Susținem reluarea responsabilă a activității în „artele spectacolului”.

   Domnului Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, 

   Domnule ministru, 

   Salutăm măsurile pe care Ministerul Culturii le-a întreprins până acum pentru susținerea artiștilor și a unor arii culturale distincte, înainte și, mai ales, după izbucnirea crizei generate de infecția cu Covid 19.

   În virtutea imperativului protejării dreptului constituțional de acces liber la cultură, venim în întâmpinarea acestor preocupări și măsuri ale Ministerului Culturii având conștiința că binele comun poate fi doar rezultatul unui parteneriat între sectorul independent și cel public.

   Lipsa activității în întregi arii culturale, mai ales în domeniul artelor spectacolului afectează dramatic artiști interpreți, compozitori, coregrafi, regizori, dirijori, tehnicieni etc. În egală măsură, prezenta situație duce inevitabil la sucombarea multora dintre instituțiile și organizațiile din domeniu: instituții de spectacol, organizatori de concerte, producători. Sectorul independent, care nu beneficiază decât în mică măsură de măsurile de protecție oferite de guvernul Orban este, în acest moment, cel mai afectat. Este vorba, nu în ultimul rând, de publicul de spectacol, ce resimte, poate, cel mai intens actuala criză a sectorului.

   Există o nevoie imperioasă de adoptare a unor măsuri active care să susțină domeniul artelor spectacolului (artiști independenți, instituții publice și private de spectacol, organizații) și care să permită o relaxare responsabilă și o reluare progresivă a activității. Apreciem că migrarea spre mediul online (cu toate beneficiile, mai ales în plan educational) nu este o soluție de durată ci doar una temporară, de avarie, ce nu poate înlocui esența demersului, experienței și emoției artistice.

   Considerând cele de mai sus vă adresăm un prim set de propuneri care pot contribui major la reluarea activității în domeniul artelor spectacolului și la salvarea unui întreg sector cultural.

   1. Deschiderea unor spații de spectacol și concert cu respectarea normelor sanitare și a criteriului de distanțare socială: 

- limitarea numărului de spectatori la maximum 100 (într-o primă fază) și cu sala umplută la maxim 50% din capacitate;

- cel puțin 1 (sau 2) scaun(e) liber(e) între spectator și 1 rând liber între cele cu spectatori. În sălile modulare, cu scaune libere, amenajarea unui spațiu de cca 6 mp pentru fiecare scaun (recomandare INSP);

- afișe informative pentru public cu privire la măsurile de igienă în fața intrării și, eventual, la casierii;

- accesul publicului în foier, la garderobă și în sală cu respectarea distanței sociale, măsuri de igienă în fața intrării, obligativitatea măștii de protecție pentru spectator, asigurarea de dezinfectant pentru mâini;

- intrarea și ieșirea din sala de spectacol se va face prin circuite separate, unice;

- obligativitatea utilizării măștilor de protecție;

- dezinfectarea spațiilor (foier, garderobă, sală de concerte, cabinele artiștilor), a instalațiilor sanitare publice și a altor zone sensibile (mânere, uși) înainte de spectacol;

- interdicția folosirii sistemelor centralizate de aer condiționat, fără filtre adecvate, în timpul evenimentelor (sisteme ce favorizează răspândirea virușilor prin intermediul aerosolilor);

- pe scenă: un număr redus de artiști (formații mici, camerale, număr redus de actori sau dansatori) cu respectarea distanțării sociale între interpreți. La fel în culise și în cabinele artiștilor.

   2. Permiterea organizării unor evenimente / spectacole în aer liber cu participarea unui număr limitat de participanți (raportat la suprafața disponibilă) și cu respectarea normelor sanitare și de distanțare socială. Detalierea măsurilor prudențiale aceeași cu cea de la punctul 1;

   3. Acordarea unui „grant de subzistență administrativă” pentru susținerea costurilor de funcționare (chirii pentru spații/sedii, utilități) ale operatorilor culturali independenți. Grant-ul ar putea fi acordat (pe baza unor criterii transparente) pe o perioadă limitată (să zicem 12 luni) și ar urma să fie în sumă fixă: 2.000 – 2.500 RON / lună. Această măsură pare a fi implementabilă mai degrabă prin Ministerul Economiei, ca o măsură de susținere a operatorilor din zona ICC (există, deja, precedente) sau a Ministerului Muncii, ca o măsură de susținere a artiștilor independenți. 

   4. Scutirea temporară a operatorilor culturali de la plata TVA și a taxelor (mai puțin taxa de timbru muzical / artistic) aferente vânzării biletelor de acces la spectacol pentru o anumită perioadă de timp (12 luni).

   5. Facilitarea accesului pentru operatorii culturali independenți în spațiile instituțiilor publice de cultură, mai ales altele decât cele de spectacol. Este vorba de spații ce aparțin instituțiilor din subordinea Ministerului Culturii. Unele sunt folosite în mică măsură și au costuri de închiriere (aprobate prin ordin al ministrului Culturii) inaccesibile. În actualele condiții, plata unor astfel de chirii nu este posibilă. Spre exemplu, cei ce organizează concerte dependente de anumite calități acustice ale sălii au alternative foarte limitate spre inexistente. Ar fi o măsură temporară și de solidaritate de breaslă și ar putea fi rezolvată prin Ordin al Ministrului Culturii.

   6. Creșterea numărului sau a frecvenței programelor cu fonduri nerambursabile până la finalul anului 2020 și în decursul lui 2021, care să acopere mai multe paliere de finanțare cum ar fi: proiecte culturale (susținerea de producții și spectacole), rezidențe artistice, susținerea hub-urilor culturale existente și încurajarea creării de hub-uri culturale noi. În prezent, există doar 3 sesiuni de finanțare periodice naționale dedicate proiectelor culturale din România, ce au loc în fiecare an. 3 sesiuni pe an sunt organizate de AFCN și una dintre ele de către Ministerul Culturii (programul Acces). Pe lângă acestea, există programul Ro-Cultura (ce lansează un apel anual), ICR (ce organizează o selecție pentru burse în străinătate) și apeluri sporadice de finanțare ale APL-urilor (mai ales municipalitățile din orașele mari ale țării). Acceptarea acestei propuneri ar constitui o intervenție majoră la problema sistemică a subfinanțării sectorului cultural. Propunem ca, pe perioada anilor 2020 și 2021, să se suplimenteze bugetul alocat sprijinirii proiectelor culturale și să se organizeze mai multe sesiuni publice de finanțare (măcar 2 sesiuni suplimentare/an). O variantă ar putea fi și utilizarea fondului pentru nevoi culturale de urgență din bugetul Ministerului și distribuirea lui prin apel public. Sprijinirea proiectelor culturale nu este necesară doar pentru valoarea lor artistică și educațională, ci și pentru locurile de muncă pe care ICC le creează pe orizontală, în domenii precum publicitate, transport, horeca, servicii sceno-tehnice ș.a. Acest aspect poate fi folosit și în favoarea accesării de fonduri euopene prin intermediul Ministerului Economiei. Totodată, mai multe apeluri de proiecte înseamnă mai multe idei bune care concurează între ele, mai multă transparență în acordarea banilor publici (spre deosebire de atribuire) și o societate civilă mai puternică prin dezvoltarea capacității organizaționale a ONG-urilor.

   7. În virtutea protejării dreptului de acces liber la cultură (garantat prin articolul 33 din Constituția României) propunem ministrului Culturii realizarea unor demersuri pe lângă autoritățile publice locale (mai ales acelea ce au în subordine instituții publice de spectacol sau componente de acest tip) pentru:

- organizarea de spații comunitare închise sau în aer liber (care să respecte normele de protecție sanitară și principiul distanțării sociale) cu scopul de a oferi comunității locale accesul la acte artistice de calitate, în condiții tehnice corespunzătoare și în condiții de siguranță iar interpreților posibilitatea difuzării unor producții artistice proprii;

- asigurarea protecției sociale a artiștilor și a personalului angajat în instituțiile de cultură subordinate APL-urilor. 

   Acest set de propuneri este făcut pentru domeniul artelor spectacolului (muzică, dans, teatru), mai ales pentru protagoniștii din sectorul independent dar cu aplicabilitate largă și pentru instituțiile publice de spectacol.

   Propunerile formulate țin seamă de rigorile sanitare enunțate de Institutul Național de Sănătate Publică și sunt unele „de etapă”, adaptate momentului în care ne aflăm. Ni se par propuneri rezonabile, cu un impact major și realizabile pe termen scurt și mediu – cu atât mai mult cu cât unele nu presupun nici un efort bugetar. Perioada de acțiune este una limitată (10 – 12 luni) iar scopul este acela de a susține reactivarea domeniului artelor spectacolului și traversarea perioadei post - Covid 19.

   Unele propuneri nu țin de competențele stricte ale Ministerului Culturii ci necesită, eventual, cooperarea, acceptul și asumarea din partea unor instituții precum: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

   Suntem convinși că, dacă cel puțin unele propuneri vor fi asumate de dumneavoastră, pot fi susținute cu șanse reale și în fața colegilor de guvern.

   Amânarea adoptării unor astfel de măsuri și a reluării activității poate duce la dispariția majorității actanților din domeniu (mai ales a celor independenți) și la imposibilitatea refacerii ecosistemului cultural românesc al artelor spectacolului.

   Cu speranța găsirii unor soluții rezonabile și constructive vă încredințăm, Domnule Ministru, de toată considerația și colaborarea noastră. 

  1. Laurențiu Constantin, manager cultural, Festivalul de Muzică Veche București 

  2. Raluca Enea, clavecinistă, director artistic - Festivalul de Muzică Veche București

  3. Sandra Ecobescu, manager cultural, Fundația Calea Victoriei, București,

  4. Costin Soare, chitarist, profesor, director al Festivalului Kitharologos, București

  5. Sebastian Gheorghiu, manager cultural, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, ICON Arts, București,

  6. Sebastian Crăciun, manager cultural, Festivalul Mogosoaia Clasic Fest, București,

  7. Răzvan Popovici, (București) violist, directorul Festivalului Sonoro, București,

  8. Florin Iordan, etnomuzicolog, Grupul de muzică veche românească „Trei parale”, București,

  9. Steffen Schlandt (Brașov), organist, dirijor, director al Festivalului Musica Coronensis, Brașov, 

  10. Sabina Ulubeanu, compozitoare, director artistic - Festivalul Inner Sounds, București,

  11. Radu Mihalache, compozitor, București,

  12. Filip Ignac, prof.univ.dr., flautist, Ansamblul de muzică veche „Codex”, director artistic al Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe,

  13. Răzvan Rados, dirijor, Corul de copii Radio, Corul Canticum, București,

  14. Angela Ferencz, manager cultural, Centrul Cultural Harghita, directoarea Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc,

  15. Gabriella Fazakas, manager cultural, Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc,

  16. Codrin Emandi, violonist, director al Festivalului de Muzică Veche Timișoara, Ansamblul „La Follia”, 

  17. Diana Gheorghiu, compozitoare, București,

  18. Marin Cazacu, violoncelist, managerul Centrului Național de Arte „Tinerimea Română”, București,

  19. Csilla Juhasz, coregraf, Ansamblul de dansuri istorice Passegio, Cluj Napoca, 

  20. Eduard Drog, dansator, coregraf, Școala de dans CE Studio, București,

  21. Vali Vasilescu, manager cultural, director artistic „Basme cu cai”, București,

  22. Sorin Vlad Predescu, director executiv - Direcția Județeană pentru Cultură Timiș / Casa artelor. 

  23. Dragoș Horghidan, chitarist, „Duo Kitharsis”, București, 

  24. Alexandra Petrișor, chitarist, „Duo Kitharsis”, București, 

  25. Nona Șerbănescu, artist vizual, manager cultural - ArtHub, Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, București,

  26. Alex Fifea, actor, București,

  27. Pîrvu Ionică, jurist, manager cultural, co-fondator și director executiv, Asociația Sinaptica, București,

  28. Beatrice Iordan, muzician, actor, pedagog muzeal, București,

  29. Mihai Constantinescu, directorul Festivalului Internațional „George Enescu”, general manager - Artexim, București, 

 30. Virgil Ștefan Nițulescu, manager, Muzeul Național al Țăranului Român, București, 

 31. Iosif Ioan Prunner, director artistic al Filarmonicii „George Enescu”, dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu”, președinte executiv - Fundația Constantin Silvestri, București,

  32. Cristian Lupeș, dirijor, managerul Filarmonicii de Stat Sibiu,

  33. Mădălina Pașol, pianist concertist, președinte – Institutul de Arte București,

  34. Vlad Rădescu, actor, București,

  35. Nicolae Szekely, lăutist, Hunedoara, 

  36. Radu Rădescu, manager cultural, Festivalul de Film și Istorii Râșnov, 

  37. Monica Isăcescu, jurnalist musical, Radio România Muzical, București, 

  38. Jakabffy Tamás, muzician, redactor TVR Bucureşti,

  39. Valentina Băințan, producător de televiziune - SRTv, 

  40. Ana Maria Galea, actriță, cântăreață de jazz, Neumarkt Events, Tg. Mureș,

  41. Eliodor Moldovan, Asociație Karte, Tg. Mureș, 

  42. Cosmin Manolescu, coregraf și manager cultural, Fundația Gabriela Tudor, 

  43. Ciprian Țuțu, dirijor, Corul Academic Radio, București, 

  44. Constantin Teodorescu, Președinte Societatea Filarmonică LYRA - Brăila, 

  45. Alexandru Tomescu, violinist, solist - Orchestra Națională Radio, București, 

  46. Theodor-Cristian Popescu, regizor, Târgu Mureș, 

  47. Laurențiu Calomfirescu, regizor, București, 

  48. Sena-Georgiana Vlădoiu, fostă balerină, manager și profesor - Sena Studio Balet, editorialist artistic al Ballet Magazine Romania (prima revistă în domeniu), 

  49. Mihai Gorgoi, manager cultural, director general – Muzeul Național Bran, 

  50. Hunor Kelemen, senator UDMR, fost ministru al Culturii,

  51. Mihai Ghyka, manager, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, fost președinte al Consiliului AFCN, București, 

  52. Alexandru Oprean, manager cultural, membru al Consiliului AFCN, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, București,

  53. Vlad Maistorivici, violonist, compozitor, dirijor, director vibrate!festival, Brașov,

  54. Gebe-Fügi Renáta, violonistă, soprană - Opera Maghiară din Cluj Napoca,

  55. Ciprian Câmpean, violoncelist, membru al Ansamblului Baroc Transilvania, Filarmonica de Stat „Transilvania”, Cluj-Napoca, 

  56. Veronica Leca, pedagog muzeal, Muzeul Municipiului București, 

  57. Adrian Iorgulescu, compozitor, președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, fost ministru al Culturii, București,

  58. Radu Carp, profesor universitar, Universitatea din București,

  59. Grigore Leșe, muzician, realizator de televiziune, București, 

  60. Ciprian Anghel Ștefan, director general CNM Astra Sibiu și președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România,

Laurențiu Constantin - Festivalul de Muzică Veche București    Contactați autorul petiției