Sunt singur pe lume, cine mă apară?

Pentru ca e firesc. Nu pot sa nu ma gandesc ca si copilul meu, un adolescent cu autism, ar fi putut si ar putea sa ajunga "beneficiarul" acestui sistem inuman, ancorat doar in citirea legii eludând principiile morale și umane.

Imi este f mila de acesti copii pt ca am vazut cum sunt tratati in aceste "centre". In perioada in care eu mergeam la terapie cu baietelul meu, doi dintre rezidentii centrului care se automutilau au murit fin cauza infectiilor si nimeni nu a fost tras la raspundere. Ce-i drept, nici personalul nu era de ajuns dar nici nu se implicau prea tare. Singura bucurie a copiilor era atunci cand veneau de la diverse fundatii si ii scoteau in parc sau la McDonalds. Apreciez initiativa dvs. dar cred ca se va lovi de mentalitatea romanului care, din lipsa de educatie, ignoranta sau pur si simplu nepasare, nu se implica sa-i ajute pe cei batuti de soarta. Ma gandesc cu groaza ce se va intampla cu copilasul meu autist cand n-o sa mai fiu eu. Faptul ca ar putea ajunge intr-un astfel de loc ma sperie cumplit. Multa sanatate va doresc si ma bucur ca mai exista oameni carora le pasa.

Pentru imi pasa!

Pentru ca sunt om si pentru ca acesti copii merita o sansa la viata. Parasiti de familie, marginalizati de societate, fara copilarie, crescand fara dragoste si alint, fara sa stie ce inseamna sensul real al cuvantului "mama".... li s-a rapit ceea ce cu totii numim viata. Practic nu exista. Traiesc, dar fara a se sti absolut nimic de existenta lor. Cine raspunde de aceste suflete nevinovate?

Am semnat pentru ca am lucrat in sistem. Si sunt singuri pe lume.

Pentru ca nimeni nu vrea sa auda de persoanele astea care insa exista si undeva in trupuri si minti chinuite de boala se afla suflete. sufletele acestea trebuie ajutate. ei nu au nici o vina ca sunt asa cum sunt. noi purtam toata vina pentru cum ii aruncam, vrem sa uitam ca exista si prin asta ne credem puternici dar suntem josnici

Reprezint o asociatie de parinti cu copii in tulburare de spectru autist. Nu pot sa nu ma gindesc ce se intimpla cu copiii nostri cind noi nu vom mai fi linga ei!!?? Nu am incredere in statul roman !Luptam deja de 12 ani pentru ca acesti copii sa aiba o sansa la recuperare si sa nu fie astfel condamnati sa ajunga intr-o astfel de institutie. pare ca nimic nu se clinteste din loc!

Merita si ei o sansa

Pentru ca IMI PASA!!!!

Stigmatul social privitor la bolile mintale si psihiatrie corelat cu izolarea in locuri speciale e imperios necesar sa dispara pentru ca doar atunci ne mertam definitia de Oameni!

Stigmatul social privitor la bolile mintale si la psihiatrie corelat cu izolarea in locuri speciale e imperios necesar sa dispara definitiv pentru ca doar atunci ne vom defini ca Oameni !

Cel mai trist lucru din lume , e un copil singur ...al nimanui ...

Orice efort nu este de prisos.

In speranta ca poate se trezeste cineva dintre 'importantii' care dorm la adapost de ploaie.

Pentru ca deşi copii mei nu au astfel de probleme sunt prea mulţi cei care.au şi prea neajutoraţi ca să-şi poată apăra singuri drepturile . Şi pentru simplul motiv CĂ NE PASĂ ....

Am semnat aceasta petitie pentru ca sunt parinte de copil autist si in fiecare zi imi pun aceasta intrebare; CE SE VA INTAMPLA CU COPILUL MEU DUPA CE NU O SA MAI FIU EU? Si cu cat timpul se scurge mai mult cu atat ma cuprinde TEAMA SI DUREREA! Sincer simt ca imi fuge pamantul de sub picioare, si sufar enormmmmm!!!!!!

Am semnat aceasta petitie fara sa stau pe ganduri pt ca este inuman si dureros ce se intampla acestor copii. Este de datoria Statului, a noastra, a tuturor sa avem grija si de ei, sa le dam sansa la o viata demna si la fericire. Mai cred insa ca acei oameni ( nu-i pot numi parinti) care i-au adus in situatia asta sunt cei mai raspunzatori. Mi-e cu neputință sa inteleg cum mai poti trai dupa ce faci ceva atat de grotesc, dupa ce pui bazele nefericirii de mai tarziu a unei fiinte pe care ar trebui sa o iubesti si s-o ocrotesti.

pentru ca si ei fac parte dintre noi. succes

pt ca si eu am un copil cu autism si nu stiu ce se va alege de el când eu nu voi mai fi.TREBUIE SA SE SCHIMBE SISTEMUL CA ACESTI COPII SA AIBA O VIATA DECENTA.

sunt niste copii speciali,adorabili care sunt desconsiderati de statul Roman.Dupa parerea mea daca ar fi ajutati la virsta frageda multi dintre ei ar ajunge sa se autoserveasca si chiar sa munceasca,in Europa copii acestia nu sunt ajutati in tarile balcanice printre care ei sunt cei mai desconsiderati si neajutati in Romania.RUSINE

Am semnat aceasta petitie deoarece stiu cum se orienteaza un copil catre invatamantul special.
Chiar daca testarile indica faptul ca acel copil, nu trebuie orientat catre scoli profesionale speciale, ''specialistul'' il face '' din pix'', falsificand rezultatele testarilor respective.
Deoarece profesorii din scolile speciale, trebuie sa manance o paine. Si implicit banii de liceu ai copiilor. Aveti idee ce afaceri fac profesorii din scolile speciale, cu banii de liceu ai copiilor????
Va spun eu:
Pe banii respectivi se vand diverse: lanticuri, briose, etc
Se fac adevarate imprumuturi: profesorul il imprumuta pe copil cu diverse sume: 10 lei, 50 lei.
Cand se primesc banii de liceu, se returneaza banii cu dobanda de 500%.
Practic, profesorii opresc banii respectivi.
Si exemplele pot continua.

Pentru că sunt om şi-mi pasă de oameni.

O initiativa foarte buna de a contribui pozitiv in vietile acestor copii. Sunt de parere, totusi, ca este important sa se analizeze cauzele incalcarii drepturilor omului in aceasta situatie. Oare nu si salariile angajatiilor din institutiile publice ii indeamna la furt? Este foarte posibil ca impunerea unor reguli mai stricte sa impiedice unele din practicile actuale, insa insatisfactia financiara a acestor angajari ii va indemna intotdeauna la coruptie...

Sunt părinte al unui copil cu dizabilitati cu suflet de inger si cel mai mare cosmar al meu este acela ca exista posibilitatea ca, după ce eu nu voi mai fi, copilul meu ar putea ajunge intr-un astfel de iad precum aceste instituții-închisori pentru copiii cu dizabilitati. Am fost in astfel de centre in calitate de monitor si mi-am dat seama ca cel mai rau lucru care i se poate intampla unui copil special este sa ajungă intr-un astfel de loc in care, odată intrat, numai o minune îl mai poate salva.

doamne ai mila si dane minte !