Demiterea directorului juridic CPR pt. deservicii aduse profesiei

Deviza COPSI: inainte fara echilibru

Mii de psihologi nemultumiti au blocat anul acesta activitatea COPSI

Totusi in vizunea bosilor  COPSI, alesi dar nemuritori in mintea lor, nemultumiti sunt doar unul sau doi psihologi, ceilalti cateva mii nu mai pot de fericire si bucurie in relatia lor cu COPSI

Cateva mesaje de nemultumire ale psihologilor, anterioare blocarii activitatii in 2017, exprimate in afara COPSI, acolo unde erau ascultati.

Confidente c-o fi, c-o pati

Da, sunt si eu de acord ca acest Colegiu nu face altceva decat sa umfle buzunarele (si burtile) unora. Povestea mea e si mai stufoasa, pentru ca m-am incapatanat sa-mi urmez visul din copilarie:sa lucrez ca psiholog si in plus sa ma specializez si in psihoterapie.Ghinionul meu ca m-am nascut mai tarziu si nu am apucat sa ma "infig" in profesie cu "dreptul bunicului", adica in baza faptului ca ar fi existat o fisa a postului, elaborata de vreo institutie comunista unde sa fi ajuns direct din bancile facultatii de filosofie sau din ultima promotie de psihologi din '71.(cam asta e situatia celor care sunt trecuti de o anumita varsta si acoperiti de titluri). Pentru mine calea a fost mult mai grea: 4 ani de facultate,4 ani de formare intr-o asociatie acreditata, coada inghesuita la usa comisiei colegiului, caldura insuportabila. Onorata comisie mi-a adresat doua intrebari, si anume: 1. "ce va doriti dvs de la noi?" 2. "ati adus dovada platii? ca nu apare la dosar?" Natural, toti membrii comisiei cautau chitanta, asa ca nu au prea auzit raspunsul meu la prima intrebare. S-au luminat la fata cand le-am dat chitanta, si asta a fost tot. Nu a durat mai mult de un minut. Hai, poate 2 minute...Dar gustul amar a fost accentuat si de un calcul simplu legat de exercitarea meseriei in viziunea colegiului: 250ron pt "interviu X 3 comisii (clinica, muncii si transporturi) +250ron cotizatie anuala(obligatorie, desi eu nu am cerut sa fiu membru al colegiului, ci numai atestatul)la care se adauga chiria unui cabinet, taxa de 120ron la fiecare supervizor, cursurile suplimentare pt autonom, costurile testelor autorizate(monopol, bineinteles a celor 3 firme cu pile mari la colegiu),inca 250ron examinare dosar cabinet si inca 250ron pt orice modificare ulterioara (adica..250ron "pt orice")+ formarea continua obligatore pentru orice alta treapta de specializare pentru care mai adaugati inca 250ron-comisie-interviu.... Ati ajuns la un total? Ca eu am ametit deja!Si asta ca sa poata cineva sa-si exercite dreptul de a-si exercita meseria. Mie mi se pare revoltator, si ma bucur sa vad ca nu simt numai eu asa. E foarte adevarat ca sunt multi revoltati si putini curajosi, dar dupa o asemenea investitie ii mai arde cuiva sa aiba curaj sa piarda totul numai pentru ca "comisia decide"? Exista vreo organizatie, asociatie, etc, care sa functioneze ca un fel de "sindicat", care sa sustina psihologii pe care teoretic si din punct de vedere legal ii sustine tocmai acest colegiu? Ne invartim in jurul cozii.. Si... sincer... imi cam vine si mie sa-mi iau talpasita din tara asta frumoasa, unde lupul este paznic la oi si striga tare ca "le apara si le protejeaza interesele"...,,

 Cele citite aici mi-au confirmat iar cele auzite anterior de la fosti colegi. Eu am terminat psihologia dar nu am facut pasii spre avizare pentru ca, desi nu am luat contact direct cu cei de la copsi, sunt deja scarbita de ceea ce se intampla...Incotro o voi lua, habar n-am...:( Dar daca cineva are initiativa de a deschide o asociatia a "revoltatilor" as adera la acea miscare...Citisem ceva despre un personaj de undeva din Europa care a tras un semnal de alarma legat de monopolul unor organizatii gen Copsi din unele tari europene printre care si Romania. Se referea in general la psihologi, arhitecti,notari si nu mai stiu ce... Dar de atunci n-am mai auzit nimic altceva... Deci deocamdata ne aflam pe un drum care nu duce nicaieri :( Monopol si o inginerie financiara interna stabilita dupa bunul lor plac(exces de zel, de putere, resentimente, lacomie) unicul scop fiind de a goli cat rapid buzunarele fraierilor(psihologilor ce le-au cazut in plasa, cu buna credinta). Initial totul pare atragator dar cand ajungi sa vezi cum iti anuleaza drepturile platite cu sume exorbitante cerute fara sa primesti decat dispret, pumni in gura si negatii abia atunci intelegi plasa financiara in care ai cazut. Ca sa te abureasca dupa ce ramai lefter(a) iti vor invoca tot felul de hotatari, legi, dispozitii interne de asemenea aberante si discriminatorii la modul cel mai negativ. Gustul amar, dezamagirea ce vor urma te va face sa le spui cateva...daca ai curajul. Sa nu va asteptati la empatie, respect ca nu cunosc aceste concepte. Sa nu va asteptati sa ,,va dea" ceva fara sa va oblige sa platiti inzecit. Scopul lor - profitul cat mai gros, voi multumiti-va cu resturile aruncate de la mesele lor.

Din pacate, pentru noi, ei- cei de la copsi- spun ca asta e o meserie de lux. Deci nu e pentru oricine...

Doar pentru ei(cei din conducere care ne halesc brutal banii in schimbul a nimic) e o profesie de lux, pentru noi e o lesa, o funie. Psihologii ce au legatura cu piata reala stiu cat de ,,lux" e ,,afacerea" cand banutii adunati cu greu se evapora in buzunarele lupilor. Marionetele copsi suntem noi, victimele abuzurilor dumnealor. Se dau psihologi cu experienta dar sunt ruginiti pe interior.

Si in 2014 e magaria la fel. Bani pentru buzunarele lor, de la noi. De la ei(conducerea copsi, comisii) discriminare si umilire. Le-am dat zeci de milioane ca sa ma umileasca sa ma trateze ca pe o sluga.

Unde ai vazut psiholog practician multumit de cpr?
Poate din cei ce sug de la cpr.

 Tepari la nivel inalt.

 Securistii controlezeaza functiile copsi.

Confidentze:logica copsi sau cum sa fii psiholog in Romania

 Nu de geaba trăim în România!Adevărul este că , cu cât vom fi mai calificaţi , cu atât nu vom fi buni de nimic(sau aş vor ei să credem).Problema este că mult timp de acum în colo vor fi de folos plicurile, pilele, pacheţelele...Iar dacă vreodată se va schimba ceva, noi vom fi deja încadraţi într-o altă grilă de salarizare, sau , pensionari(dacă mai apucăm).Totuşi speranţa moare ultima.
O zi frumoasă!

salut..
eu termin masteratul anul acesta sunt in plina sesiune si ma gandesc daca a avut vre-un rost sa fac facultatea asta
cand am ales-o am facut-o in special pentru mine si asta mai ales fobiilor pe care le aveam , vroiam sa invat sa ma cunosc si sa pot sa-i ajut pe cei din jurul meu
la inceput imi doream medicina dar e o meserie prea dura pentru mine si datorita poblemelor de sanatate pe care le am in ultima vreme am constatat ca urasc siringile si perfuziile deci clar nu as fi fost buna pentru asa ceva
si hai sa-ti povestesc ceva
pentru ca vazusem ca lumea este ea prin prisma parintilor mei nu datorita experientelor mele, ma gandeam eu k psihologii sunt cei mai integrii si mai saritori oameni din lume si de curand prietena mea cea mai buna a constat ca baietelul ei are o problema.Au urmat drumuri spitale..si m-am gandit eu sa-mi intreb profeorii sa o indrume si ce sa vezi: nimeni nu stie nimic, nimeni nu poate recomanda pe nimeni. Interesant nu?
Am uitat sa precizez k am dat la faculatea asta in ideea deschiderii unui cabinet avand in vedere k se persupunea k fiecare societate comerciala sa aibe un psiholog si cum legine din romania sunt asa cum sunt bineinteles k nu s-a pus in aplicare si sincer nici nu observ nici o schimbare si nici acolo unde este cel mai important in randul oamenilor care sunt saturati de prejudecati si inca nu fac distinctie intre psiholog si psihiatru..
am pornit la drum cu atatea iluzii si pe parcurs incet incet le-am abandonat, desi traiam cu impresia,ideea k psihologia mi se potriveste ca o manusa. Ii felicit pe ce care mai au vointa, rabdarea,perseverenta. pe cei care inca mai cred k pot face ceva si mai ales pe cei care reusesc prin fortele lor sa faca ceea ce si-au propus

Lucrez ca psiholog în scoală de 3 ani, acum însă mi se încheie contractul de muncă. De tot atatia ani adică 3 caut un alt loc de muncă în domeniu si nu am gasit nimic. Într-adevăr psihologia la noi în tară e cea mai mare bazaconie. Nu sunt înregistrată în colegiu si nici nu vreau s-o fac. Sunt niste sarlatani care se află ”inafara” legii, vor doar bani..........Urez succes d-nei, sper ca va putea trăi din ceea ce câstigă la cabinetul pentru care a depus efort, timp si bani.
Si are dreptate, toată lumea doreste psihologi ”ATESTATI”, iar acesta se obtine cu bani sau prin experientă (care experientă?)

Din psihologie nu se poate trăi în România. Doar cei care au prins niște "trenuri" speciale se descurcă. Restul...  Din păcate!...

Buna Lili, Ma adresez tie ptr ca tu ai deschis subiectul, subict care l am gasit initial pe alt site. Daca Colegiul are o Lege, va asigur ca aceasta nu se respecta. TU" intri in supervizare pe 3 - 4, etc specializari, te duci la comisie si constati ca desi ai vechime de psiholog de 2 ani, ei zic ca nu poti trece in treapta de psiholog autonom pe Transporturi ptr ca lucrezi ca Psiholog in Psihologia Muncii - si ptr Transporturi iti trebuie un alt contract de munca sa dovedesti vechimea; dar daca ai si pe Aaparare ce faci?mai trebuie si ptr asta un contract de munca cu minim 2 ore de min 3 luni.....va asigur ca sunt N cazuri care au patit acest lucru. Si unde este legea care sa ne faca sa intelegem asta ca sa nu mai platim ca idioti supervizori cate un an si apoi sa constatam ca nu putem schimba trapta de specializare????? Nu am nici timp nici nervi se detaliez dar realitatea este urata si asa cum a zis cineva daca ai o "pila cu patru fete" totul se vede altfel - si nu vorbesc ca sa nu adorm ci din surse sigure si vazute cu ochii cu care am fost dotata la nastere. Psihologul este liber sa faca ce specializare vrea, corect?! OK, eu vreau sa fac 6 specializari, dar categoric pot lucra ca PSIHOLOG cu un contract de 8 ore si poate inca unul de 2 ore/ok??? inca in RO pe un contract de munca se specifica functia de psiholog in general si asta in institutii marii/cu toate ca in Codul Meseriilor sa facut diferentierea pe specializari (maine poimaine ne trezim ca nici macar contractul de munca de acest gen nu ne mai este recunoscut)si daca COPSI imi cere ptr fiecare specializare cate un contract de munca de min 2 ore/zi de min 3 luni...atunci eu ce fac daca de ex vreau sa am atestat pe siguranta nationala dar in contractul meu de munca scrie doar PSIHOLOG??? aha ve ti spune : aducem o fisa postului in care apare ca noi desfasuram activitatea de psiholog in toate cele 6 specializari. Este asta posibil in RO??? nu prea, si nici nu cred ca sunt multe situatii....doar cativa dintre EI...ok, atunci eu ce fac, ajung in imposibilitatea de ami realiza visul de a avea derpt de ;libera practica si pe Muncii, Trnsporturi, Clinica, Siguranta Nationala...cu toate ca platesc un supervizor cu destui bani pe luna, care sa zicem ca in unele cazuri ma invata ceva si in altele nu ma invata nimic, stiu si probabil stiti si voi ca sunt destui supervizori care doar iau bani si redacteaza dupa un an un raport de supervizare.......hai ca oricum o dam bine nu iese, si nu va iesi bine multi ani deacum inainte in tara asta.

Mi se pare aberant ca in timpul unui examen cu 10 membri in comisie ei sa se intebe unul pe altul daca ii dam treapta de autonom sau nu pe Transporturi daca subiectul lucreaza ca Psiholog (asta scrie in contractul de munca) cu CM 8h/zi de aprox 2 ani. Nu vorbesc aici de cazurile in care a fost examinat si nu a stiut ce sa zica si este respinsa schimbarea treptei pe motiv de nepregatire (asta este cu totul alta discutie). Nu exista nici logica si nici Lege la Copsi, am scris un post care din cauza ca era prea lung nu sa postat si l am pierdut, acum nu ma simt in stare sa il rescriu dar o voi face. Ceea ce a scris Lili in subiectul care a aparut si pe site ul psihologie este mai mult decat adevarat. ...Dar Legea este facuta doar pentru "prosti" Era sa uit:  1.colegiu nu da doi bani pe voluntariat (cand este vorba de schimbarea treptei de specializare, asta numai in RO se intampla (stiu caz concret in care doi tineri prezenti la schimbare treapta avand aceleasi competente - identice - unul trece in treapta de autonom si celalat nu); 2. nu sunt frustrata ca mi-am ales supervizorul prost, dupa cum aveti poate uni din voi tendinta sa credeti, am avut supervizor chiar un membru din comisie (dar asta nu insemna ca ei sunt mai bine informati - nu sunt pentru ca nu exista legi clare care sa fie aplicabile, aplicate) si cu toate acestea am platit un an an de supervizare si astia sunt bani care daca ii dadeam si cu o lumanare era mai bine, ptr ca nu am degand ca avand un CM in care sunt incadrata ca Psiholog sa mai umblu sa fac inca un CM cu 2h/zi tot ca psiholog: pana la urma ce se urmareste platirea taxelor la casa de pensii si alte dari sau ce??? nu inteleg de ce vor ei CM ptr cate specializari ai daca tu deja lucrezi ca psiholog?? unde este logica lor???; Ce incurajeaza ei, sa ajungi la cei care au baninete sa iti faci CM cu cate 2 ore pe cate specializari ai, sa ajungi sa platesti taxe la stat ptr ca asta se incurajeaza; in conditiile in care nu se gasesc locuri de munca in acest domeniu ei cer CM de cate 2h/zi min 3 luni pe fiecare specializare....unde ajungem asa??? si cati bani ajungem sa bagam in asta, bani care nu ajung la noi in mult timp, ptr ca stim ce salarii au psihologii in aici......cotizatii, supervizari, conferinte, formari, dezvoltare, teste, mastere,..etcccccc.... 3. cand un membru al comisiei vine in pantaloni de trening deja iti da ceva de gandit; insitutia/comisia din care el (chiar o conduce) face parte oare este o institutie de incredere?! daca un psiholog membru in Colegiu s-ar duce la examenul in fata Comisiei in pantaloni de trening ce comentarii credeti voi ca ar aparea?! (nu imbracamintea reprezinta omul se stie - dar cu toate astea......)

Nu se poate vorbi de Colegiul Psihologilor ca de o institutie de incredere si care ne apara drepturile...nici pe departe...imi asum spunan ca totul este doar "bani".

Am facut si formari si Mastere, si sincer oricata pasiune ai pune in ceea ce faci pana la urma avem nevoie si de bani...si realizez ca toate diplomele acumulate nu ma incalzezc cu nimic (dar sunt inca destui care fac psihologie ptr ca da bine; dar sunt si cativa care au facut ani buni de formare in psihoterapie si abia reusesc sa traisca cu toata pasiunea si daruirea fata de ceea ce fac...si cand ajung pe la Colegiu mai sunt luati si peste picior).

Ai dreptate în mare măsură. Dar iar se vor găsi unii şi alţii care să spună despre noi, cei nemulţumiţi, că sîntem frustraţi, ofuscaţi sau mai ştiu eu cum... 
Multe lucruri nu sînt aşa cum ar trebui să fie. Sînt convinsă că şi cei de la colegiu sînt conştienţi de unele dintre ele. 
Poate se schimbă ceva şi datorită vocii fiecăruia dintre noi care, pe acest blog sau pe alte site-uri, au avut curajul să-şi exprime nemulţumirea sub semnătură, sub pseudonim, chiar şi ca anonim.

Cer multi bani, cresc numarul de credite dupa bunul plac, cer mastere peste mastere chiar si celor ce au facultate de 4 ani si un master. Un cabinet psihologic = o speranta de a trai la inceput, un obiectiv de daramat de catre budozerul copsi.Oamenii de la copsi sunt lacomi, sunt destepti si duri.Inima lor este magnetica si foarte sensibil legata de bani.Pentru aceasta lovesc psihologia si psihologii pe la spate, pentru a fi bagati in seama. Jupoaie intr-un mod jmecker orice speranta a celui ce mai crede ca aceasta profesie il poate aduce pe linia de plutire, de supravietuire. Impovareaza peste noapte regulile, fac legile dupa placerea lor lacoma.Totul pentru psihologie si psihologi, pentru moartea cestei profesii. Sigur, tot ce fac justifica ,,o cauza dreapta" care va scoate psihologia din rahatul in care au bagat-o cu lacomia si imopotenta gandirii.

Vreti sa deveniti psihologi, va ganditi sa absolviti o facultate de psihologie? Profesia e frumoasa, insa:e stapanita malefic de o organizatie securista, denumita colegiul psihologilor.Aveti in plan sa cheltuiti ceva bani pentru a incerca acesta profesie? daca da atunci multiplicati suma pe care doriti sa o cheltuiti, asteptati-va sa atasati multe zerouri in capatul acestei sume. Ce veti obtine? Pricepere, chiar daca veti fi muritor de foame.
Credeti ca legea din domeniu va apara? Credeti in continuare.oricum ea se modifica peste noapte, oricum nu o sa fiti intrebat, oricum o sa fie in defavoarea voastra: taxe mai mari, obligatii mai multe, si mai multe, si mai multe, si mai multe, si mai multe.Ati ajuns sa fiti scarbit? Nu va faceti griji! Colegiul lucreaza pentru dumneavoastra.

Dureroase comentarii. Adevărate din păcate. Ar trebui să dea mai mult de gândit celor de la copsi.

Bine punctat! Felicitari !

Din poziția de "Stan-Pățitul" ți-aș spune că nu cred că ai șanse reale de reușită, că da: ai intuit corect, suntem la mâna lor, fac ce vor și cum vor ei...  Nu vreau să te sperii însă, așa că poate vine cineva cu o sugestie mai avizată... poate juristul de la copsi???...

Am citit toate comentarile de mai sus si DA asa este in jurul acestei meserii este vorba de bani, bani si iar bani. Eu am obtinut anul trecut (2013) atestatul in supervizare pe muncii si transporturi, luna aceasta termin cu supervizarea numai ca dupa noile hotarari ale copsi tb sa fac formare continua, asa ca de curand m-am inscris la formare continua pe muncii si transporturi pe care o voi termina peste 2 ani (cost 4000 lei) si imi este utila aceasta diploma doar pentru autonom, pentru specialist tb master obligatoriu care se face doar in cateva centre universitare din tara pe muncii separat pe transporturi separat inca 2 ani fiecare si o gramada de bani. Ca sa nu mai zic ca am acumulat creditele 20 pe an (cam 400 lei) asa cum pretind domnii de la Bucuresti. In 2012 (si poate acu acest lucru trebuia sa incep) am obtinut atestatul in supervizare pe clinica, atunci imediat m-am inscris la masterat pe clinica pe care il termin in acest an, iarasi supervizare timp de 1 an pe clinica si credite acumulate. Numai ca eu pana in decembrie 2013 am lucrat la stat in administratie deci nu ca psiholog (pentru ca trebuia de undeva sa platesc acesti bani in domeniul psihologiei). Din ianuarie 2014 mi-am deschis cabinet, alti bani la copsi pentru acreditare cabinet, teste cu licente de toate cele 3 domenii si plus chirie spatiu,amenajare spatiu. In concluzie am bagat foarte multi bani in acest domeniu dar nu vreti sa stiti cat am scos in 2 luni jumate de cabinet. Pai nu am scos ca bani tot de acasa duc, doar ca de data asta nici nu mai lucrez in alta parte asa ca duc bani din salariul sotului. Daca v-a merge vreodata cabinetul nu stiu eu stiu doar ca nu am clienti si platesc lunar chiria cu banii sotului. Nu cred ca vom ajunge sa facem bani din psihologie la noi in tara in conditiile in care vechiii psihologi au acaparat scolile de soferi si clinicile de medicina muncii sau in conditiile in care psihologii care colaboreaza cu clinicile de medicina muncii lucreaza sub preturile pietei ca sa acapareze cat mai multe firme mari. Unde vom ajunge vom vedea.

Cat m-a costat sa devin psiholog...
1. Facultate 3 ani...cca 4800 Ron.
2. Modul pedagogic ....1200 Ron.
3. Transport de 3 ori/sapt la facultate (distanta de 120 Km)...cca 28000 Ron.
4. Carti de psihologie si xeroxuri ...cca 2500 Ron.
5. Master in psihologie de 2 ani...5000 Ron.
6. Transport de 3ori /sapt la master ..................................cca 23000 Ron.
7. Curs formare aplicativa 3 specialitati timp de 2 ani......... cca 9000 Ron.
8. Supervizare 3 specialitati .............................................cca 4800 Ron.
9. Transport cursuri aplicative ...........................................cca 5000 Ron.
10. Interviuri copsi ...........................................................900 Ron.
11. Taxa certificat schimbare sediu sau competenta...........250 Ron.
12. Cotizatie Copsi..........................................................750 Ron.
13.Teste computerizate [doar cele minime!!!).....................5000 Ron.
14.Computer, imprimanta pt cabinet.................................2800 Ron.
15.Chirie spatiu cabinet 200 Euro/luna timp de 2 ani si 6 luni...3600 Euro.
16.Plati consumuri gaz,apa,curent ................................cca 5000 Ron.
18.Incarcare cartuse,xeroxuri,papetarie..........................cca 2000 Ron.
19. Parafe......... 150 Ron.
Nu am avut curajul sa fac calculul cat m-a costat financiar sa devin psiholog.....
...............................................................
De cand am deschis cabinetul pana in prezent am avut intrari pe cabinet...2000 RON !!!!!!!!!!!!!!!!!!
...........Medicul de medicina muncii din orasul meu lucreaza cu nasa sa psiholog, ..cel cu scoala de soferi cu fina sa psiholog..si uite asa..intr-o piata liberala..clienti rataciti care au ajuns in cabinet..au fost intrebati apoi: Ce ai cautat la aia?..sau ..indicatii clare..Te duci unde zic eu!!!..
...Totul este dirijat si este o mafie!!!!...
Acum ma uit in urma ..sau traiesc in prezent..am 2 copii..care ma intreaba...mama cand imi iei o carte de colorat?..hainutele lor si hainele mele au ramas mici sau sunt ponorosite..in concedii nu am fost de 10 ani..numai economii ca sa ajung..PSIHOLOG!!!!..
Mi-e rusine sa ma uit in ochii sotului meu si in ochii copiilor mei..am sacrificat tot pentru aceasta profesie ....si acesta este rezultatul.
Vreau ca experienta mea sa fie o marturie reala viitorilor studenti in psihologie si colegilor din breasla care nu au curajul sa schimbe sistemul care ne conduce.....

Am postat pe acest blog cu toata sinceritatea si mi-am spus oful, lasand la libera atitudine a fiecaruia ce sa creada, ca nu am fabulat referitor la cat de costosa este profesia de psiholog in tara noastra...am incercat sa argumentez cu costurile pe care le-am trait pe propria piele..si nici pe departe minciuni...
Realitatea este total diferita de doctrina invechita din scolile de psihologie..oamenii care ne inconjoara cred asemeni unui domn care mi-a zis " a, tu esti deaia la care vin sa imi zic povestile si mai si platesc ca ma asculti???!!!"..sau incerci sa contactezi companii care iti zic..la noi serviciile psihologice si cele de medicina muncii se platesc impreuna 20 ron/angajat...si mai trebuie sa mergi si prin tara..iar pe angajatori nici nu-i intereseaza si nici nu vor sa auda ca ii tii angajatul prea mult..ca ii platesc ziua de munca..si vor doar hartia imediat..sau un om de 59 de ani care mai are 3 ani pana la pensie si trebuie sa ii aplici teste computerizate si nu a vazut asa tehnica pe care trebuie obligatoriu sa o aplicam..normal ca nu reuseste sa obtina rezultate satisfacatoare....si dilema profesionala............de care nu ne invata la scolile noastre inalte..cu standarde de calitate superioara si principii invechite de 150 de ani...sigur ca daca aveti curajul sa va uitati la costurile licentelor testelor psihologice..toate au preturi de euro..sunt multe site-uri (ex: test central)..apoi creditele anuale ...cu siguranta ca am face meseria cu pasiune, daruire si placere daca nu ar fi toate costurile astea..si daca am fi fost perceputi de la inceputuri ca psihologi demni de respectat asa cum sunt respectati medicii, notarii , avocatii...
Intr-o tara din Europa este un vechi proverb care spune " asa tata, asa fiu !"..
eu as spune " asa tara, asa profesie! "...

Eu am incheiat o cariera de psiholog clinician intr-un centru de sanatate mintala.Am cheltuit enorm pentru profesie dupa 1989, avand si o situatie grea acasa, obligata fiind sa ingrijesc 10 ani pe mama mea care a suferit de un Parkinson oribil. Acum pensia este de-a dreptul insuficienta, chiar si pentru cheltuielile curente. Nu mai vorbim de faptul ca o viata de acest fel se ,, aseaza pe coronare" si mai am de facut si tratamente foarte scumpe. Desi nu as mai fi vrut sa lucrez deloc, fiindca intre timp iti scade motivatia intrinseca de la inceputul carierei, iata ca sunt nevoita sa mai lucrez. Asa ca mi-am infiintat un cabinet individual de psihologie. Insa treba nu-i deloc usoara. Contractele cu doctorii si care trec prin casa de sanatate sunt o gogorita cat casa. Ajunsa acolo in urma discutiilor, mi s-a spus ca sunt picata din luna. Am fost intrebata daca stiu cum s-au prezentat colegii mei, reprosandu-mi-se ca sunt singura care a venit doar cu documentele si poseta. I-am intrebat daca trebuia sa vin cu gaste, rate, etc. M-au privit cu dispret si mi-au spus ca toti colegii mei venisera de mult acolo asa: una cu primarul si contractul incheiat cu spitalul pe ,,forta'' primarului, alta cu seful de la nu stiu ce filiala de partid si alta cu proprietarul clinicii private unde deja activeaza. Nu stiu daca o fi fost si episcopul din zona, avand in vedere ca in judet sunt preoti multi care sunt si psihologi, iar de la spovedanie sunt chemati direct la cabinetul lor. Apoi la comisiile persoanelor cu nevoi speciale atmosfera este de-a dreptul clientelara, ca si felul in care sunt aceptate numai evaluarile unor prieteni ai doctorilor de acolo si care de obicei dau comanda psihologilor pentru rezultatele pe care ei le vor pentru musteriii lor... Asa ca la mine nu merg bine deloc evaluarile. Doar 50 intr-un an. Interventiile , consilierile si psihoterapia analitica ma mai salveaza. Dar oamenii in zona sunt saraci. Asa ca ma aleg cu praful de pe toba. Mai lucrez sase luni si gata. Insa concluzia mea este urmatoarea: psihologia este o profesie burgheza, pentru burghezi. Asa citeam in anii '60 intr-un dictionar sovietic despre psihologie. Atunci eram copil si radeam gandindu-ma ca este o minciuna. Intre timp viata a fost mai puternica si mi-a aratat cam cum sta treaba. In concluzie: daca as avea un copil care a vrea sa urmeze aceasta cariera, as fi disperata. Iar daca as lua viata de la inceput, nu as mai face aceasta profesie. Exista in toate profesiile o doza e sacrificial, dar daca o profesie este structurata astfel printr-o lege care executa presiune atat de mare pe destinul unui om, nu are rost sa te irosesti. Trecem o singura data pe acest pamant... Care mai sunteti tineri, poate veti gasi altceva de facut...

Buna ziua. Am citit si recitit tot ce scrie aici . La fiecare revenire ,îmi par si mai adevărate cele scrise. Sunt psiholog clinician. Nu lucrez. Înainte eram întrebată daca am atestat ,acum daca am experienta .Am avut un supervizor care ne amenința zilnic ca ,,sparge grupul ,, ,ne umilea si ne făcea sa ne simțim la mana ei . Avea 2 preferate care au terminat anul fiind ca la început . Nu stiu sa scrie un studiu de caz ,nu sunt capabile sa puna un diagnostic, dar au cabinete. Îmi vine sa rup diplomele si atestatul si sa plec din tara. Îmi este rușine de copilul meu pe care il vedeam doar seara târziu,când veneam de la master. Urăsc psihologia in măsura in care am iubito la început .Eu am pus punct . Bafta celorlalți care inca mai spera.  

Cum a ajuns breasla psihologilor sa fie condusa prin teroare si intimidare de un duet toxic cu apucaturi de afaceristi de SRL.

Pur si simplu nu am de ce sa imi platesc aceste taxe pentru ca aceasta conducere nu imi reprezinta interesele si au trasformat CPR intr-un SRL in folosul propriilor interese. Toate deciziile lor se iau impunand un regim de teroare si prin folosirea fortei si autoritatii institutiei pe care o controleaza”, spune sub protectia anonimatului un psiholog

Trist, dar mult prea adevărat. Conducerea de vârf a CPR se comportă ca și cum at fi pe propria moșie. Deciziile se iau fără consultare, după bunul plac și pentru propriile interese.

Re:Noua Casa a Poporului … pardon… a Psihologilor    

Problema este ca psihologii raman cu dreptatea lor cu tot in afara sistemului ( foarte bine gandit ...) care s-a izolat cu banii lor in interiorul lui. Singura solutie rationala este infiintarea unui organizatii puternice care sa conteste Colegiul si sa lupte inclusiv juridic cu acesta. Din pacate, actualele dependente sociale si faptul ca multi psihologi pot fi santajati moral, administrativ,economic, legal, juridic si poate chiar penal face foarte grea o asemenea coalizare. Asta este.