Remus Borza a făcut public: RAPORTUL PRIVIND CAUZELE SI ÎMPREJURĂRILE CARE AU DUS LA APARIŢIA INSOLVENTEI CET GOVORA! SA 

Raportul integral poate să fie consultat aici: http://cetgovora.ro/raportul-privind-cauzele-insolventei

• Concluzii privind raspunderea persoanelor vinovate de cauzarea starii de insolventa

In conformitate cu prevederile art. 169 din Legea 85/2014, la cererea administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv al debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

1. au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane
2. au facut activitati de productie, comert sau prestari de servicii in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice
3. au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati
4. au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea. In cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma. Prezumtia este relativa
5. au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia
6. au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati
7. in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori
8. orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a debitorului, constatata potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014

Consideratii generale

In derularea normala a activitatii desfasurate pentru scopul in care exista, comerciantul persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de conducere.

Voinţa sociala formata in adunarea generala a membrilor care compun persoana juridica este pusa in practica si adusa la indeplinire de catre organele de conducere administrative ale acesteia, revenindu-le in acest sens obligaţii stabilite atat prin mandatul primit, cat si in conformitate cu dispozitiile legale ce le sunt aplicabile.

Faptele prin care se realizeaza actele de gestionare a activitatii comerciantului, savarsite de catre membrii organelor de conducere – in primul rand membrii cu atributii executive, pot avea pentru comerciant sau pentru terti consecinţe pozitive sau negative, in acest din urma caz punandu-se problema raspunderii juridice a comerciantului, respectiv, a membrilor organelor de conducere, in diferitele forme ale acesteia (contraventionala, civila, penala, etc.), fata de persoana vatamata. Aceasta, in conditiile in care persoana vatamata, ca urmare a savarsirii faptei ilicite, este indreptatita legal sa ceara restabilirea ordinii de drept incalcate, in sensul obligarii faptuitorului sa suporte consecinţele prevazute de lege pentru comiterea acelei fapte.

Sub aspect obiectiv, raspunderea juridica poate fi angajata, in general, atunci cand a fost savarsita o fapta ilicita, adica prin care s-a incalcat o dispoziţie legala, un drept sau un interes protejat legal al altei persoane, iar fapta a avut un rezultat pagubitor pentru o alta persoana, in sensul ca a produs un prejudiciu sau o stare prejudiciabila, intre fapta si rezultatul pagubitor existand un raport de cauzalitate.

In cadrul raspunderii civile, in contextul derularii normale a activitatii comerciantului, membrii organelor de conducere raspund fata de acesta si fata de terti pentru consecinţele negative ale faptelor lor in contextul naturii contractuale si, totodata, legale, a relaţiilor lor cu acestia, avand in vedere ca obligatia nerespectata sau indeplinita defectuos prin fapta ilicita savarsita poate proveni din contractul incheiat sau dintr-o dispoziţie legala, raspunderea lor putand fi, deci, contractuala sau delictuala. Aceasta cu precizarea ca, de regula, deoarece membrii organelor de conducere au actionat in numele comerciantului persoana juridica, iar nu in nume propriu, fata de terti raspunde mai intai comerciantul, iar membrii organelor de conducere raspund in mod subsidiar, in masura in care nu s-a acoperit prejudiciul altfel.

Sunt insa situatii in care consecinţa negativa a savarsirii faptei ilicite este aducerea comerciantilor persoane juridice in stare de insolventa, situatie fata de care inceteaza derularea normala a activitatii debitorului aflat in imposibilitate de a-si plaţi obligatiiie cu disponibilitatile banesti existente, acesta fiind supus procedurii insolventei, cu regulile ei speciale. Indiferent de modalitatile reglementate pentru realizarea procedurii insolventei, scopul acesteia vizeaza plata creantelor existente impotriva comerciantului, ale caror titulari sunt tertii-creditori. Modalitatea primordiala de realizare a procedurii este acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci cand este posibil, a sansei de redresare a activitatii acestuia.

Faptele persoanelor fizice care compun persoana juridica sunt acelea care pot determina, in contextul aratat, atat raportul obligational in baza caruia debitorul datoreaza plata creanţei, cat si starea de insolventa, sau si una si alta. Membrii organelor de conducere angajeaza raspunderea persoanei juridice ca urmare a actelor si faptelor juridice savarsite in exercitarea functiei respective.

In procedura insolventei, debitorul raspunde in sensul plaţii creditorilor in urma apariţiei starii de insolventa. Daca persoana fizica, prin voinţa si fapta sa nu a urmarit, in mod real, ci doar aparent, sa dea expresie unei fapte a persoanei juridice, doar folosindu-se de funcţia sa sau fara legatura cu aceasta si, totodata, a cauzat apariţia starii de insolventa a debitorului persoana juridica, creand totusi increderea creditorilor ca au de a face cu o fapta a persoanei juridice, este justificat pentru creditori sa isi poata exercita dreptul de a obţine atragerea raspunderii nu fata de debitor, pentru ca fapta a fost savarsita doar aparent ca fiind a acestuia, ci fata de persoana fizica autoare a faptei, pentru fapta exclusiv proprie.

Aceasta chiar daca raportul obligational din care s-a nascut creanta creditorului fata de debitor ar fi rezultatul unor alte fapte ale debitorului ca expresie a faptelor persoanelor fizice care il compun ca persoana juridica.

S-a apreciat in mod constant, in scop preventiv si reparatoriu, ca nu pot fi ignorate faptele prin care membrii organelor de conducere sau alte persoane, procedand in mod fraudulos in conditiile aratate anterior, determina starea de insolventa a comerciantului persoana juridica, cu consecinta prejudicierii creditorilor, iar persoanele respective trebuie sa raspunda in locul debitorului.

A aparut, astfel, necesitatea reglementarii, in cadrul procedurii insolventei, a raspunderii membrilor organelor de conducere ale persoanei juridice fata de creditori, in locul raspunderii fata de acestia a debitorului persoana juridica, in cazul in care existenta acesteia din urma nu se justifica.

Cum persoanele fizice in discutie sunt avute in vedere,indeosebi prin prisma calitatii detinute in cadrul persoanei juridice, in organele de conducere ale acesteia, iar faptele in masura sa creeze aparenta despre care s-a facut vorbire implica factorul decizional, s-a ajuns sa se vorbeasca despre raspunderea membrilor organelor de conducere.

Institutia raspunderii membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului a devenit chiar una dintre modalitatile specifice ale procedurii insolventei, prin care se urmareste atingerea scopului prevazut de lege pentru aceasta, constituind mai frecvent decat ar fi cazul si singura posibilitate a creditorilor de a-si recupera creantele.

Consideratii privind raportul dintre cauzele de atragere a raspunderii in temeiul dispozitiilor art. 169 din Legea 85/2014 si raspunderea penala a membrilor organelor de conducere in temeiul dispozitiilor Legii 31/1990.

Potrivit dispozitiilor art. 169 alin. (8) din Legea 85/2014, atragerea raspunderii potrivit alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni.

Din dispozitiile respective rezulta ca raspunderea, in sensul suportarii de catre o persoana a pasivului debitorului in cadrul procedurii insolventei, ca urmare a cauzarii starii de insolventa prin savarsirea uneia sau unora dintre faptele enumerate la art. 169 alin. (1), nu inlatura posibilitatea atragerii fata de aceeasi persoana si a raspunderii penale, in cazul in care fapta sau faptele savarsite constituie si infracţiuni.

In ceea ce priveste membrii organelor de conducere ale debitoarei Cet Govora, facem precizarea ca din octombrie 2015, in conformitate cu Hotararea Consiliului Judetean Valcea nr. 204/30.09.2015, Societatea a trecut de la o administrare in sistem unitar la o administrare in sistem dualist, fiind administrata de un Consiliu de Supraveghere format din 7 membrii si un Directorat compus din 7 membrii.

In cele ce urmeaza, prezentam membrii Consiliului de Administraţie in perioada 2009 – 2015, cand societatea a fost administrata in sistem unitar, precum membrii Consiliului de Supraveghere si ai Directoratului in perioada 2015 – 2016, cand societatea a fost administrata in sistem dualist.

• Sistemul unitar

Prin Hotararea AGA nr. 1/21.01.2009 au fost desemnaţi, incepand cu data de 01.02.2009, membrii Consiliului de Administraţie din cadrul Cet Govora, in urmatoarea componenta:

Prin Hotararea AGA nr. 13/28.08.2009 , Potop Marinica, deminsionat din funcţia de membru al consiliului de administraţie, a fost inlocuit cu Mirea Marian.

Prin Hotararea AGA nr. 1/31.01.2013 s-a validat Consiliul de Administraţie, in urmatoarea componenta:

Prin Hotararea AGA nr. 16/21.08.2016 s-a fost validat Consiliul de Administraţie in urmatoarea componenta:

Prin Hotararea AGA nr. 9/02.12.2014 s-au revocat urmatorii membrii ai Consiliului de Administraţie:

1. Predescu Iustin
2. Otesanu Daniela
3. Mihalache Eugen Costinel
4. Andronie Marius Eugen

Prin Hotararea AGA nr. 2/20.01.2015 s-a aprobat numirea, pe locurile vacante din cadrul Consiliului de Administraţie a urmatoarelor persoane:

1. Fodoreanu Sorin
2. Constantinescu Dragosi
3. Cazan Nicolae Laurentiu
4. Popica Luiza

• Sistemul dualist

Prin Hotararea AGA nr. 23-08.10.2015 s-a aprobat modificarea statutului societati si schimbarea sistemului de administrare al societatii CET Govora SA, de la sistemul unitar la cel dualist. Astfel, s-a constatat incetarea de drept a mandatelor membrilor consiliului de administratie al societatii si au fost desemnati primii membrii ai consiliului de supraveghere, durata mandatului acestora fiind provizorie, pana la desemnarea membrilor consiliului de supraveghere potrivit legii, dupa cum urmeaza:

Prin Hotararea AGA nr. 26/27.10.2015 s-a completat componenta Consiliului de Supraveghere cu Jivan Nicolae, durata mandatului acestuia neputand depasi 2 ani, fiind provizorie, pana la desemnarea membrilor Consiliului de Supraveghere potrivit legii.

Prin Hotararea Consiliului de Supraveghere nr. 1/08.10.2015 a fost ales Tomescu Gabriel ca presedinte al Consiliului de Supraveghere si au fost desemnaţi membrii Directoratului, dupa cum urmeaza:

1. Zelici Ludovic – Directia Strategie, dezvoltare, mediu si informatica
2. Cumpanasoiu Milorad Ion – Directia Productie si investitii Carbune
3. Armasoiu Eugen – Directia Achizitii Publice Aprovizionare Transporturi
4. Lapadat Constantin – Directia Financiar – Contabilitate
5. Coclet Ion – Directia CET – Termoficare Urbana
6. Idu Ion – Directia Resurse Umane
7. Ilinca Daniel – Directia Patrimoniu care va include si activitatea juridica a societatii Presedinte al Directoratului a fost desemnat Zelici Ludovic.

Avand in vedere concluziile administratorului judiciar privind cauzele insolventei, se poate constata ca exista o serie de imprejurari care au condus la aparitia starii de insolventa a Cet Govora si care sunt direct legate de modul in care activitatea societatii a fost gestionata in general atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al oportunitatii si profitabilitatii economice a unor intelegeri contractuale.

Astfel, contractele avand ca obiect livrarea de energie termica sub forma de abur industrial catre USG/Ciech Soda Romania si catre Oltchim, reprezinta principala cauza care a determinat insolventa Cet Govora.

Din derularea contractului cu USG/Ciech Soda Romania in perioada 2007 – prezent, Cet Govora a inregistrat o pierdere de 289.345.889 lei (67.594.128 euro) reprezentand diferenta intre costul de productie si pretul de contract.

Din derularea contractului cu Oltchim S.A., in perioada 2007 – primele 6 luni ale anului

• Cet Govora a inregistrat o pierdere de 103.287.481 lei (23.903.748 euro) reprezentand diferenta intre costul de productie si pretul de contract. La pirderea suferita de Cet Govora din derularea contractului cu Oltchim se adauga si suma de 136.899.919 lei, suma inscrisa la masa credala odata cu insolventa Oltchim, diminuata prin confirmarea planului de reorganizare la valoarea de 41.263.662 lei, si din care societatea nu a incasat pana la data prezentului raport de activitate nicio suma de bani.

Or, in conditiile in care timp de 10 ani, Cet Govora a sustinut in permanenta USG/Ciech Soda Romania si Oltchim in procesul de productie, debitoarea fiind permanent defavorizata, livrand abur industrial sub pretul de cost, chiar si sub pretul reglementat de ANRE, inregistrand permanent pierderi din aceste contracte de peste 90 milioane euro, se poate desprinde concluzia ca persoanele care au decis continuarea raporturilor contractuale in conditii net dezavantajoase fata de Cet Govora dar in folosul celor doua societati se fac vinovate de cauzarea starii de insolventa.

La aceasta se mai adauga si angajarea de cheltuieli nejustificate cu studii de fezabilitate, respectiv incheierea unor contracte de achizitii si de prestari servicii in defavoarea Cet Govora si in beneficiul prestatorilor/furnizorilor, precum si pasivitatea managementului in ceea ce priveste recuperarea creantelor Cet Govora.

De asemenea, cu toate ca societatea se confrunta cu grave probleme economice, managementul a dispus acordarea de cresteri salariale, sporuri, indemnizati si prime, remunerand astfel neperformanta si contribuind in mod direct, si prin aceste masuri, la dezechilibrul economic al Societatii.

Degradarea continua a indicatorilor financiari – contabili ai societatii care au condus la apariţia incapacitatii de plata si a starii de insolventa este imputabila acelor persoane cu atributii de conducere, control si supraveghere a activitatii debitoarei. Membrii Adunarii Generale a Actionarilor, ai Consiliilor de Administraţie/Consiliilor de Supraveghere, ai Directoratelor fac parte din categoria acelor persoane care aveau astfel de atributii de serviciu si fata de care administratorul judiciar va promova actiuni in atragerea raspunderii civile patrimoniale si penale, dupa caz.

Potrivit dispoziţiilor prevazute de art. 170 din Legea nr. 85/2014, actiunea de atragere a raspunderii pentru intrarea in insolventa se prescrie in termen de 3 ani. Prescripţia incepe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a contribuit la apariţia starii de insolventa, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de insolventa.

• Ingerintele politicului in managementul Societatii

Asa cum am aratat in cuprinsul prezentului raport, Consiliul Judetean Valcea s-a implicat in foarte multe situatii in gestionarea / administrarea activitatii curente a Societatii, iar in anumite momente critice a si formalizat aceasta implicare directa prin diferite Hotarari de Consiliu.

Am constat ca deciziile luate nu au fost intotdeauna in interesul CET Govora, mai ales in ceea ce priveste gestionarea relaţiei comerciale cu Oltchim, situatie in care debitoarea a inregistrat creante foarte mari care nu mai pot fi recuperate, generand o pierdere foarte mare pentru Societate.

Consiliul Judetean Valcea in calitatea lui de unic actionar si autoritate a administratiei publice locale a interferat de-o maniera directa si nemijlocita in managementul Cet Govora, atat prin numirile uneori discreţionare si partizane a unor membri ai AGA, CA, CS si Directorat, fara ca acestia sa probeze competente profesionale sau capabilitati manageriale, fie prin impunerea unei anumite conduite comerciale a Cet Govora in relaţia cu Oltchim si USG, fie prin angajarea fara concurs de personal excedentar si slab pregatit.

Dupa esuarea procesului de privatizare a Oltchim in anul 2012 si refuzul distribuitorului Electrica Furnizare de a furniza energie electrica pentru Oltchim, Consiliul Judetean a emis mai multe hotarari prin care a impus Cet Govora sa furnizeze energie electrica si termica catre Oltchim in conditiile in care era de notorietate incapacitatea de plata a Combinatului. Asa se face ca insolventa Oltchim a surprins Cet Govora cu o creanta de 137,5 miloane lei. impotriva Combinatului, ulterior fiind defavorizata in planul de reorganizare prin aplicarea unui haircut de 70%, ceea ce a condus la inregistrarea in contabilitatea Cet a unei pierderi de 96 milioane lei. Luand in considerare sansele slabe, practic inexistente, de privatizare a Oltchim la pretul de vanzare prevazut in planul de reorganizare de 307 milioane euro, situatie in care Cet Govora ar primi 41 milioane lei, reprezentant 30% din creanta cu care Cet Govoran s-a inscris la masa credala a Oltchim, si aceasta suma reprezinta o pierdere pentru societate.

Prezentam cateva hotarari ale Consiliului Judetean care susţin afirmaţiile anterioare:

• Prin Hotararea Consiliului Judetean Valcea nr. 27 din 31 august 2012, s-a aprobat furnizarea directa de catre CET Govora a energiei electrice pentru consumatorul Oltchim, la o putere de pana la 15 MW, pana in data de 21.09.2012 ora 07:00. Aceasta hotararea a fost luata ca urmare a situatiei determinate de notificarea Electrica Furnizare, furnizorul Oltchim, prin care aceasta urma sa sisteze furnizarea energie electrice. Pana in data de 15.09.2012 nu a fost nevoie sa se puna in aplicare aceasta hotarare, deoarece Electrica Furnizare nu a intrerupt furnizarea de energie electrica, ci doar a limitat consumul Oltchim
• Prin Hotararea Consiliului Judetean Valcea nr. 30/19.09.2012 s-a aprobat furnizarea directa de catre CET Govora a energiei electrice pentru consumatorul Oltchim, la o putere de pana la 11 MW, pana in data de 31.12.2012. Aceasta hotarare a fost luata in urma ultimei notificari a Electrica Furnizare, prin care aceasta a anunţat intreruperea furnizarii de energie electrice catre Oltchim incepand cu data de 15.09.2012. In baza acestei aprobari a fost semnata Convenţia tripartita intre CET Govora, Oltchim si Electrica Furnizare si a fost preluata furnizarea de energie electrica pentru Oltchim de catre CET Govora, incepand cu data de 15.09.2012
• Prin Hotararea Consiliului Judetean Valcea nr. 58/ 31.10.2012 s-a aprobat suplimentarea puterii electrice livrate de 11 MW, cu inca 31 MW pentru perioada 25.10.2012 – 12.11.2012, respectiv suplimentarea cu 14.136 MW a cantitatii de energie electrica aprobata a se livra catre Oltchim. Aceasta aprobare s-a dat in urma solicitarii Oltchim din adresa nr. 3089/ 25.10.2012, prin care aceasta a cerut o cantitate suplimentara de peste 14.000 MWh, in perioada 25.10. – 12.11.2012, necesara repornirii sectiei de electroliza cu membrana. Oltchim a solicitat aceasta livrare de energie pentru evitarea degradarii membranelor din Electroliza IV, ca urmare a opririi acestora pe o durata mai mare de 60 zile
• Prin Hotararea Consiliului Judetean Valcea nr. 61/ 16.11.2012 s-a aprobat suplimentarea puterii electrice livrata cu inca 31 MW in perioada 12.11. – 31.12.2012. Cantitatea suplimentara de energie electrica, aferenta puterii electrice orare de 31 MW, a carei valoare este de 13,8 milioane lei, a fost preluata in totalitate de catre CET Govora de la Complexul Energetic Oltenia, urmand ca plata catre furnizorul de energie sa se efectueze esalonat, pana la data de 28 februarie 2013, pe masura incasarilor de la Oltchim

De asemenea este de notorietate decizia directorului general Mihai Balan din 23 iunie 2013 de a reduce in trepte livrarea aburului industrial catre USG, ca urmare a restantelor la plata inregistrate de USG in relatia comerciala cu Cet Govora. Pe 25 iunie 2013 s-a prezentat la sediul Cet Govora directorul general al USG (dnul. Urbanowski) si Presedintele Consiliului Judetean de la acea data, care a cerut in mod imperativ reluarea furnizarii aburului industrial catre USG la paremetrii contractuali, desi continuarea derularii contractului in conditiile unui pret mult inferior costului de prodcutie, precum si a inregistrarii unor restante la plata de ordinul zecilor de milioane de euro, era evident detrimentala Cet Govora.

• Alte elemente
• Denaturarea rezultatelor contabile

Reliefam ca in cursul perioadei analizate, Societatea a constituit, respectiv reversat o serie de provizioane pentru riscuri si cheltuieli, in baza unor opinii juridice ale consultantilor legali si avocaţilor sai, in funcţie de sansele de castig estimate. Practica a facut ca unele provizioane sa nu confirme sansele de pierdere sau castig acordate, astfel, acestea au fost reflectate corespunzator cu aceste fluctuatii in situatiile financiare din anul respectiv.

Atragem atenţia ca prin constituirea si reluarea de provizioane pot fi usor denaturate situatiile financiare in sensul cresterii sau scaderii profiturilor, uneori aceasta influenta putand face trecerea de la pierdere la profit sau invers.

• Majorare de capital social

In cursul anului 2013, conform Hotararii AGA nr. 24/ 12.12.2013 s-a aprobat majorarea capitalului social al CET Govora cu suma de 26.968.376,74 lei, reprezentand datoria CET Govora fata de acţionarul unic al Societatii, Consiliul Judetean Valcea. Suma era compusa din:

• impozit pe profit neachitat (15.159.974 lei),
• dividende (4.685.353,87 lei) si
• majorari de intarziere (7.123.048,87 lei).

Majorarea de capital social s-a realizat in decembrie 2013 cu suma de 26.883.674,25 lei, formata din:

• impozit pe profit in suma de 15.075.271,51 lei,
• dividende in suma de 4.685.353,87 lei si
• 123.048,87 lei majorari de intarziere.

Rezulta ca majorarea efectiva s-a facut pentru o suma cu 84.702,49 lei mai putin decat cea aprobata de catre acţionarul societatii – suma se refera la impozitul pe profit.

Suma de 84.702,49 lei era datorata bugetului local judetean si a fost mentinuta in soldul contului,441 – Impozit pe profit.

Prin Hotararea AGA nr. 1/30.01.2014 s-a modificat hotararea iniţiala si s-a aprobat majorarea de capital social cu suma de 26.886.674,25 lei (asa cum a fost inregistrata majorarea de capital social in balanţa de verificare de la 31.12.2013), iar inregistrarea operaţiunii la Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Valcea s-a realizat in data de 05.02.2014 (conform rezoluţiei nr.901/ 03.02.2014).

Aceasta tranzactie efectuata in aceasta maniera, a „costat” Societatea suma de 103.337,04 lei, reprezentand impozit pe profit datorat Consiliului Judetean Valcea si neachitat la termen. in suma de 84.702,49 lei (suma care nu a fost inclusa in majorarea de capital social). Avand in vedere faptul ca majorarea de capital social efectuata la 31.12.2013 nu s-a facut in concordanta cu hotararea AGA, situaţiile financiare nu reflecta o imagine reala si fidela a sumelor aprobate.

• Imprumut catre societati afiliate

In anul 2010, Societatea a acordat un imprumut catre Vilcet Energy in valoare de 1.500.001 lei (contract nr. 22824/20.09.2010), avand ca obiect asigurarea finantarii activitatilor necesare „demararii investitiei de catre imprumutat, avand posibilitatea ca ulterior, acest imprumut sa fie utilizat pentru majorarea capitalului social al SC Vilcet Energy SRL”.

Imprumutul a fost acordat pe o perioada de 3 ani, cu o perioda de gratie de 2 ani si rata a dobanzii de 0%, cu condiţia restituirii sumei la scadenta sau majorarea capitalului social (imprumutatorul fiind asociat unic la imprumutat).

CET Govora nu a perceput dobanda legala, astfel existand o problema a preturilor de transfer in ceea ce priveste aceasta tranzacţie. Desi CET Govora a beneficiat de finantari de la insitutii bancare in aceasta perioada, achitand dobanzi semnificative la sumele imprumutate, nu a perceput nicio dobanda la banii imprumutati societatii deţinuta.

Imprumutul nu a fost restituit la scadenta, 20.09.2013, si nici nu s-a realizat majorarea capitalului social, conform prevederilor contractuale.

• Concluzii privind posibilitatea de reorganizare

In urma analizei efectuate in prezentul raport am constatat ca situatia financiara extrem de dificila a Societatii a fost cauzata, in principal, de derularea celor doua contracte de furnizare de utilitati energetice incheiate cu USG si Oltchim.

Chiar daca principalii indicatori financiari-contabili s-au degradat continuu anterior insolventei, consideram ca prin aplicarea unui pachet de masuri de restructurare a activitatii pot fi create premisele implementarii cu succes a unui plan de reorganizare.

Imediat dupa desemnarea in calitate de administrator judiciar, Euro Insol a luat o serie de decizii in vederea stoparii pierderilor si eficientizarii activitatii, care au vizat toate punctele nevralgice detaliate in prezentul raport ca principale cauze ale insolventei. Astfel s-au luat masuri concrete care sa conduca la cresterea veniturilor si la reducerea cheltuielilor prin renegocierea tuturor contractelor din portofoliul debitoarei.

Asa cum am constatat in cadrul analizei, CET Govora a subvenţionat pretul utilitatilor energetice furnizate celor doi parteneri de pe platforma, Oltchim respectiv USG. In aceasta perioada de timp debitoarea CET Govora nu a reusit sa-si acopere nici macar costul de productie, dificultatile financiare mentionate fiind tocmai efectul acestei politici comerciale prin care profitul CET Govora a fost in mod permanent externalizat spre cei doi parteneri contractuali.

Reprezentantii administratorului judiciar au avut numeroase runde de negocieri / intalniri atat cu reprezentantii USG, cat si cu reprezentantii Oltchim in vederea obţinerii de catre CET Govora a unor preturi superioare care sa genereze venituri suplimentare, cu care debitoarea sa-si poata achita datoriile si sa sustina investitiile de mediu si de retehnologizare.

Ca urmare a negocierilor purtate de administratorul judiciar cu Oltchim pretul energiei a fost majorat de la 181 lei / Mwh la 198 lei / Mwh, iar pretul aburului industrial a crescut de la 94,42 lei la 106 lei/Gcal pentru aburul industrial de 13 bari si de la 94,42 lei la 126 lei/Gcal pentru aburul industrial de 35 bari.

In data de 06.09.2016 Tribunalul Valcea a soluţionat pe fond contestaţia formulata de USG la masura administratorului judiciar de denunţare a contractului de furnizare abur industrial, respingand-o ca neîntemeiata. In cursul aceleaşi zile, USG a comunicat administratorului judiciar ca accepta incheierea unui nou contract pe o perioada de 10 ani in conditiile comerciale agreate de parti in data de 17.08.2016, respectiv:

• 106 lei/Gcal abur industrial de 6 sil3 bari
• 110 lei/Gcal abur industrial de 35 bari

In conditiile in care Cet Govora a reuşit sa-si renegocieze contractele cu cei doi mari parteneri comerciali Oltchim si USG, obţinând venituri suplimentare de aproximativ 30 milioane lei anual sunt create premise pentru a propune si implementa un plan de reorganizare care sa aiba ca finalitate reinsertia debitoarei in circuitul civil ca o societate viabila, eficienta si competitiva.

In vederea optimizării costurilor, administratorul judiciar a dispus restructurarea organigramei, reducerea schemei supradimensionate de personal, reducerea sporurilor si beneficiilor care deţin o pondere importanta in totalul cheltuielilor Societatii.

In concluzie, Euro Insol in calitate de administrator judiciar al CET Govora S.A. considera ca, desi debitoarea se confrunta cu o situatie financiara dificila, activitatea acesteia ar putea fi restructurata cu urmare a implementării unui plan de reorganizare.

In considerarea tuturor aspectelor prezentate in acest raport, in temeiul art. 97 alin. 3 din Legea 85/2014, administratorul judiciar isi manifesta intentia de a intocmi un plan de reorganizare a activitatii.

Administrator Judiciar,

Euro Insol SPRL Prin practicieni in insolventa Munteanu Lazar Adrian