http://adevarul.ro/news/  24 iulie 2013

Începând din anul 2008 până în prezent, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă se apropie de 100.000. Trebuie menţionat însă faptul că, insolvenţa nu este sinonimă cu falimentul şi că există numeroase firme care prin reorganizare au reuşit să îşi plătească datoriile scadente şi chiar să îşi extindă domeniile de activitate.

Insolvenţa reprezintă acea stare a patrimoniului unei persoane care se caracterizează printr-o insuficienţă a lichidităţilor necesare în vederea acoperirii pasivului (datoriilor). Aceasta nu se confundă cu insolvabilitatea care reprezintă o stare a patrimoniului caracterizată prin existenţa unui pasiv mai mare decât activul. Cu privire la insolvabilitate, noul Cod civil menţionează unele restricţii privitoare la persoanele insolvabile (ex. art. 12 alin. 2 care prevede faptul că persoanele insolvabile nu pot face acte cu titlu gratuit), însă nu despre asta vroiam să vă vorbesc. Vroiam să vă povestesc despre modificările aduse în domeniul insolvenţei prin proiectul de Cod al insolvenţei elaborat de Ministerul Justiţiei, proiect care va fi pus în dezbatere publică la începutul lunii august, urmând ca în septembrie actul să fie definitivat, pe baza propunerilor primite din partea instituţiilor implicate şi să fie prezentat Guvernului. Acest cod urmăreşte prevenirea practicilor frauduloase constând în sustragerea unor bunuri de la procedura insolvenţei. Conform proiectului noului Cod al insolvenţei, persoanele care au generat insolvenţa firmei ar putea plati datoriile din propria avere. De asemenea, acestea nu vor mai avea dreptul să ocupe poziţia de administrator la alte companii timp de 10 ani de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive de atragere a răspunderii administratorilor. În practică se întâmplă de multe ori ca o persoană să îşi deschidă o nouă firmă, înainte de declanşarea insolvenţei la firma al cărui administrator a fost ani de zile şi să folosească bunurile firmei aflate în insolvenţă, pe baza unor contracte de închiriere cu valoare modică încheiate înainte de declanşarea insolvenţei. Prin urmare, debitorul foloseşte bunurile firmei aflate în insolvenţă pe perioada insolvenţei şi în consecinţă nu are niciun interes să încerce salvarea firmei aflate în insolvenţă. Angajarea răspunderii administratorilor şi interdicţia de a mai administra alte companii pe o perioadă de 10 ani, ar putea reprezenta o măsură care să sporească interesul administratorilor în reorganizarea firmei. Acestea sunt doar două dintre schimbările majore pe care noul Cod al insolvenţei le propune. În ceea ce priveşte sfera persoanelor a căror răspundere poate fi angajată pentru intrarea în insolvenţă, acest cod stabileşte că judecătorul sindic ar putea dispune plata integrală sau parţială a pasivului de către membrii organelor de conducere sau de supraveghere sau de orice alte persoane din cadrul societăţii care au contribuit la starea de insolvenţă. Răspunderea acestor persoane poate fi angajată dacă starea de insolvenţă a fost creată prin folosirea bunurilor sau creditelor firmei în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au făcut acte de comerţ în interes personal sub acoperirea firmei; au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, la încetare de plăţi; au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul firmei ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura firmei fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; au plătit sau au dispus să se plătească, în luna precedentă încetării plăţilor, cu preferinţă, unui creditor, în dauna celorlalţi creditori. Codul insolventei urmăreşte protejarea creditorilor la începutul procedurii în sensul că debitorii vor putea cere insolvenţa doar dacă valoarea creanţei este de minim 90.000 lei. La acest moment, debitorii pot cere insolvenţa indiferent de cuantumul datoriilor. Creditorii vor putea cere insolventa debitorilor într-un termen de 30 zile, adica de 3 ori mai scurt decat cel actual. Noul cod urmăreşte maximizarea gradului de valorificare a activelor şi a recuperării de către creditori a datoriilor, asigurarea unui tratament corect în ceea ce priveşte creditorii de acelaşi rang, limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei şi pre-insolvenţei unui co-contractant având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare. Codul urmareste de asemenea, să egalizeze regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre creditor şi debitor, deoarece în prezent, cererea debitorului este judecată în 5 zile, iar cea a creditorului într-un termen mult mai lung, astfel încât procedura este deschisă în baza cererii debitorului, care într-un fel „controlează” perioada de început. Potrivit Codului insolvenţei, cererile creditorilor vor fi ataşate la cererea debitorului şi vor fi soluţionate în acelaşi termen, de 5 zile. Codul se va aplica şi regiilor autonome, având în vedere că la acest moment nu există alte reglementări cu caracter special care să se refere la insolvenţa acestora. Cu toate că proiectul Ministerului Justiţiei rezolvă o serie importantă de probleme generate de actualul cadru normativ în domeniul insolvenţei, cred totuşi că ar trebui avută în vedere reducerea la 5 zile a termenului de soluţionare a cererii de insolvenţă şi pentru ipoteza în care doar creditorii depun cererea de insolvenţă. În fond, finalitatea şi efectele insolvenţei, o dată declanşată sunt aceleaşi indiferent de persoana care a solicitat-o, prin urmare nu se justifică stabilirea unor termene diferite de soluţionare în funcţie de calitatea persoanei care depune cererea. Mai mult în ceea ce priveşte Codul insolvenţei, cred că ar trebui să ne inspirăm din state precum SUA sau Grecia în ceea ce priveşte medierea litigiilor de insolvenţă, cu precădere în etapa redactării planului de reorganizare. Şi fiindcă v-am povestit despre etapa redactării planului de reorganizare noul cod aduce unele modificări de substanţă în acest domeniu. Actualul cadru normativ permite adoptarea unui plan de reorganizare chiar şi cu acordul creditorilor a căror creanţe însumate reprezintă doar 1% din masa credală, deoarece votul se face pe clase de creditori. Potrivit noului Cod al insolvenţei, pentru adoptarea unui plan de reorganizare, vor trebui îndeplinite cumulativ atât condiţiile referitoare la aprobarea planului de reorganizare de către anumite clase de creditori, cât şi condiţia ca acei creditori care au aprobat planul să aibă creanţe însumând un procent de cel puţin 30 % din masa credală. Interesul creditorilor este să-şi recupereze sumele într-un timp cât mai scurt şi nu să procedeze la executări silite pe bandă rulantă şi scoaterea la licitaţie a unor imobile greu de valorificat în perioadă de criză, drept pentru care sunt de acord cu opinia exprimată de Ministerul Justiţiei prin intermediul secretarului de stat Florin Aurel Moţiu, în sensul că avem nevoie de adoptarea cât mai urgentă a proiectului privind insolvenţa persoanelor fizice, în domeniul litigiilor de dreptul consumului (cum este de exemplu în Franţa sau Germania) şi nu numai. În ciuda crizei, românii nu şi-au pierdut optimismul, în acest an fiind înmatriculate 71.904 de societăţi, în scădere cu doar 0,6% faţă de anul trecut. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv 19.361, în creştere cu 9% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului (17.021) şi cel al activităţii profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.026). Cu toate acestea, cred că trebuie să găsim soluţii eficiente de stimulare a economiei, în condiţiile în care numărul companiilor care au intrat în insolvenţă în anul 2012 a fost de 16.400 şi numai în perioada ianuarie-mai a acestui an, au intrat deja, sub incidenţa legii insolvenţei, 8.821 firme. Material realizat cu ajutorul Georgianei Bogdasievici, studentă în anul III la facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti. Preluat şi pe http://www.alinagorghiu.ro

#27143: - Cu insolvenţa nu-i de glumit!  

 Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!