DEMISIA IOHANNIS ȘI JUDECATORI CCR
Solicităm DEMISIA:
- Președintelui României, Klaus Iohannis;
- judecătorilor CCR: Marian Enache, Livia-Doina Stanciu, Varga Attila, Elena-Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Dimitrie-Bogdan Licu
Ca urmare a încălcării ordinii de drept și a democrației constituționale, împiedicarea dreptului de a alege si a dreptului de a fi ales, în beneficiul președintelui Klaus Iohannis pentru prelungirea nelegală și neconstituțională a mandatului acestuia și acapararea puterii de stat în România, au fost exercitate şi coordonate de la cel mai înalt nivel acţiuni specifice care s-au concretizat în următoarele evenimente, expuse în mod cronologic.
05.10.2024
În cadrul procesului electoral pentru alegerea președintelui României, în mod nelegal și neconstituțional, judecătorii Curții Constituționale au interzis dreptul cetățeanului român Diana Ivanovici- Șoșoacă de a fi ales, adoptând Hotărârea nr. 2 din 05.10.2024, hotărâre prin care au anulat Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorii Curții Constituționale a României, în mod nelegal și neconstituțional, au suplimentat condițiile prevăzute de art. 37 alin. (1) din Constituția României și de Legea nr. 370/2004, adăugând la lege noi condiții de ei inventate,”condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, respectiv ”condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației” și au procedat la ”evaluarea conduitei și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional”.
În urma evaluării acestor condiții neprevăzute de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, au reținut că ”declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”
Dreptul de a fi ales este un drept care trebuie garantat oricărui cetățean român care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, judecătorii Curții Constituționale neavând în competență filtrarea, dintre candidații care îndeplinesc condițiile legale, a candidaților care au o poziție publică în conformitate cu opinia persoanelor care dețin funcția de judecător al Curții Constituționale a României, astfel încât să impună propria voință cetățenilor României care sunt astfel obligați să aleagă numai dintre candidații care au opinii și convingeri conforme cu cele ale judecătorilor Curții Constituționale a României.
Totodată, faptul că România este stat membru al unor organisme internaționale, nu înseamnă că cetățenii României nu pot critica deciziile și politicile acestor organisme și nici că nu pot să solicite retragerea din asemenea organisme, dacă ele se abat de la regulile stabilite inițial prin tratatele la care România a aderat.
Decizia în privința acordării unui vot de încredere unui candidat la președinția României, care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, este o decizie exclusivă a cetățenilor români cu drept de vot, aceștia fiind singurii care pot să aleagă dintre candidați pe diverse criterii pe care și le stabilesc atunci când analizează opțiunile pe care le au, cetățenii României având dreptul să sancționeze opiniile publice exprimate de candidați prin votul exprimat, fără a le fi impusă opinia altor cetățeni, indiferent că aceștia ar deține funcția de judecător al Curții Constituționale a României.
Articolul 1 alin 5 din Constituția României prevede că ”în România, respectarea Constituției, a supremației sale şi a legilor este obligatorie”, iar art. 16 alin. 1 și 2 din Constituția României prevede că ”cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” și că ”nimeni nu este mai presus de lege”. Drept urmare, respectarea Constituției, a drepturilor cetățenilor de a alege și a fi aleși, precum și a legilor în vigoare revine și judecătorilor Curții Constituționale a României, aceștia nefiind mai presus de lege.
Cu toate acestea, prin decizia pronunțată privind respingerea candidaturii la funcția de președinte al României a cetățeanului român Diana Iovanovici-Șoșoacă, judecătorii Curții Constituționale s-au considerat deasupra legii și au aplicat condiții pentru a putea candida care nu erau prevăzute de lege, prin adăugarea la lege și încălcând dreptul dnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de a candida, precum și dreptul de a alege al cetățenilor care intenționau să o voteze.
În contradicţie cu nenumărate decizii ale Curții Constituționale în care a fost criticată şi sancționată adăugarea la lege, judecătorii Curtii Constituţionale a României, prin Hotărârea nr. 2 din 05.10.2024 nu numai că au cenzurat deciziile anterioare ale Curții, ci au încălcat flagrant art. 1, alin. (4), art. 61 şi art. 126 din Constituţia României.
26.11.2027 - 27.11.2024
După desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale din data de 24.11.2024 și stabilirea rezultatelor, doi candidați la alegerile președințiale (Cristian Vasile Terheș și Sebastian Constantin Popescu) formulează cereri de anulare a alegerilor întemeiate pe dispozițiile art. 52 din Legea nr. 370/2024 care sunt înregistrate pe rolul Curții Constituționale a României sub nr. 3671F/2024 și nr. 3672F/2024.
27.11.2024
Curtea Constituțională a României a stabilit termen pentru soluționarea celor două cereri de anulare a alegerilor (dosar nr. 3671F/2024 și nr. 3672F/2024), precum și pentru confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 (dosar nr. 3670F/2024) la data de 28.11.2024, ora 11.00.
27.11.2024
Președintele României în funcție, Klaus Iohannis (căruia îi expiră ultimul mandat la data de 21.12.2024) convocă ședința CSAT (Consiliului Suprem de Apărare al Țării) pentru data de 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni, cu ordinea de zi: analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Se poate observa astfel că abia după anunțarea rezultatelor votului exprimat în primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României și după ce s-a adus la cunoștința publicului că s-au formulat cereri de anulare a alegerilor, președintele în funcție Klaus Iohannis a convocat ședința CSAT, invocând posibile atacuri cibernetice asupra unor infrastructuri IT&C suport pentru procesul electoral.
28.09.2024
Curtea Constituțională a României, având în vedere art.146 lit. f) din Constituție, art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art. 37 și 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, judecătorii Curții Constituționale, au dispus:
- în dosarul nr. 3672F/2024, respingerea ca tardivă a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu;
- în dosarul nr. 3671F/2024, având ca obiect cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheș:
1. Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024.
2. Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central.
3. Termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.
- în dosarul nr. 3670F/2024, având ca obiect confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, a stabilit termen pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.
Hotărârea judecătorilor CCR de dispunere a reverificării și renumărării tuturor buletinelor de vot și înaintării reverificării de către Biroul Electoral Central este lipsită de temei juridic, aceasta deoarece niciunul dintre articolele invocate pentru pronunțarea acesteia nu conferă un asemenea drept Curții Constituționale a României și nici nu stabilește în competența Biroului Electoral Central reverificarea și renumărarea tuturor voturilor din dispoziția Curții Constituționale a României. Astfel:
- art. 146 lit. f) din Constituție prevede: ”Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”;
- art. 3 din Legea nr. 370/2004 prevede: ”Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului”.
- art. 37 din Legea nr. 47/1992 prevede: ”(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. (2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.”
- art. 76 din Legea nr. 47/1992 prevede: ”Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate să comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale.”
Din conținutul temeiurilor de drept invocate de către judecătorii CCR, se poate constata că CCR are în competență numai supravegherea procedurii pentru alegerea președintelui României, procedură care este reglementată prin Legea nr. 370/2004, aspect care reiese în mod clar și din prevederile art. 3 din Legea nr. 370/2004 care prevedere că CCR veghează la respectarea prevederilor acestei legi.
Cu toate că în Legea nr. 370/2004 care reglementează procedura de alegere a președintelui nu există nicio normă care să îi permită Curții Constituționale să dispună Biroului Electoral Central să procedeze la renumărarea voturilor, judecătorii Curții Constituționale arogându-și competențe pe care legea nu li le prevedea, au dispus renumărarea voturilor.
În legea nr. 370/2004 numai două prevederi legale privitoare la renumărarea voturilor:
- articolul 17 alin (1): ”Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: h) dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.”
- articolul 24 alin (4): Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuții: c) numără voturile și consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin. (1); pot decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).
Legea nr. 307/2004:
- nu conține nicio normă care să prevadă în competența BEC sau a unui alt organ reverificarea și renumărarea voturilor, ca urmare a dispozițiilor CCR;
- nu prevede nicio normă potrivit căreia CCR poate să dispună reverificarea și renumărarea voturilor de către BEC.
Art. 52 din Legea nr. 307/2004 conține următoarele reglementări în privința cererii de anulare a alegerilor:
” (1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”
Se poate constata astfel că CCR poate să anuleze alegerilor numai dacă:
- în cadrul primului tur de scrutin, votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin;
- în al doilea tur de scrutin, votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.
Drept urmare, anularea alegerilor pe motiv de fraudare a rezultatelor alegerilor se referă la centralizarea și consemnarea în procesele verbale a voturilor (stabilirea rezultatelor alegerilor), nu la renumărarea voturilor.
Verificarea stabilirii rezultatului alegerilor este în competența CCR, pe când dispunerea renumărării voturilor este în competența birourilor electorale ale secțiilor de votare sau a Biroului Electoral Central, în condițiile și la solicitarea persoanelor expres prevăzute de art. 17 alin. (1) lit. h) și art. 24 alin (4) lit c) din Legea nr. 307/2004, anterior întocmirii procesului -verbal cu rezultatul primului tur de scrutin care s-a comunicat către CCR în vederea validării rezultatelor.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 76 din Legea nr. 47/1992, CCR putea numai să solicite Biroului Electoral Central toate procesele verbale ale secțiilor de votare, pentru a verifica dacă, raportat la motivele și dovezile depuse de contestatorul Terheș Cristian, stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin au fost fraudate și au modificat modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Cu toate acestea, prin încălcarea competențelor legale și prin adăugarea la lege, judecătorii CCR au dispus renumărarea voturilor și comunicarea de către Biroul Electoral Central a rezultatelor reverificării și renumărării. Or, asemenea atribuții nu intrau în competența judecătorilor CCR, potrivit dispozițiilor Legii nr. 307/2004.
.......
28.11.2024 CSAT
https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806042
28.11.2024 STS
https://sts.ro/ro/comunicat-de-presa-6/
29.11.2024 CCR
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-29-noiembrie-2024/
02.12.2024 ora 17.00 - CCR
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-2-decembrie-2024/
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2024/10/Hotarare_2_2024.pdf
04.12.2024 - desecretizare Iohannis
https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193
04.12.2024 - PIICj - nu sunt plangeri
https://www.mpublic.ro/ro/content/c_04-12-2024-19-12
05.12.2024 - PICCJ - se sesizeaza din oficiu
https://www.mpublic.ro/ro/content/c_05-12-2024-13-12
05.12.2024 - DIICOT
https://diicot.ro/mass-media/5252-comunicat-de-presa-2-05-12-2024
05.12.2024 - CCR
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-5-decembrie-2024/
06.12.2024 - CCR comunicat
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-6-decembrie-2024/
06.12.2024 ora 19.00 - Iohannis - declaratii
https://www.presidency.ro/ro/media/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-la-palatul-cotroceni
06.12.2024 - hotararea CCR
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2024/12/HCC-32-2024.pdf
Elena Radu Contactați autorul petiției