Eliminarea inechităţilor salariale din sistemul de mediu

Cu toate că protecţia mediului este un domeniu de importanţă strategică, reprezentând o vulnerabilitate, un risc şi o prioritate conform Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, angajaţii din domeniul protecţiei mediului sunt remunerați în prezent conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar.         

În perioada 2009 – 2015, salariile personalului propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" nu au mai fost modificate decât pentru recuperarea reducerilor salariale din anul 2010.    

  Personalul propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" a fost discriminat faţă de alte categorii de bugetari cărora li s-au acordat după anul 2010 anumite creșteri/sporuri salariale, in prezent numărul de angajaţi este de doar 3332.       

  Pentru formarea profesională a unui angajat în domeniul protecţiei mediului sunt necesari între 7 şi 10 ani, datorită:

a)     diversităţii prevederilor Directivelor, Convenţiilor, Regulamentelor şi Deciziilor Europene transpuse în legislaţia naţională (fiind peste 40 de Directive Europene care sunt aplicabile în domeniul protecţiei mediului)

b)  complexității procedurilor de reglementare derulate şi cu analiza impactului în context transfrontalier.

c)     complexităţii activităţii de inspecţie şi control pentru asigurarea securităţii mediului prin acţiuni de prevenire a riscurilor şi limitarea ameninţărilor de ordin ecologic, precum şi în domeniul infracţiunilor privind mediul      

Continuarea aplicării actualului sistem de salarizare are consecinţe directe cum sunt: imposibilitatea compensării imediate a pierderilor de personal, recompensării şi motivării personalului rămas, suprasolicitarea personalului disponibil, fapt ce poate determina neîncadrarea în termenele stabilite pentru atingerea obiectivelor specifice din motive neimputabile.         

Astfel, se ajunge la imposibilitatea desfăşurării activităţii, fapt ce poate duce la scăderea accesării fondurilor europene, pierderea de fonduri europene sau la situaţii în care Comisia Europeană declanşează procedura de infringement, luând în considerare că, 70% din aplicaţia pentru finanţare a proiectelor, în general o reprezintă componenta de mediu.       

   Personalul angajat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului precum şi Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului :

1)  derulează procedurile de reglementare în vederea emiterii:

-  avizelor de mediu - pentru circa 82 de domenii pentru care se realizează planuri/programe/strategii;

-   acordurilor de mediu - pentru circa 140 de domenii pentru care se realizează proiecte;

-   avizelor Natura 2000 – pentru toate planurile/programele/proiectele care vizează siturile Natura 2000

-  autorizaţiilor de mediu - pentru circa 280 de coduri aferente Clasificării Activităților din Economia Națională (CAEN) din care derivă un număr mult mai mare de activităţi;

-  autorizaţiilor integrate de mediu – pentru circa 860 de instalaţii care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului;

2) asigură secretariatele tehnice pentru implementarea directivelor, convențiilor, regulamentelor şi deciziilor europene;

3) asigură suportul tehnic in vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare pentru Convenţia privind poluarea transfrontieră a aerului atmosferic la distanţe mari (CLRTAP) şi Inventarul Naţional de Emisii (NEC);

4) implementează Sistemului Integrat de Management şi Conştientizare în România a reţelei Natura 2000 (SINCRON);

5) implementează proiectul ,,Demonstrarea şi promovarea valorilor naturale, în vederea sprijinirii procesului de luare a deciziilor în România - (Nature4Decision-making – N4D);

6) elaborează răspunsurile la adresele Comisiei Europene de punere în întârziere pentru aplicarea necorespunzătoare de către România a anumitor Directive;  

7) transmite raportările trimestriale/anuale către Comisia Europeană;

 8) elaborează răspunsurile la petiţii/contestaţii/memorii/solicitări de puncte de vedere de la persoane fizice/juridice/firme de consultanţă/firme de avocatură/organizaţii neguvernamentale;  

9)  elaborează punctele de vedere privind modificările legislative;

10) asigură suportul tehnic pentru coordonarea și implementarea Sistemului Integrat de Mediu;  

11) asigură colectarea şi validarea datelor necesare fundamentării raportărilor României către Comisia Europeană şi suport tehnic pentru modificarea actelor cu caracter normativ la nivel naţional precum şi la nivel internaţional (directive, protocoale, regulamente) prin analiza şi formularea punctelor de vedere referitoare la poziţia de vot a României.           

Personalul angajat din cadrul Gărzii Naționale de Mediu derulează activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, care implică 75 de atribuţii principale şi specifice din domeniul controlului poluării, al substanţelor şi preparatelor periculoase, al biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, privind:

1)  controlul în ceea ce priveşte respectarea măsurilor şi condiţiilor prevăzute în actele de reglementare emise - avize, acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu;

2)  constatarea faptelor care constituie contravenţii şi aplicarea sancţiunilor în domeniul protecţiei mediului;

3)  acordarea sprijinului organelor de cercetare penală pentru investigarea fenomenelor de infracţionalitate specifică protecţiei mediului;

4)  îndeplinirea unui rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale, cooperarea cu celelalte autorităţi şi organisme internaţionale şi participarea la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului;

5)  dispunerea în condiţiile legii a încetării activităţii unităţilor sau instalaţiilor;

6)  suspendă si/sau anulează acte de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului  în condiţiile prevederilor legale în vigoare;

7)  desfăşoară activităţi de informare şi atragerea publicului în rezolvarea problemelor privind ameninţările securităţii ecologice.         

  Personalul angajat din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" :

1)  administrează patrimoniul natural potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al proprietăţii publice, evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al rezervaţiei şi iniţiază programele de cercetare ştiinţifică în rezervaţie, pe baza planului de management, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii;

2)  administrează resursa piscicolă din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile planului de management şi ale regulamentului rezervaţiei;

3)  elaborează şi implementează programele de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor din rezervaţie;

4)  identifică, delimitează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor modificarea zonelor funcţionale ale rezervaţiei;

5)  stabileşte nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor;        

Complexitatea Directivelor, Convenţiilor, Regulamentelor şi Deciziilor Europene, transpuse în legislaţia naţională din domeniul protecţiei mediului, a determinat alte autorităţi să solicite încheierea de protocoale de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în vederea derulării cu celeritate a procedurilor de reglementare pentru depunerea dosarelor planurilor/proiectelor finanţate din fonduri europene.        

Pentru implementarea programelor operaţionale şi rezolvarea cu celeritate a dosarelor pentru aplicaţiile de finanţare europeană, în decursul timpului au fost încheiate protocoale între Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi: -        Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale -        Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură -        Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale       

  În România sunt inventariate 1520 instalaţii care sunt sub incidenţa Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale. Coordonarea implementării acestei directive implică şi monitorizarea respectării angajamentelor României referitoare la termenele de tranziţie pentru conformarea instalaţiilor industriale stabilite prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. La creşterea accesării fondurilor europene a contribuit şi personalul din domeniul protecţiei mediului printr-un efort de muncă ridicat, dar şi printr-o creştere a calităţii muncii.

      Diversitatea şi complexitatea muncii din domeniul protecţiei mediului, raportate la responsabilitatea necesară implementării Directivelor, Convenţiilor, Regulamentelor şi Deciziilor Europene și la diversitatea planurilor/programelor/proiectelor/activităţilor pentru care se solicită acte de reglementare şi pentru care ulterior este necesară şi derularea activităţii de inspecţie şi control privind modul în care sunt respectate condiţiile şi măsurile din actele de reglementare, determină necesitatea creşterii salariale, în conformitate cu munca depusă de către personalul angajat în cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, în derularea procedurilor pentru emitereaactelor de reglementare care stau la baza dosarelor pentru obţinerea finanţărilor europene.     

Eliminarea discriminării şi a diferenţelor de tratament între personalul bugetar, având în vedere că au fost acordate creşteri salariale succesive personalului bugetar din alte domenii.     

Modificarea grilei de salarizare a personalului propriu al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naționale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", prin acordarea nivelului de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Gărzii Forestiere. 

Garda Naţională de Mediu face parte din Centrul Operaţional Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, iar prin structurile teritoriale - Comisariatele Judeţene, care fac parte din Centrele Operaţionale Locale pentru Situaţii de Urgenţă, poate fi alertată prin Serviciul Naţional Unic pentru Situaţii de Urgenţă la 112. Astfel, Garda Naţională de Mediu execută serviciul de permanenţă de 24 de ore pentru gestionarea eventualelor poluări accidentale şi accidentelor cu risc major asupra mediului, alături de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, fără a beneficia de sporul de dispozitiv.

De asemenea Garda Naţională de Mediu este partener în cadrul EUROPOL, alături de autorităţile statului român - Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate de control în domeniul infracţiunilor privind mediul. Prin stimularea financiară a personalului din domeniul protecţiei mediului se preconizează o întărire a capacităţii administrative prin reducerea fluctuaţiei de personal evitându-se în acest fel situaţii privind posibile întârzieri în accesarea fondurilor europene datorită lipsei de personal din sistem.