#43667: - GHEORHE PIPEREA - ADMINISTRATOR DE SPITAL AFLAT IN INSOLVENTA ... EUTANASIATI PACIENTII! 

PARERILE PAREOLOGILOR (3) - CHIAR MAESTRUL, GHEORGHE PIPEREA, IN PERSOANA

Administrator judiciar Gheorghe Piperea: „Trei consorţii sunt interesate de Oltchim”

Una dintre cele mai reprezentative voci pe tema Arpechim, administratorul judiciar Gheorghe Piperea, a fost de asemenea optimist, însă a păstrat o doză semnificativă de realism în ceea ce priveşte soarta Arpechim, explicând care sunt piedicile în calea repornirii activităţii:

„Măsura disponibilizărilor a fost luată pentru a se salva restul de 1.900 de loc_uri de muncă din întregul combinat Oltchim care vor rămâne la jumătatea lunii octombrie.
Există premisele ca în viitorul apropiat lucrurile să se îmbunătăţească.
Cel mai probabil, nu vor mai exista alte disponibilizări până la sfârşitul anului 2016,  când noi sperăm să închidem vânzarea.
Există interes manifestat de trei consorţii, din care două îşi doresc privatizarea integrată cu Arpechim, însă am învăţat din experienţa anilor trecuţi să nu ne mai grăbim cu concluziile. Deocamdată, pentru a se putea redeschide platforma de la Piteşti trebuie ca unitatea de la Vâlcea să aibă capacitatea financiară de redeschidere a unei secţii de PVC care ar face necesară materia primă de la Bradu.
Problema este însă că divizia de la Bradu ca să poată produce etilenă trebuie să se aprovizioneze de undeva, iar acest undeva este cam dezafectat şi mă refer la Arpechim. Din cât am înţeles, cei de la Petrom au tăiat aproape toate conductele cu exteriorul” - a spus Piperea.

#43669: - GHEORHE PIPEREA - ADMINISTRATOR DE SPITAL AFLAT IN INSOLVENTA ... EUTANASIATI PACIENTII! 

PARERILE PAREOLOGILOR (4) - SI ACUM, MARELE SALVATOR AL OMV PETROMULUI, PENTRU CA LA ARPECHIM ESTE DOAR MARELE GROPAR - MARIAN DUMITRU!

Marian Dumitru, lider al sindicatului Unirea de la Arpechim:
Firmele-căpuşă ale mai-marilor zilei - principalii vinovaţi pentru
situaţia de la Arpechim

De ce s-a ajuns în această situație delicată?
- Eu cred că nu s-a ocupat nimeni serios de platforma asta, nici conducerea proprie, indiferent de perioadă, nici structurile locale, atât politice, cât și administrative și nici administrația centrală, aici referindu-mă la Guvernul României. A te ocupa înseamnă a-i consolida un viitor cât mai lung. Acești factori nu s-au ocupat ca platfotma Arpechim să existe. Chiar dacă au fost încercări de încadrare a acesteia într-un sistem viabil, interesele mai mult sau mai puțin personale precum și presiunile, spun eu externe, au afectat nu numai această platformă, ci și întreaga economie națională, asta în contextul în care au existat oferte de cumpărare din partea unor firme ca Chevron și Costav. Arpechimul nu a fost susținut în cadrul procesului de privatizare. Faptul că în 2010, la preluarea diviziei petrochimice de către Oltchim, OMV nu a vrut să vândă şi rafinăria, a scăzut șansele acelei funcționări integrate - rafinărie, petrochimie, Oltchim - care ar fi reprezentat cea mai viabilă soluție.

De ce platforma Bradu nu funcționează cu Oltchim?
- Divizia de la Pitești nu funcționeză cu Oltchim, pentru că de ani buni diferite voci spun că este vorba de 40 de milioane de euro, altele mai pesimiste pomenesc de 100 de milioane de euro pentru repornire. Personal cred că banii nu sunt o problemă, avem capital autohton de zeci de miliarde de euro și se putea prelua în sistem integrat platforma Arpechim-Oltchim. Consider că este lipsa voinței politice, presiunea jucătorilor de pe piață exercitată de cei care joacă pe piața de rafinărie și petrochimie asupra reprezentanților statului român, care sunt fie slabi, fie şantajabili. La intrarea în Uniunea Europeană condițiile de aderare nu au fost negociate în beneficiul statului Român.

Care au fost factorii ce au determinat situația de la Arpechim?
- În primul rând, actualii responsabili - și ne referim la puterea politică și la guvern - trebuie să-și reconsidere din temelii poziția față de Arpechim. După părerea mea, obiectivul lor ar trebui să fie liniștirea cetățenilor, siguranța acestora și grija față de generațiile ce vor urma. În al doilea rând, susținerea și reconsiderarea României pe harta economică, iar repornirea Arpechim ar putea ajuta la realizarea acestui deziderat. În al treilea rând, și nu ultimul, promovarea specialiștilor în toate domeniile şi  o depolitizarea masivă. Politicul nu ar trebui să se implice așa de mult în domeniul financiar-economic, iar numirile pe funcțiile de conducere ar trebui făcute din rândurile specialiștilor. Revenind la Oltchim și la Arpechim, nu managementul a fost principalul factor pentru situația economică în care au ajuns platformele, ci căpușarea acestora de către firmele mai marilor zilei, dezinteresul politic față de interesul electoratului, aici făcând referire la salariații celor două platforme, și dezinteresul politicienilor, referindu-mă la structurile locale Argeș-Vâlcea ale partidelor. Ținând cont că atât Vâlcea, cât și Argeșul au fost județe cu putere politică, ar fi putut acționa în interesul lor, și nu pentru interesele personale ale unora sau altora, situație care ar fi putut schimba soarta celor două platforme.

Aţi spus că sunt bani pentru redeschiderea platformei de la Bradu.
- Bani are statul român! Statul ar putea crește capitalul social al Oltchim, pentru că are această posibilitate. Există capital de stat să fie repornite instalațiile. Vă pot spune că au existat și sunt în continuare intenții din partea unor companii, dar nu au fost purtate discuții la un nivel înalt, acolo de unde se poate decide privatizarea platformelor. Atât președenția, cât și guvernele care s-au perindat în ultimii 10 ani au avut destule solicitări, au fost nenumărate scrisori, au primit propuneri serioase și îmi este greu să cred că toți cei interesați au fost neserioși, lipsiți de bani sau că toți au vrut să fure. Trebuia ca toți cei responsabili de privatizarea celor două platforme să facă tot posibilul să participe la discuții cu firmele interesate de privatizarea integrată a celor două platforme.

Ce regretați cel mai mult din ultimii ani ai Arpechimului?
- Eu regret că pe cele două platforme, de-a lungul anilor, loc_urile de muncă s-au desființat. Regret că doar cei disponibilizați au suferit, și aici vorbim de zeci de mii de salariați, și regret că nici oamenii nu au știut să se lupte pentru loc_urile lor de muncă. Nu a existat unitatea necesară încât să existe acea luptă „toți pentru unul și unul pentru toți”. Eu totuși cred că există un Dumnezeu și că fiecare va plăti pentru ceea ce a făcut. Am spus tot timpul că aceste platforme au viață, piață și specialiști.

În concluzie, cred că noi, angajații Arpechim-Oltchim, suntem prea mici pentru o hartă așa de mare.