Solicităm salarizare corectă pentru psihologi

Reprezentanții Colegiului Psihologilor din România solicită reglementarea salarizării echitabile a psihologilor și atrag atenția asupra faptului că  modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare pentru psihologi – din actualul proiect al legii salarizării unitare – este de natură să aducă prejudicii pe termen lung în sistemul de asistență psihologică din România.

Pe această cale aducem în discuție faptul că un psiholog cu gradul profesional ”practicant autonom” este licențiat în psihologie, este absolvent al unui masterat într-o anumită specialitate psihologică și are finalizat un an de activitate profesională în regim de supervizare, astfel încît considerăm că nivelul coeficientului de salarizare trebuie să fie similar cu acela al medicului rezident din primul an de activitate, ulterior coeficienții de salarizare fiind majorați corespunzător pentru gradele profesionale de ”psiholog specialist” și ”psiholog principal”.

În scopul respectării principiului nediscriminării , al principiului importanței sociale a muncii și actualelor reglementări introduse de Colegiul Psihologilor din România propunem :

·        înlocuirea gradelor profesionale din actualul proiect de lege cu gradele profesionale recunoscute și atestate de Colegiul Psihologilor din România (de exemplu, înlocuirea sintagmei ”psiholog stagiar” cu sintagma corectă ”psiholog practicant sub supervizare” și a sintagmei ”psiholog practicant” cu sintagma corectă ”psiholog practicant autonom”, fiind menținute celelalte două grade profesionale – respectiv ”psiholog specialist” și ”psiholog principal”);

·        introducerea diferențelor de salarizare între ”psihologul practicant sub supervizare” și ”psihologul practicant autonom” – în condițiile în care pentru obținerea celui de al doilea grad profesional, psihologul trebuie să efectueze un stagiu de supervizare profesională de minimum 1 an, cursuri de formare profesională continuă, un masterat de 2 ani sau un curs de formare profesională complementară de 2 ani;

·        păstrarea aceluiași nivel de salarizare pentru toate structurile instituționale – respectiv unități clinice / unități sanitare / unități de asistență socială,  deoarece competențele profesionale ale psihologilor din aceste domenii sînt aceleași, conform reglementărilor Colegiului Psihologilor din România, iar beneficiarii serviciilor psihologice sînt similari (în marea majoritate, psihologii angajați în aceste structuri sînt clinicieni, care au competențele profesionale stabilite de Colegiul Psihologilor din România;

menționăm că un psiholog clinician angajat la Centrul de sănătate mintală, care realizează evaluări psihologice și acordă intervenții clinice de specialitate copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, ca și psihologul clinician care lucrează într-o secție de psihiatrie pediatrică sau psihologul clinician de la Centrul de asistență specializată pentru copii cu tulburări din spectrul autist din cadrul DGASPC, au competențe profesionale similare și oferă servicii unor categorii asemănătoare de beneficiari, astfel încît nivelul de salarizare trebuie să fie același);

·         recunoașterea standardelor profesionale impuse de Colegiul Psihologilor din România - care presupun formare profesională permanentă pentru psihologi - și introducerea în lege a unor nivele de salarizare conforme competențelor obținute prin formarea profesională (diferența de salarizare dintre psihologi și salariații din categoria ”profesor CFM” sau ”kinetoterapeut” este foarte mică, în condițiile în care formarea profesională și traseul profesional al promovărilor sînt diferite; în timp ce promovarea profesională a celor din urmă se face mai rapid – în 3 ani și 6 luni – iar  nivelul studiilor este doar cel de bază – respectiv absolvirea facultății –  fără alte specializări și fără atestate de liberă practică impuse la angajare și ulterior la promovare,  în cazul psihologilor  situația este complet diferită, deoarece acestora li se impun permanent - prin reglemetări ale Colegiului Psihologilor - diferite tipuri de formare profesională;

menționăm că un psiholog bugetar ajunge la nivelul ultimului grad profesional – respectiv cel de ”psiholog principal” – în minim 9 ani și 6 luni, perioadă în care pe lîngă examenele de promovare pentru fiecare grad profesional pe care le susține la locul de muncă, respectivul psiholog trebuie să urmeze obligatoriu și condițiile impuse de Colegiul Psihologilor din România, adică un stagiu de supervizare profesională de minimum 1 an,  cursuri anuale de formare profesională continuă, un masterat de 2 ani sau un curs de formare profesională complementară de 2 ani și/ sau doctorat în domeniul profesional);

·        în condițiile în care – conform legii salarizării din 2010 – nivelul coeficientului salarial pentru un psiholog principal era de 4.30 , iar în actualul proiect al ”legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” coeficientul salarial a fost coborît la 1.95 –  fapt care ar determina a scădere salarială semnificativă pentru psihologi –  solicităm menținerea coeficienților de salarizare stipulați în legea salarizării din 2010;

·        în contextul în care la solicitările anterioare către Ministerul Muncii și Justiției Sociale, răspunsul transmis făcea referire la faptul că proiectul privind salarizarea bugetarilor a fost depus la Parlamentul României, considerăm că în prezent  problema salarizării echitabile a psihologilor trebuie rezolvată la nivelul acestui for instituțional.

Psiholog principal Ermina Sorocianu , Comisia de Psihologie Clinică și Psihoterapie a Colegiului Psi    Contactați autorul petiției