S.O.S. familia!

#2475: Dana Captilin - How the Gay Liberation Front helped to shape me

Traducere:

" Cum m-a ajutat Frontul de Eliberare Gay (GLF) să ma formez

Manifestul din 1971 a extins perspectiva mea asupra drepturilor civile într-o critică radicală a heterosexismului, a privilegiului de sex masculin și a rolurilor de sex (gender).

Manifestul Gay Liberation Front (GLF) a fost o revoluție în conștiință atunci când a fost publicat la Londra în 1971, și rămâne revoluționar si azi. Acesta oferă o critică radicală a sexismului și a ceea ce numim acum homofobie, precum și un program de pionierat pentru transformare socială și personală.

Uimitor, nu a fost scris de intelectuali de mare putere, ci de un colectiv de activisti la nivel local, condusi de idealism și pasiunea pentru binele omenirii homosexuale (ciudate/stranii).  Acesta a inclus anarhiști, hippioti, leftwingers, feministe, liberali și contra-culturalisti. Textul final a fost un compromis între aceste grupuri diferite - si asta se observa. Unele dintre ele duhnesc a fi scrise de către comisie. Pe alocuri, limbajul este decazut și lipsit de  eleganta. Unele idei sunt exprimate prea simplist. De multe ori trebuie să citești printre rânduri să se înțeleagă implicațiile a ceea ce se spune. Dar, în ciuda acestor neajunsuri, tezele centrale rezista testului timpului. Ele rămân proaspete, inovative, provocatoare și de inspirație, atmosfera degajand mediocritatea frecventa a politicilor  lesbienelor, gayilor, bisexualilor și transsexualilor din ziua de azi.

Nu am scris eu manifestul, dar am fost activist GLF și implicat în discuții - și rânduri scrise - despre acesta. Inspirat de ideile mișcării pentru drepturile civile ale negrilor in SUA, am conceptualizat deja persoanele LGBT ca o minoritate oprimată, similara oamenilor negri, și am crezut că astfel aveam o cerere comparabila în favoarea egalității de tratament.

Dar manifestul a mers mult mai departe. Acesta a fost un ochi-deschis: extindea perspectiva mea asupra drepturilor civile într-o critică mai radicală a heterosexismului, a privilegiului de sex masculin și a tiraniei rolurilor tradiționale de gen. M-a trezit la faptul că eliberarea homosexualilor (ciudată) a implicat schimbări atât sociale și personale, care ar putea, în limitele societății existente, începe să creeze o cultură alternativă, care ar elibera toată lumea, indiferent de sex, orientare sexuală sau identitate de gen.

Manifestul GLF s-a aliniat cu alte mișcări de eliberare, cum ar fi mișcările pentru femei, miscarile pentru negri, miscarile de eliberare ale irlandezilor și miscarile muncitorești. Deși critica misoginismul și homofobia ca "drept la stânga", a poziționat lupta LGBT ca parte a mișcarii mai largi a anti-capitalismului si a miscarii anti-imperialismului, militand pentru emanciparea tuturor oamenilor.

Cel mai important, (manifestul) a afirmat că persoanele LGBT au nevoie sa imbratiseze si sa se ​​alieze cu feminismul: "Așa cum nu se poate efectua această schimbare revoluționară singura ... vom lucra pentru a forma o alianta strategica cu mișcarea de eliberare a femeilor ... În scopul de a construi această alianță, fratii întru eliberarea gay vor trebui să fie pregătiți să-și sacrifice acel rang de șovinism masculin și privilegiu de sex masculin pe care il mai posedă încă peste tot. "

Manifestul oglindeste o agendă radicală pentru o revoluție non-violentă în valorile culturale și in instituțiile sociale. Aceasta critica homofobia, sexismul, căsătoria, familia nucleară, monogamia, cultul pentru tinerete si frumusete, patriarhatul, ghetoul gay și rolurile de sex masculin si de sex feminin.

La fel cum se opune modului în care exista lucrurile, se conturează o viziune alternativă, inclusiv asupra traiului in comunitate prin alunecarea radicala catre subminarea de gen (gender) și deschiderea catre relațiile non-posesive cu mai mulți parteneri. Mesajul a fost: inoveaza, nu asimila.

Viziunea idealistă a manifestului a implicat crearea unei noi democrații sexuale. Rușinea erotica și vina/culpabilizarea ar fi alungate. Asa, ar fi libertate sexuală și drepturile omului pentru toată lumea – homosexuali (queer), bisexuali și normali (straight). Ca un ecou la Franz Fanon și Malcolm X, manifestul a declarat că principala condiție pentru această revoluție socială este transformarea propriei noastre conștiințe și vieți: "Punctul de plecare al eliberării noastre trebuie să fie eliberarea de opresiunea care se află în mintea fiecaruia dintre noi ... noi trebuie să eliminăm ideea că homosexualitatea este ceva rău, boala sau ceva imoral, și de a dezvolta o mândrie gay. "

Revoluționar, nu reformist, manifestul a mers dincolo de răsturnarea homofobiei și transfobiei. Scopul acestuia a fost de a pune capăt "șovinismului masculin" și "sistemului de gen" (gender system). Hegemonia sexului masculin drept/normal a fost văzută ca opresoare comuna atat de femei, cat și de homosexuali. Subminarea supremației masculinitatii heterosexuale a fost cheia pentru eliberarea reală.

Manifestul susține că o mare parte din oprimarea LGBT rezulta din modul în care suspectam devianta de la datul social, de la rolurile ortodoxe de gen, masculin și feminin: "Prin însăși existența noastră ca oameni gay, ne contesta aceste roluri." În cele mai multe societăți de-a lungul istoriei, era de așteptat ca barbatii să fie masculini și sa-si doreasca femei; femeile ar trebui să fie feminine și sa-si doreasca barbati. Persoanele LGBT rastoarna sistemul de gen. Acesta este motivul pentru care suntem pe rsecutati. Genul nostru nonconformist amenință sistemul de gen care ajută la susținerea hegemoniei heterosexualitatii masculine și a misoginismului.

Bărbații homosexuali nu simt nevoia să subjuge sexual femeile. Femeile homosexuale nu au nevoie de barbati pentru a-si îndeplini nevoile lor erotice și emoționale. Aceasta greseala de a satisface asteptarile in mod traditional este un profund pericol pentru supremația masculina normala: "Obiectivul pe termen lung de eliberare gay, care ne aduce în mod inevitabil în conflict cu sexismul instituționalizat al acestei societăți, este de a scăpa societatea de sistemul de gen-rol, care este la rădăcina opresiunii noastre. "

Manifestul sărbătorește pozitiv devianța gay. Acesta susține că dreptul de a fi diferit este un drept fundamental al omului. Subscrierea la "inclinarea radicala" și la politica “gender-bender" este un apel de a renunța la privilegiul masculinitatii - o încercare de a submina coplesitoarea masculinitate heterosexuala pentru că am înțeles că aceasta sustine atat subordonarea femeilor, cat și dragostea de același sex. Manifestul postuleaza că persoanele LGBT au fost de multe ori în fruntea acestei lupte importante:. " Gay-ii arata drumul. In anumite privinte, suntem deja mult mai avansati decât oamenii normali. Suntem deja în afara familiei și deja, cel puțin în parte, am respins rolurile "masculin" sau "feminin". "

In esenta, mesajul cutremurator încă lanseaza chemari, spunand că emanciparea homosexuala implică schimbarea mai intai in noi insine și apoi schimbarea societății. Ceea ce este necesar este o revoluție în cultură, pentru a răsturna secole de dominație masculina și heterosexuala și limitările de rolurile tradiționale de gen. Apoi, și numai atunci, vor fi homosexualii și femeile cu adevărat liberi. Bravo! "

Peter Tatchell
The Guardian, Vineri 6 August 2013

Daca cineva face o traducere mai buna, va rog...

#2477: Dana Captilin - Re: How the Gay Liberation Front helped to shape me

Ideea principală a acestui manifest poate fi rezumată astfel: omul, în esenţă, este o fiinţă determinată eminamente sexual, sexualitatea este piatra unghiulară a devenirii umane, un fel de axis mundi, iar libertatea ar înseamna, de fapt, libertate sexuală si nimic altceva. Cîtă diferenţă şi depărtare de spiritul profund al celebrei maxime a lui Kirkegaard "opusul păcatului nu este virtutea, ci libertatea" şi de trinomul fiinţial al lui Nicolae Steinhardt: credinţă -> libertate -> fericire. Avea dreptate tot Steinhardt cînd afirma despre acest gen de "gînditori" că se află "galactic departe de orice transcendenţă", preferînd evoluţia razantă cu solul, legarea cu lanţuri grele de teluric şi îngroparea în imanent.

" - În primul rînd, pentru o simplă problemă de realitate şi de date obiective, nu se poate pune pe acelaşi plan heterosexualitatea şi homosexualitatea, un bărbat şi o femeie nefiind acelaşi lucru cu doi bărbaţi sau două femei. Cuplurile heterosexuale nu sunt cupluri homosexuale şi nici cuplurile homosexuale, cupluri heterosexuale. A stabili o echivalenţă între cele două înseamnă a nega realitatea, operînd o grava confuzie între gen şi practică.

Înainte de a fi o practică, heterosexualitatea este un gen, în timp ce homosexualitatea este o practică. Dovada : pentru a fi homosexual, trebuie ca, mai întîi, să fii bărbat sau femeie. Dacă mîine, în numele egalităţii, totul e pus în acelaşi plan, practica particulară dictîndu-şi legile faţă de gen, un proces periculos se va angaja, adică cel al dispariţiei, mai curînd sau mai tîrziu, a diferenţei sexelor. Vom asista atunci la un efect dictatorial. Pentru ca homosexualii să-şi poate exercita drepturile la egalitate, omenirii i se va interzice să facă diferenţa între bărbat şi femeie, să vadă în intersexualitate o bază şi nu o practică, aceasta fiind considerată ca o practică discriminatoare. O nouă omenire va apărea atunci. Pînă acum, trăiam într-o lume marcată de diferenţă. Vom cunoaşte o nouă lume bazată pe nediferenţiere. Cînd ştim că diferenţa este proprie a tot ce-i viu şi nediferenţierea este proprie morţii, un principiu al morţii va ajunge să servească drept principiu pentru a ghida omenirea.

– Dificultatea creată de echivalenţa decretată între toate cuplurile se regăseşte la nivelul copiilor. Cum se pare că asta s-a uitat, este important să amintim că un cuplu homosexual nu poate avea copii. Putem să o regretăm, dar asta este : doi bărbaţi sau două femei nu pot procrea. Asta înseamnă că, pentru a exista procreare, bărbatul are nevoie de femeie şi femeia de bărbat.

Homosexualii cer să poată avea copii. Pentru asta, se bazează pe dreptul cuplurilor heterosexuale de a adopta sau de a proceda la o procreare medical asistată. Ei uită sau se fac că uită că nu Dreptul e cel care îi împiedică să aibă copii, ci Natura.

Desigur, un cuplu heterosexual poate adopta sau trece printr-o procreare asistată, pentru a avea un copil. Trebuie totuşi să subliniem faptul că un copil adoptat de un cuplu heterosexual nu are şi nu va avea niciodată acelaşi sens ca un copil adoptat de un cuplu homosexual. Cînd un cuplu heterosexual vrea să adopte un copil, o face pentru a face faţă unei probleme de sterilitate. Cînd un cuplu de homosexuali vrea să adopte un copil, o face pentru a conturna o imposibilitate. Registrul simbolic nu este acelaşi, adică a vrea să elimine o imposibiliate cu ajutorul unei legi care ne situează în domeniul ficţiunii prometeice şi nu în cel al realităţii umane.

Pînă în prezent, raţiunea societăţii se bazează pe noţiunea de limită şi, în acel timp, pe ideea că nu totul este posibil. Nu se poate decreta orice. Nu orice se poate fabrica. Faptul că nu totul poate fi decretat, apărîndu-ne de dictatura Dreptului şi ideea că nu totul se poate fabrica, apărîndu-ne de dictatura Ştiinţei reprezintă o limită pe cît de pozitivă, pe atît de protectoare. Cu căsătoria homosexualilor şi posibilitatea pentru cuplurile gay de a recurge la adopţie, precum şi la procrearea medical asistată, lucrurile se vor schimba. Ideea că nimic nu e imposibil va lua fiinţă, îngropînd noţiunea de limită. Luînd fiinţă, nimic nu ne va mai apăra de dictatura Dreptului şi de ideea că orice se poate decreta. Nimic nu ne va mai apăra de dictatura Ştiinţei şi de ideea că totul se poate fabrica. Eram supuşi naturii care, cum zice Montaigne, este o « dulce călăuză ». De acum încolo, vom fi supuşi Ştiinţei şi Dreptului. Natura evita faptul ca Omul să fie supus doar Omului. De acum încolo, Omul se va supune Omului, fără ca Omul să se supună nimănui. Dostoievski, în secolul al 19-lea, precum şi Leo Strauss, în al 20-lea, vedeau în « Totul este posibil » esenţa nihilismului. Se temeau, ca şi Nietzsche, că acest lucru va cuceri Europa şi nu-şi făceau nici o iluzie în privinţa asta. Odată cu căsătoria homosexualilor, cu adopţia şi cu procrearea asistată pentru cuplurile gay, acest « Totul este posibil » va deveni o realitate şi, cu el, nihilismul sub forma triumfului deplin al Ştiinţei, al Dreptului şi al Omului."

Întreg articolul poate fi citit aici:

http://www.rostonline.ro/2013/01/casatoria-homosexualilor-sau-dictatura-confuziei/

sau aici, cu un preambul de Răzvan Codrescu:

http://razvan-codrescu.blogspot.ro/2013/02/casatoria-homosexualilor-sau-dictatura.html

homosexualii barbati sunt misogini extremi ("mascati"), iar cele femei (lesbienele) sunt feministe extremiste. si la un loc sunt anti-familie, anti-copii, anti-viata in sine.

#2483: -

idioti ati ramas cam singuri

„Subminarea familiei, discreditarea acesteia, limitarea drepturilor naturale ale părinților, egalizarea cu alte forme de coabitare, inclusiv cele homosexuale, propaganda împotriva familiei și împotriva valorilor sale de bază subminează chiar fundamentul ordinii publice.” Si a democratiei as adauga...

http://www.culturavietii.ro/2013/09/11/protejarea-familiei-la-nivel-international-restabilirea-adevaratului-inteles-al-dreptului-international/#.UjAlv8YwcYd

#2487: -  

 extras din articol:

13. Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția Internațională privind Drepturile Civile și Politice proclamă simultan că familia este „unitatea naturală și fundamentală a societății și este îndreptățită să primească protecția societății și a statului”. Limbajul celor doua tratate este la fel de clar în a stipula că „bărbatul și femeia, la vârsta potrivită” au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie. Doar aceasta, familia naturală, bazată pe uniunea dintre un bărbat și o femeie cu scopul de a naște și crește copii, este recunoscută de normele de drept internațional.

14. Aceleași instrumente stipulează că drepturile individuale sunt legate de obligațiile și responsabilitățile față de societate și că aceste drepturi ori libertăți pot fi limitate de lege, atunci când este necesară protejarea ordinii publice, a sănătății, a moralei, precum și a drepturilor celorlalți indivizi. Ordinea publică este recunoscută de dreptul internațional ca setul de norme și valori fără de care societatea democratică nu poate fi sigură și stabilă.

15. Familia naturală este o valoare universală recunoscută de dreptul internațional și stă la bază fiecărei societăți. Îi este imposibil oricărei societăți, inclusiv celor democratice, să existe fără aceasta. De aceea, subminarea familiei, discreditarea acesteia, limitarea drepturilor naturale ale părinților, egalizarea cu alte forme de coabitare, inclusiv cele homosexuale, propaganda împotriva familiei și împotriva valorilor sale de bază subminează chiar fundamentul ordinii publice.

16. Aceste acțiuni sunt practic similare cu faptele expres interzise de dreptul internațional, cum ar fi propaganda de război ori promovarea urii rasiale ori religioase. Limitarea sau interzicerea acestora nu constituie o încălcare a drepturilor omului. Dimpotrivă, protejarea familiei este un act necesar protejării drepturilor firești ale omului. Acesta este un corolar al adevăratelor fundamente ale dreptului internațional, firesc recunoscute de popoarele lumii.

17. Din păcate, fundamentele dreptului internațional sunt atacate agresiv prin acțiuni ilegale de o gloată zgomotoasă de activiști și de organizațiile locale sau internaționale pe care aceștia au reușit să le uzurpe. Activismul distructiv atacă în mod regulat instituții internaționale reputabile, în special ale ONU, precum Comitetul pentru Drepturile Copilului, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării Împotriva Femeilor, Comitetul Drepturilor Omului dar și organisme ale Consiliului Europei, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

18. Acestea se reduc în fapt la efortul concertat al unui grup restrâns de indivizi de a schimba societatea în mod radical, la scală globală, pentru urmărirea agendei lor proprii. Avem de-a face cu un tip de inginerie socială care, deși pare pacifistă și civilizată, în realitate este foarte agresivă în manifestări. Pretinzând că „susține valori democratice”, ea nu conține nimic democratic, deoarece ocolește voința popoarelor suverane. Deși se folosește de ajutorul unei retorici a „iubirii pentru libertate”, este incompatibilă cu libertatea însăși, deoarece, consecvent, reduce orice opoziție la tăcere. Scopul sau final este instalarea unui regim dictatorial care va interzice ceea ce întreagă societate consideră valorile ei de bază: demnitatea, familia, credința și morala.

19. ONG-urile care promovează idei anti-familie sunt active în cele mai importante agenții internaționale și lucrează insistent și cu dibăcie pentru influențarea deciziilor. Aceste grupuri de influență își plasează agenții/reprezentanții în delegații oficiale guvernamentale, unde încearcă să ocupe poziții superioare. În același timp, asupra organizațiilor care apără viața, familia și morala se exercită presiuni deosebit de mari, până la a li se interzice participarea în procesele decizionale internaționale.

#2486: - Re:

(I)idioti(lor) (,) ati ramas cam singuri (.)

Sa nu crezi ca daca oamenii nu au avut timp o zi sau doua sa caute si sa posteze alte informatii au incetat sa urmareasca petitia si totul se incheie aici.

"Ca medic, consider ca actul fiziologic sexual se desfasoara prin participarea organelor destinate acestei functii. Anusul si rectul nu apartin aparatului de reproducere."

excelent punctat :)

#2496: - ''Povestiri adevarate'' sau propaganda ieftina

Articolul respectiv pare a se adresa unei persoane de maximum 10 ani.

Soţia unui bun prieten a lucrat ani de zile la o revistă unde era plătită să inventeze poveşti siropoase de felul ăsta. Bine, pe atunci încă nu se pusese problema vreunei poveşti cu homosexuali (sau nu ştiu eu), dar "mecanismul" era acelaşi. Cuvintele, ideile, întîmplările fac parte dintr-o reţetă cu îndulcitori în exces, a cărei menire este să emoţioneze un public ţintă cu anumite carenţe afective. Mă şi întreb cîţi şi ce fel de oameni rezonează la atîta roz-bombon (în cazul de faţă un întreg curcubeu) şi dulcegărie, fără să li se facă lehamite urgent?