Nu vedeti ca nu va asculta nimeni? V-ati adunat in 10-15 asociatii si bine ati facut, prin felul asta va separati si va puneti singuri la colt.
Ps- autoareo, cand ti-am spus eu acum cateva luni ca esti ipocrita, nu m-ai crezut. Am auzit ca plangi de mila maidanezilor torturati. De ce esti ipocrita? Pai nu ai afisat pic de sentiment cu privire la persoanele gay torturate din Rusia.
Pfaaa... stiu ca imi obosesc degeaba degetele dar vei realiza tot raul din tine exact pe patul de moarte. Va fi prea tarziu pentru tine. Atunci vei fi capabila sa-ti vizualizezi toate greselile pe care le-ai facut, absolut tot iti va trece rin fata ochilor si in acea fractiune de secunda singurul tau gand va fi "ce am facut, Doamne?".

#2759: -

Stimabile, cand esti pe autostrada si se merge, deci, in viteza, nu poti opri decat daca vrei un carambol. Dar daca totusi nu esti pe autostrada si in jurul tau ceilalti gonesc ca pe o autostrada, poti trage pe dreapta putin. Stii ce privire buna de ansamblu ai de pe margine? Asadar, nu confunda separarea cu luarea de pozitie, sunt termeni totalmente opusi!

10-15 este, de fapt, o apreciere grabita; daca te uitai atent, vedeai ca sunt dublu ca numar, deci peste 30. Dar ai idee cati oameni solidarizeaza la o singura astfel de organizatie...?

Deasemenea, este o oarecare diferenta si intre a asculta si a auzi. Sunt mai multi care au auzit, nu iau atitudine aici pt ca se simt murdariti doar de idee (si nu-s de condamnat), insa fii sigur ca la o adica, in caz de concretete, munca tuturor de-aici de informare isi va gasi aplicabilitatea in actiunile individuale ale fiecaruia. Si ma refer, desigur, la actiuni rezonabile, rationale si sanatoase!

Nu pot fi responsabila pt ce auzi tu, insa cuvintele pe care mi le adresezi spun mai multe despre tine, decat despre mine.

Degetele-si mai gasesc odihna, la o adica, insa despre creier nu-ti face probleme - e odihnit sadea! Uite, tu-mi vorbesti de moarte, eu iti amintesc ca te-ai NASCUT din iubirea dintre un barbat si o femeie.

Cand voi muri, si nu e sigur ca va fi pe pat, m-ar interesa mai mult ce-mi va ramane in suflet decat ce-mi va trece prin fata ochilor, si ceea ce n-am apucat sa fac, mai mult decat ce am facut. Imi permit sa apreciez singura sub aspectul chiar al valorii tot ce am facut si, culmea, chiar si ce voi face. Zic ca-mi permit, pt ca asta e un privilegiu pe care cu greu ti-l castigi singur, atunci cand ai curajul sinceritatii cu tine insuti!