dintr-o altă perspectivă, una din două părţi nu spune în întregime adevărul. Ori Oltchim nu produce la capacităţile clamate de Guvernul Ponta (spre 40%), ori i se pregăteşte şi CET-ului aceeaşi soartă ca a combinatului! Pentru că înregistrarea în contabilitatea acesteia a altor sume colosale pe care nu le va plăti nimeni curând îi vor grăbi falimentul! Dar, indiferent cum ai privi lucrurile, în niciun caz nu mai are noimă preluarea carierei Berbeşti de către CET Govora, anunţată de guvernanţi a se perfecta din 15 octombrie. La urma urmei, şi Complexul Energetic Oltenia (CEO) şi-a ratat data-ţintă asumată pentru externalizarea Unităţii Miniere de Carieră Berbeşti. La unitatea amintită lucrează 1.200 de vâlceni, ale căror locuri de muncă puteau fi salvate prin fuzionarea UMC cu CET Govora. “Cu certitudine, de la 15 octombrie va fi externalizată Cariera Berbeşti cu aproximativ o mie de oameni. Vor fi preluaţi de autorităţile judeţene din Vâlcea şi vor lucra pentru CET Govora. Toate actele normative sunt realizate. La ora aceasta, noi cu cei de la Govora plătim un evaluator ca să vedem ce ne va plăti Govora pentru bunurile de acolo pe o perioadă de 10 ani de acum înainte. Eu nu voi scăpa numai de plata salariilor pentru 1.200 de oameni. Scap de impozite, de transport, tichete, prime, consum de exploatare, consum energetic. Efectul va fi foarte bun, eu l-am imaginat mai de mult, dar s-a opus Fondul Proprietatea. Am căutat această metodă prin care Fondul nu se mai poate opune. Toată lumea a fost de acord. Acest HG a fost rodul muncii pe 8 ministere”, declara în septembrie a.c. Laurenţiu Ciurel, managerul CEO.
Conducerea complexului gorjean a admis evaluarea făcută la UMC Berbeşti, în urma căreia valoarea patrimoniului de externalizat este cu 50 de milioane de euro mai mică decât estimările iniţiale.
CEO îşi poate arăta până la capăt buna credinţă în raporturile cu CET Govora dacă este de acord şi cu propunerea unităţii vâlcene de a încheia un proces verbal de custodie prin care gorjenii să-şi asume grija celor 250.00 de tone de cărbune. Stocul reprezintă rezerva de stat ce ar trebui constituită pe platforma chimică vâlceană până pe 31 octombrie a.c..

O imensă evaziune depistată la Lukoil a reînchis secţia Oxo de la combinatul vâlcean

Revenind la Oltchim, aşa cum preciza şi interlocutorul nostru, percheziţiile care au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la compania Lukoil au condus la închiderea secţiei oxoalcooli de la Oltchim. Această secţie abia fusese redeschisă. “Oltchim este dependent de propilenă, materie primă pe care o achiziţionăm de la sucursalele Lukoil din România şi Bulgaria. Aşteptăm acum ca reprezentanţii Guvernului să intervină pentru deblocarea situaţiei şi revenirea la o producţie de măcar 25-30%”, ne-a mai declarat sursa noastră din cadrul combinatului chimic.
Într-un dosar penal aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani la rafinăria Petrotel. Prejudiciul estimat până în prezent în această cauză este de peste 1 miliard de lei, dintre care 505.4 milioane din comiterea evaziunii fiscale şi 533.6 milioane din săvârşirea infracţiunii de spălare de bani. Ca şi în cazul activităţii Oltchim (obiectiv strategic), operaţiunile de cercetare în dosarul amintit beneficiază de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii, după cum a informat public Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).