Abuzurile din Romania trec oceanul


Musafir

/ #26028 Re: Re:

2014-01-15 08:05

#26001: - Re:

O analiză de unde să alegi ce-ţi pare relevant şi util.


În care state membre ale Uniunii Europene se poate suspenda Presedintele  şi care este regimul juridic prin care se face aceasta? Este cvorumul o cerinţă obişnuită? Care este normalul/justul/echitabilul?

Vă prezint în cele ce urmează o analiză comparative şi simplificată a diverselor regimuri de suspendare a preşedinţilor din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru aceast studiu s-au folosit ca sursă  textele constituţiilor statelor implicate în discuţie.

Vă reamintesc că în Romania suspendarea preşedintelui ca act politic, potrivit constituţiei şi legilor în vigoare, se poate face după un aviz consultativ al Curtii Constituţionale, suspendare care se poate transforma în demitere dacă se confirmă ulterior prin referendum, cu condiţia existentei unui cvorum de 50% + 1, majoritate absoluta. Motivele suspendării  sunt restrânse la o categorie de acţiuni şi anume fapte grave  săvârşite de preşedinte prin care se încalcă prevederile Constituţiei, o singură faptă gravă nefiind suficientă.

Ce spun constituţiile altor state member UE despre suspendarea preşedintelui? Reţinetinem că Olanda, Belgia, Regatul Unit, Spania, Danemarca, Suedia sunt monarhii şi nu fac parte din această analiză.

1. State in care suspendarea politica a presedintelui nu poate fi operată.

Aici intră în discuţie următoarele state membre: Franţa, Polonia, Italia, Republica Cehă, Estonia, Portugalia şi Cipru.

Suspendarea preşedintelui nu poate fi executată de către parlament iar poporul nu are nici un control direct politic asupra preşedintelui, singura opţiune fiind sancţionarea politică la alegeri, cel mai frecvent din 5 în 5 ani, după caz. Aici trebuie făcută o precizare teoretică. Democraţia este de două feluri: directă şi indirectă (reprezentativă). Democraţia directă este cea prin care poporul îşi exercită activ cratos-ul (adică puterea) în viaţa de zi cu zi implicându-se direct şi personal în deciziie politice (un exemplu este democraţia ateniană, sec. V î.Hr.). Democraţia indirectă sau reprezentativă este cea prin care poporul mandatează prin vot reprezentanţi politici o dată la câţiva ani. Acest mandat însă este în esenţă irevocabil, sancţionarea poporului facându-se la următoarele alegeri pentru a nu crea instabilitate politică, economică sau insecuritate, inconsistenţă  sau discontinuitate politică (să ne imaginăm cum ar arăta un stat care îşi schimba leaderii, ca să fim realişti, să spunem o dată la 6 luni prin care să-i penalizeze pentru greşelile care le fac). În schimb pentru a preveni abuzuri precum dictatorii sau oligarhii sistemul democratic este balansat iar cele 3 puteri în stat au sancţiuni reciproce, unele faţă de altele.

Ca să revenim, probabil vă veţi întreba cum se poate scăpa repede, înainte de noile alegeri, de un preşedinte dictator în statele acestea în care preşedintele nu poate fi suspendat de parlament şi demis prin referendum. În aceste state, controlul si balanţa puterilor in stat, “împotriva preşedintelui” se face prin punerea sub acuzare şi condamnarea preşedintelui, decizie care este dată de Înalta Curte de Justiţie/Curtea Supremă a statului. Astfel presedintele poate fi demis doar printr-o decizie judecătorească, abilitată în a aprecia dacă preşedintele este culpabil după caz, fie de “înaltă trădare”, fie de “alte crime grave”. Însă aici este necesară precizarea că preşedintele în aceste state, nu este sancţionat pentru politica sa proastă ci pentru crime grave, cad sub incidenta dreptului penal.

Chiar mai mult, în unele din aceste state, precum Franţa, preşedintele poate dizolva parlamentul şi încă fără motiv, o dată la doi ani, după consultarea premierului şi a preşedinţilor camerelor adunării parlamentare. Ca o paranteză, în România şi preşedintele poate dizolva parlamentul numai o singură dată daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

2. State in care suspendarea sau demiterea politică a preşedintelui poate fi realizată de către Parlament.

a. State în care preşedintele este ales de către Parlament.

In state precum Letonia, Grecia, Malta preşedintele poate fi revocat direct politic de către parlament fără alte măsuri suplimentare ( deoarece este ales de parlament!) pentru “comportament neadecvat”, “incapabilitate”, “incalcari de constituţie”. În Grecia, preşedintele la rândul lui, la propunerea premierului (care a primit votul de încredere) poate dizolva parlamentul. În acest caz, decizia de demitere luată de parlament nu necesită aprobare prin referendum.

b. State în care preşedintele este ales de către popor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

  • Parlament si referendum. În afară de Romania, doar în Slovacia mai există un sistem similar în UE. Aici dacă preşedintele suspendat nu e confirmat prin demitere cu referendum, Parlamentul e dizolvat el însuşi de drept,  iar preşedintele incepe un nou mandat de 5 ani! Iar aceasta pentru a evita probabil abuzul din partea parlamentului care poate creea instabilitate politică, economică şi aduce cheltuieli bugetului ţării. Condiţia majorităţii absolute (cvorumul) de 50% + 1 din votanţii înscrişi pe listă există în Slovacia şi este prevăzută direct prin Constituţie dar suspendarea preşedintelui poate fi operată indiferent de motiv.
  • Parlament şi Curtea Constituţională. Celui din urmă caz îi aparţin Gemania (UPDATE: Germania fiind o exceptie, preşedintele fiind ales de către Bundestag), Ungaria şi Austria, în care Preşedintele poate fi suspendat de catre parlament dar pentru a se transforma în demitere este necesară o hotărâre judecătorească a Curţii Constituţionale, decizie definitivă, care se pronunta asupra unei incalcari grave şi intentionate a constituţiei. Demiterea nu necesita referendum.

În concluzie, metodele de demitere a preşedinţilor statelor membre UE exista , însă Romania şi Slovacia sunt singurele state in UE în care un preşedinte ales de cetăţeni poate fi suspendat de Parlament, decizia unei Curţi Constitutionale nefiind tranşantă, demiterea survenind atunci cand cetăţenii validează, cu condiţia cvorumului, suspendarea preşedintelui. Doar că în cazul Slovaciei, legislativul si-a dat seama ca aceasta masura poate fi abuziva: in cazul in care presedintele nu este demis, parlamentul e dizolvat ca sancţiune pentru măsura-i care s-a dovedit abuzivă. În toate celelalte state membre, preşedintele ales de cetăţeni poate fi doar direct demis, aceasta după hotarârea unei Instanţe Judecătoreşti, fie ea Curte Constituţională (care apreciaza dacă Constituţia a fost grav încălcată) fie prin Înalta Curte (care apreciază înalta tradare sau alte crime grave), nicidecum un presedinte, într-un sistem democratic indirect neputând fi demis pentru lipsă de susţinere politică sau populara.

Romania a pus în aplicare prevederile constituţionale ale suspendării, până  acum de 3 ori, în timp ce celelalte state membre niciodată,  fie că vorbim despre suspendare ori demitere. Se poate pomeni în schimb demisia în cazul preşedintelui Ungariei pentru plagiat, dar ceilalţi presedinţi au fost perfecţi ori în Romania parlamentul abuzează de această literă de lege? Raspunsul îi aparţine cititorului.