Incerc, fara a avea pretentia de a acoperi totul, sa refac istoricul intrarii in insolventa a Oltchim, pentru a putea intelege cum s-a ajuns la situatia ca acest combinat sa intre in insolventa.

1. Capitalul social al Oltchim, la nivelul lui 2013 era de 34 milioane lei, adica undeva spre 8 milioane euro. Ridicol, pentru ca in 2007-2008, combinatul livra zilnic produse in valoare de 1,5-2 milioane EURO. Si pentru ca cifra de afaceri a Oltchim in 2008 a fost de 1,9 miliarde RON, ceea ce, la un curs mediu 2008 de 3,68 lei/EUR, inseamna cam 516 milioane EUR (http://doingbusiness.ro/)

Si se naste aici prima intrebare. De ce nu au fost reevaluate corespunzator activele Oltchim ?

Majorarile de capital social, potrivit http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=OLT&t=4, au fost, din 1997 incoace, minore, ele insemnand includerea in capital a valorii terenurilor, precum si alte cateva mici contributii. Din 1997 – cand leul era 0,8 USD, iar EURO nu exista - si pana astazi, valoarea activelor nu a fost reevaluata ! Mai mult, acelasi site ne furnizeaza si proba ingineriei financiare de la Oltchim, prin care PCC a ajuns sa detina, fara a plati integral, cca 12% din actiunile Oltchim, dupa schema :

- In 2005, capitalul social creste de la 323.589.641 actiuni, la 3.546.956.001 actiuni cu valoare nominala de 0.1 RON. Actiunile reprezentau o creanta pe care AVAS o avea asupra Oltchim.

- dupa aceasta operatiune, in 2006, PCC cumpara pe bursa undeva la 1,2% din actiuni.

- In 2007, Prim-Ministrul Tariceanu impune revenirea asupra majorarii de capital, readucand numarul de actiuni la suma din 2005, adica 323 589 641 actiuni. In acest fel, intrucat PCC si-a mentinut numarul de actiuni, a ajuns sa detina cam 12% din capitalul social al Oltchim, fara sa miste un deget sau sa plateasca un leu. Intamplator sau nu, PCC are un consilier pe nume Sebastian Vladescu, fost secretar de stat si ministru de finante in Guvernul Tariceanu. Aici, contractul de consultanta : Odata cu aceasta modificare de actionariat, incep problemele, PCC avand deja statut de actionar semnificativ, cu toate drepturile aferente acestei noi situatii, drepturi pe care le foloseste in principal pentru a sicana conducerea executiva a Oltchim.

In acest moment, actionariatul Oltchim se prezinta astfel :

- MECMA (statul roman) 54,8%

- PCC SE – 18,32%

- POLYOLT HOLDING LTD – 14, 03% firma este inregistrata in Cipru si apartine PCC, conform raportarilor trimise de PCC catre BVB

- Alti actionari – 12,85%

2. Probleme operationale create de statul Roman. 70% din productia Oltchim depinde de etilena si propilena produse de Arpechim, rafinarie vanduta catre OMV odata cu intregul PETROM, in 2004. Ca o paranteza, pretul incasat pe PETROM nu a acoperit nici macar valoarea stocurilor de materii prime si materiale. Pretul vanzarii a fost de cam 700 milioane de EURO, iar activele circulante de cca 6 miliarde RON.

In momentul semnarii contractului de privatizare a PETROM – iarasi trebuie sa revin, caci OMV este detinut in proportie de 32% de OIAG , companie a statului austriac si 25% de catre IPIC, companie a EAU- statul roman nu a impus nici o obligatie catre OMV in legatura cu mentinerea in functiune a capacitatilor de etilena si propilena a Arpechim, si nici in ceea ce priveste un anumit control al preturilor acestor materii prime ale Oltchim. Ca urmare a acestei lipse crase de responsabilitate, in mai 2007 OMV anunta fara prea multe comentarii inchiderea Arpechim, creand o noua problema celor de la Oltchim, care se vad obligati sa caute solutii de aprovizionare eficienta cu materii prime. La vremea respectiva, dl. Roibu estima pierderi de 30 milioane de EUR/luna datorate acestei inchideri. (http://www.wall-street.ro/articol/Companii/29540/Cine-castiga-si-cine-pierde-din-inchiderea-Arpechim.html). Oricum, incepand cu trecerea Arpechim la OMV, aparusera probleme legate de pret. Dupa indelungi discutii, inclusiv la nivel guvernamental, Guvernul roman reuseste sa determine OMV sa transfere instalatiile necesare catre Oltchim. Care instalatii trebuiau puse in functiune, aceasta insemnand, conform practicilor industriale curente, reinspectarea, repararea – acolo unde a fost cazul – si recertificarea instalatiilor. Pentru petrochimia de la Arpechim, Oltchim a platit 13 milioane de Euro, preluand in bilantul sau si o datorie istorica a Arpechim de 112 milioane lei, esalonabila pe trei ani. In plus, cheltuiala de repunere in functiune a instalatiilor de la Arpechim a fost de inca 112 milioane EURO, investiti in perioada 2010-2012 (http://www.mediafax.ro/economic/ministrul-economiei-achizitia-petrochimiei-arpechim-si-salariile-mari-au-dus-oltchim-in-insolventa-10604478 ). Nu se precizeaza daca aceasta cheltuiala a inclus si plata efectiva catre OMV. De precizat ca actionarul PCC s-a opus din rasputeri acestei preluari, calificand-o ca un act iresponsabil. (http://www.ziare.com/oltchim/arpechim/achizitia-arpechim-de-catre-oltchim-contestata-din-nou-991711) .

In sfarsit, in Mai 2011 Oltchim porneste prima instalatie din Arpechim, care incepe livrarile de propilena catre combinatul valcean. Una peste alta, in Oltchim s-au investit, in 12 ani, cca 455 milioane EUR (http://www.zf.ro/analiza/iti-imaginezi-ca-este-un-morman-de-fiare-vechi-o-uzina-prafuita-fals-instalatii-moderne-echipamente-noi-procese-de-productie-automatizate-10668487) ,

Datorita, insa angajamentelor anterioare ale guvernelor Romaniei, Oltchim este oprit si scos la privatizare in 2012, in conditiile in care deja UE aprobase conversia in actiuni a unei creante a AVAS de 125 milioane de EUR, adica undeva peste 500 milioane lei, cu efectele mentionate aici (http://www.minind.ro/news/Oltchim.pdf) , printre care scaderea procentului detinut de PCC. Este si motivul pentru care PCC a facut un lobby extreme de puternic pentru ca o astfel de aprobare sa nu fie obtinuta (http://www.money.ro/salvarea-oltchim-deputatii-au-aprobat-conversia-imenselor-datorii-in-actiuni-citeste-aici-ce-inseamna_427381.html) . In iunie-iulie 2012, Oltchim era gata de un restart profitabil, dar Guvernul decide sa-l opreasca si sa-l scoata la privatizare. O privatizare ratata, dupa cum bine se stie.

Sa recapitulam. In 2012, August, Oltchim avea :

- Toate instalatiile sale si cele ale Arpechim, la nivel tehnologic competitiv

- Investitii de 455 milioane de EUR facute in 12 ani

- Capital social de 8 milioane EUR

- Acceptul CE pentru a scapa de cca 50% din datoriile acumulate.

- Control asupra surselor de materii prime

In aceste conditii, guvernul Ponta initiaza procedura de insolventa. Procedura in care firma de insolventa, platita cu 50000 de EUR lunar, urmeaza o strategie neaprobata de catre creditori, si considera ca functionarea la 30% capacitate reprezinta o tinta rezonabila.

NOTA1 : Cu scuzele de rigoare, datorita diversitatii surselor si unui factor de zgomot inevitabil numarului mare de referinte, sunt posibile mici neconcordante ori imprecizii ale cifrelor. Ele insa nu afecteaza fondul problemei.

NOTA2 : Este posibil ca Oltchim sa fi fost si capusat, insa nu am auzit pana astazi de nici o stire privind astfel de lucruri. Inca asteptam, insa, pana la proba contrarie, constatam ca nu avem astfel de probleme.

NOTA3 : Recent, dl Roibu a propus ministrului Vosganian un alt plan de iesire din insolventa. Fara efecte ulterioare vizibile (http://www.puterea.ro/articol/constantin_roibu_fostul_director_al_oltchim_ii_propune_ministrului_vosgania)