Ora „altfel”: materii opționale mai bune pentru copiii noștri

Contribuie și tu la creșterea calității învățământului din România. Semnează pentru materii opționale mai bune în școli, cursuri cu tematici de actualitate din societate, creșterea transparenței informațiilor cu privire la opționale astfel încât elevii și părinții să poată face alegeri în cunoștință de cauză, libertate mai mare pentru profesori în alegerea metodelor de predare și a conținuturilor educaționale și crearea unei platforme de cooperare în domeniul educației!

Materiile școlare opționale în învățământul preuniversitar (clasele I-XII) au un mare potențial da a conduce la creșterea calității ofertei educaționale în școala românească în mai multe moduri: oferă posibilitatea școlilor de a propune și părinților și elevilor de a alege tematici/cursuri care răspund cel mai bine nevoilor de formare și dezvoltare a celor din urmă; oferă oportunitatea elevilor de a studia teme și subiecte de actualitate; se bucură de suficientă flexibilitate și oferă libertatea profesorilor de a utiliza metode non-formale și instrumente didactice noi care să contribuie la o mai bună capacitare a elevilor. Opționalul poate constitui un avantaj competitiv pentru fiecare unitate de învățământ prin care s-ar putea diferenția de celelalte prin oferta educațională.

În prezent, numărul de ore alocate opționalului conform planurilor cadru până la clasa a XII-a poate ajunge până la 7 pe săptămână. Cea mai mare parte a acestor ore însă  îndeplinește două funcții principale care nu au neapărat legătură cu nevoile reale de pregătire ale elevilor: aprofundarea disciplinelor obligatori și întregirea normelor cadrelor didactice. În raportul de cercetare elaborat de Asociația Centrul Syene pentru Educație (http://syene.ro/wp-content/uploads/2019/02/Raport_CDS_web.pdf) au fost analizate opționalele din 91 de unități de învățământ din toată țara (16 școli primare, 41 gimnaziale, 24 licee/ colegii, dintre care 79 publice și 12 private și 64 din mediul rural și 27 din cel urban) și au fost intervievați 89 de profesori, 93 de elevi și 4 părinți din 7 orașe: București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Bacău și Galați și 17 unități de învățământ. Din acesta a reieși că în 33 % din cazuri, opționalele aprofundează disciplinele deja existente, însă în cele două treimi în care opționalul este o disciplină nouă, o parte dintre acestea maschează parcurgerea aceluiași conținut sau a unui conținut extins din disciplinele obligatorii în aceeași manieră didactică. Faptul că există o pondere scăzută a opționalelor care introduc tematici noi, necesare elevilor pentru dobândirea unor competențe indispensabile societății actuale, îi face pe cei mai mulți dintre aceștia să confunde opționalul cu disciplinele obligatorii. În ceea ce privește completarea normelor cadrelor didactice, cercetarea arată că, în medie, 4 opționale în fiecare școală au acest scop, ceea ce echivalează cu aproape 29% dintre opționale.

În vederea îmbunătățirii calității opționalelor Rețeaua EduPol coordonată de Asociația Centrul Syene pentru Educație propune următoarele măsuri de îmbunătățire:

1. Diversificarea și actualizarea ofertei de tematici pentru opțional existente la nivelul Ministerului Educației Naționale (MEN). Oferta actuală nu cuprinde toate subiectele de actualitate din societate, nu pune accentul pe finalitatea educației (competențele dobândite) și nici nu o face de o manieră care să asigure flexibilitate cadrelor didactice cu privire la conținutul predat. Așadar, în mai puțin de 1 din 3 cazuri, profesorii aleg opționale din oferta Ministerului în favoarea unor opționale propuse la nivelul școlii, dar care în multe dintre cazuri maschează aprofundarea și extinderea materiei obligatorii. Propunerea este să fie elaborată o grilă amplă de tematici împreună cu un set de competențe corespondente fiecăreia dintre aceste tematici. Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice și a le menține libertatea de a aborda conținutul, oferta va fi însoțită de bibliografie orientativă pentru fiecare tematică. Competențele stabilite vor ține cont de cadrul european al competențelor și de competențele cheie pentru sustenabilitate aferente obiectivelor specifice de învățare pentru dezvoltare durabilă (ODD).
2. Limitarea la un singur opțional pe an dedicat extinderii și aprofundării disciplinelor din programa școlară obligatorie. La ciclul liceal superior unde numărul de opționale posibil este de 7, respectiv la ciclul gimnazial unde numărul CDȘ poate ajunge până la 4 ore, nu va fi depășit un opțional de aprofundare/extindere pe an în favoarea opționalelor ca disciplină nouă și integrată (interdisciplinar). La ciclul primar, unde numărul de opționale este de maximum 1 pe semestru, acesta va fi alocat obligatoriu unui opțional ca disciplină nouă.
3. Crearea unor platforme de cooperare în domeniul educației care să fie gestionată de Ministerul Educației Naționale (MEN) sau de Institutul de Științe ale Educației (ISE) care să implice toate părțile interesate (reprezentanți ai unităților de învățământ, elevilor, părinților, profesorilor, ONG-uri etc). Scopul platformei ar fi acela de a consulta părțile interesate cu privire la demersurile pregătite de MEN și ISE, precum și prezentarea ideilor, propunerilor venite din partea altor instituții și factori care au impact direct sau indirect asupra sistemului de educație sau care pot veni în sprijinul instituțiilor din domeniul educației.
4. Înființarea unor Comitete de Dezvoltare a Parteneriatelor Locale pentru Educație cu scopul de a crea acces unităților de învățământ din medii defavorizate și a celor care nu au reușit să încheie parteneriate cu factori interesați la astfel de oportunitate. Aceste rețele vor fi gestionate de inspectoratele școlare pentru garantarea unui acces egal la parteneriate pentru toate unitățile de învățământ. Parteneriatul școlar va fi utilizat nu doar pentru derularea activităților extracurriculare așa cum se întâmplă în prezent, ci și pentru a crește calitatea a cel puțin unei discipline opționale pe an pentru fiecare clasă prin invitarea experților din partea partenerilor la ore sau efectuare de vizite tematice. După modelul existent al „școlii altfel”, un opțional pe an poate fi transformat în „ora altfel”.
5. Introducerea unui standard de comunicare și publicare a informațiilor cu privire la disciplinele opționale pentru unitățile de învățământ și inspectoratele școlare județene. Procesul anterior derulării unui opțional presupune: formularea propunerii opționalelor în școală pe baza unei analize de nevoi ale elevilor, lansarea unei oferte din care elevii și părinții trebuie să aleagă opționalele dorite, elaborarea dosarului opționalului care este depus la inspectoratul școlar județean pentru avizare, evaluarea opționalului de către inspectorat și eventuala avizare. În foarte multe dintre cazuri, etapa de analiză de nevoi este omisă, iar consultarea se realizează ad-hoc la orele de dirigenție și ședințele cu părinții pe baza unei oferte predefinite. Aceasta constă în titluri, nu și în descrieri ale programei, metodelor de evaluare și competențelor care urmează a fi dobândite. Pe de altă parte, la nivelul inspectoratelor școlare județene, nu există informații centralizate despre opționalele avizate, iar unde acestea există, ele diferă de la un inspectorat la altul. Situația opționalelor avizate nu este o informație pusă la dispoziție din oficiu, iar la cerere acolo unde există disponibilitate din partea inspectoratelor de a oferi un răspuns, nu este prezentată în format deschis. Așadar, este greu de realizat o analiza națională sau comparativă cu privire la felul în care opționalele sunt elaborate și implementate chiar și de către instituțiile din domeniul educației. Standardul de comunicare pentru unitățile de învățământ și pentru inspectoratele școlare județene are ca scop informarea și publicarea informațiilor despre opționale astfel încât elevii și părinții să poată face alegeri în cunoștință de cauză, iar părțile interesate să poate monitoriza modul în care se derulează opționalele pentru a formula recomandării de îmbunătățire sau pentru a veni în sprijinul unităților de învățământ prin intermediul parteneriatelor.

Propunerile au fost dezvoltate în cadrul „Politici publice pentru Educație (EDUPOL)”, SIPOCA 171, MySMIS 112405 implementat de către Asociația Centrul Syene pentru Educație în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii (APEC), în perioada martie 2018 - iulie 2019, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Asociația Centrul Syene pentru Educație    Contactați autorul petiției