S.O.S. Biblioteca Națională

Pretutindeni în lume, Biblioteca Națională reprezintă o instituție esențială. Ea este nu doar cea mai importantă bibliotecă publică și păstrătoarea patrimoniului documentar al unei țări, ci îndeplinește funcții multiple la nivel național. În cazul Bibliotecii Naționale a României, aceste funcții sunt detaliate în Legea bibliotecilor nr. 334/2002.

Biblioteca Națională a României, înființată în anul 1955, a ajuns abia în anul 2013, când a fost dat în folosință actualul său sediu - după 27 de ani de la începerea construcției - să beneficieze de spații adecvate pentru desfășurarea activității. Clădirea din Bd. Unirii nr. 22 a fost finalizată datorită unui împrumut al Guvernului României contractat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu dobânzi preferențiale care au fost acordate datorită destinației sale de nou sediu al bibliotecii. Din păcate, în tradiția atitudinii față de cultură și instituțiile sale reprezentative arătată de politicienii noștri, s-a încercat în repetate rânduri ca spațiile bibliotecii să fie deturnate de la funcția pentru care au fost proiectate și să fie folosite în alte scopuri. În 2002, Adrian Năstase a decis să preia clădirea, aflată încă în construcție, pentru a o transforma în noul sediu al guvernului. În 2010, Silviu Prigoana a propus mutarea aici a Parlamentului. În 2012, Ministerul Culturii, instituția căreia îi este subordonată Biblioteca Națională, a ocupat o parte din clădire, iar în 2013, în timpul ministeriatului lui Gigel Știrbu, a încercat să preia și alte spații. Acum, ministerul tutelar al culturii românești intenționează să deposedeze biblioteca de alți 2400 de mp, motivând această decizie prin... creșterea numărului funcționarilor proprii.

Cultura și educația cetățenilor unei țări se edifică în și prin biblioteci. Peste tot în lumea civilizată, spațiile de care dispun bibliotecile sunt modernizate sau extinse. Această realitate arată că, deși activitatea lor se transformă ca urmare a evoluției tehnologiilor informației și comunicării, bibliotecile nu au devenit mai puțin importante pentru comunitățile de utilizatori pe care le servesc, ci dimpotrivă - în ceea ce privește bibliotecile publice, acestea devin instituții magnet pentru toți locuitorii unei comunități, alături de persoane din afara ei, organizații nonguvernamentale și alte grupuri de profesioniști. În România, drumul este parcurs în sens opus: se desființează biblioteci, li se schimbă destinația spațiilor sau li se reduc schemele de personal, de multe ori în disprețul prevederilor din Legea bibliotecilor. Dacă Spiru Haret a înființat, în doisprezece ani de ministeriat, aproape 2000 de biblioteci rurale cu dublă funcție, școlară și publică, în zilele noastre asistăm la dispariția anuală a zeci de asemenea instituții. Mai nou, bibliotecile județene sunt afectate de reduceri de personal, scăderi de salarii sau sunt deposedate de spații, după cum o arată exemplele de la Bistrița, Oradea sau Sibiu. Situația cu care se confruntă acum Biblioteca Națională nu este, din păcate, singulară.

Până în prezent, clădirea Bibliotecii Naționale nu a devenit sediul Guvernului sau al Parlamentului și și-a păstrat destinația firească a spațiilor datorită protestelor și opoziției bibliotecarilor din instituție și a reacției societății civile. Pentru directorii generali care au avut o atitudine responsabilă și nu au acceptat abuzul ministerului - Elena Tîrziman, în 2013, Carmen Mihaiu, în 2021 - opoziția s-a soldat cu pierderea funcției. E nevoie, așadar, din nou ca oamenii de cultură și toți cei care înțeleg rostul și importanța bibliotecilor să își afirme solidaritatea cu bibliotecarii din Biblioteca Națională și cu demersul lor justificat (detalii aici). 

Noi, semnatarii acestei petiții, ne raliem protestului bibliotecarilor și solicităm Ministerului Culturii să renunțe la pretenția de a deposeda Biblioteca Națională de spațiile pe care le deține, măsură care considerăm că ar afecta grav activitatea celei mai importante biblioteci a țării și, implicit, ar avea un impact negativ asupra calității serviciilor pe care le furnizează beneficiarilor ei. Facem apel la Ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, să renunțe la această intenție și să arate în acest fel că obiectivul său și al instituției pe care o conduce este să sprijine instituțiile subordonate și nu să le creeze alte dificultăți de funcționare pe lângă cele cu care se confruntă în mod curent din cauza finanțării deficitare.

Lector univ. dr. Robert Coravu (Universitatea din București, Facultatea de Litere, Catedra de Științe ale Informării și Documentării)    Contactați autorul petiției