Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Combinatul de la Onesti, pus gaj pentru investitiile oligarhilor lui Putin. “Interesul rusilor a fost sa ne termine”

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/

In 2005 procu_rorul DIICOT Alina Bica, ea insasi cercetata acum pentru fapte de coruptie, primeste sarcina sa ancheteze grupul infractional din jurul rafinariei onestene. Este momentul cand Corneliu Iacubov, Marian Iancu sau Ovidiu Tender sunt trimisi in judecata pentru evaziune fiscala, asociere in vederea savarsirii de infractiuni si spalare de bani, fapte pentru care vor lua ani grei de puscarie. Incercarile noastre de a le lua interviu  in puscarie s-au izbit de refuzuri categorice.

In 2005, din arestul politiei, Marian Iancu incepe negocierea pentru vanzarea lui Rafo. Devin vizibili rechinii internationali cu state vechi in traficul de produse petroliere care se invarteau de mult in jurului rafinariei din Bacau.In lume sunt doar cativa furnizori de materie prima. Interfata pentru provizionarea cu titei la Rafo a fost mai tot timpul omul de afaceri evreu Yoav Stern- fie ca era vorba despre firma britanica Interlink Overseas sau Glencore. Iar aceasta dependenta de traderi si-a spus cuvantul.

Glencore a fost fondat de Mark Rich, om de afaceri condamnat pentru trafic de arme si evaziune fiscala in SUA, acum decedat. Companiile controlate de acesta faceau afaceri in Romania inca dinainte de 1989.

Si pentru ca datoriile se acumulau si la furnizor, o alta companie s-a oferit sa dea titei. Este vorba despre Expanet Trading, o societate controlata de Mihail Ciornai, oligarh rus cautat la acea ora in 10 state pentru spalare de bani. Expanet a fost reprezentata in Romania tot de Yoav Stern. In contul datoriilor acumulate, o parte din actiunile Rafo au ajuns la Calder A, un offshore din Antilele Olandeze controlat de acelasi Ciornai si de Yakov Goldovski, alt miliardar rus, stabilit in Austria.

“Eu eram placa turnanta intre cele doua parti, dar hotararile s-au luat chiar in momentul in care s-a discutat chiar in arestul politiei din Rahova”, spune Marin Anton. “Era o combinatie a lor, pe mine nici nu m-a interesat..”

Marian Iancu vinde Rafo din arestul politiei pentru o suma cu multe zerouri : peste 100 de milioane de euro. Cel cu care s-a perfectat intelegerea era directorul Calder A, un bulgar Teodor Batkov, interfata lui Ciornai in multe afaceri dubioase.

“Calder A din punctul meu de vedere erau ucrainienii, ca in timp s-a vazut ca era Mihail Ciornai. Eu l-am cunoscut pe Mihail Ciornai, care avea probleme de spalare de bani si crima organizata in Bulgaria- si Batkov a fost partea bulgareasca a afacerii”, relateaza Marin Anton

Pentru a prelua afacerea de la Onesti, Calder A avea nevoie si de acordul statului roman prin AVAS. Fostul sef AVAS, Razvan Orasanu, povesteste ca “Am fost informati de autoritatile americane ca in jurul lui Rafo este o filiera de spalare de bani si in spatele actionariatului fantoma a lui Balkan Petroleum se afla o retea de crima organizata.”

O gramada de persoane controversate se perinda prin Romania pentru preluarea Rafo. “Sursa banilor chiar nu m-a intersat, - puteau sa vina din crima organizata- nu puteau sa vina, sau ma rog, pe mine nu m-a intersat. Pe mine ca administrator m-a interesat strict functionarea Rafo”, explica Marin Anton. .

In transferul actiunilor catre Calder A s-a implicat inclusiv vicecancelarul austriac de la acea ora  Hubert Gorbach, un lobbyist notoriu. Intr-o telegrama dezvaluita de WikiLeaks, reprezentantii Ambasadei Statelor Unite se arata ingrijorati de coruptia din jurul Rafo pe care o considera unul dintre cele mai mari esecu_ri in privatizarile din Romania.

"Rafinaria de petrol RAFO este prinsa intr-o increngatura de coruptie, spalare de bani, frauda si fapte penale in care sunt implicate entitati dubioase din Romania, Rusia, Ucraina si Bulgaria. Se presupune ca doua persoane care apartin crimei organizate ruso-israeliene, Mihail Ciornii si Iakov Goldovski, se afla in spatele incercarilor de achizitionare de catre compania olandeza Calder-A. […] Guvernul Romaniei este subiectul unor presiuni puternice, care vin inclusiv din partea Guvernului austriac, pentru a aproba preluarea RAFO de catre compania rusa. [...] Aparenta lipsa de interes a presedintelui Basescu in ceea ce priveste cazul RAFO este ingrijoratoare". Telegrama era semnata de  Nicholas Taubman, ambasadorul SUA in Romania

Increngatura in actionariatul companiei care a cumparat RAFO ridica suspiciuni asupra seriozitatii afacerii. Calder A era detinuta de o firma de investitii - Viena Capital Partners, care la randul ei era detinuta de o fundatie cu sediul in Austria - Colegia Privatstiftung.

“Urma actionariatului fantoma de care vorbim ducea la o fundatie austriaca a carei denumire se termina cu privat stiftung si am intrebat de ce fundatia austriaca , de ce ajungem practic la un ONG inregistrat la Viena si mi s-a explicat ca e modalitatea favorita a unui tip de actionari rusi care vor sa-si pastreze anonimatul”, spune Razvan Orasanu.

Armand Gosu explica: “In Romania, date fiind sensibilitatile opiniei publice, in anii 2000 capitalul rusesc a venit intotdeauna, dar intotdeauna prin alte tari. Fie prin Israel, fie prin Marea Britanie, fie mai ales prin Austria. Avem de-a face cu grupuri, care sunt conectate la anumite structure din Federatia Rusa. Lucrurile in zona asta nu sunt niciodata foarte clare pentru ca esti intr-o zona de servicii secrete, esti intr-o zona de business, esti intr-o zona care poate fi citita si printr-o grila a lumii criminale.”

Autoritatile romanesti erau presate sa accepte noul actionar si, mai mult decat atat, sa stearga datoriile lui Rafo la buget, ce se ridicau la peste 9.500 de miliarde lei vechi. Razvan Orasanu spune ca a fost supus unui adevarat linsaj mediatic. Fostul sef al AVAS duce acuzatii grave si impotriva celui care deputatului Marin Anton.

“Nu ajunge ca a condus practic in faliment aceasta companie, pentru ca spre finalul mandatului nu mai procesa nici o uncie, nu ajunge ca a incercat sa sustina o evaziune fiscala de peste 300 de milioane de euro, dar probabil pentru bunele servicii de felul asta mai tarziu a ajuns secretar de stat in doua ministere si acum vad ca este indispensabil pentru anumite formatiuni politice”, spune Razvan Orasanu.

In 2006 Calder A a fost preluat de grupul Petrochemical Holdings din Austria, patronat, oficial de Yakov Goldovski. Miliardarul evreu de origine rusa a fost presedintele celui mai mare combinat petrochimic din Rusia - Sibur. Goldovski a fost acuzat de fraude economice si in urma unor disesnsiuni cu presedintele  Vladimir Putin a fugit in Austria, tara care i-a acordat cetatenie.

“Banii astia rusesti si retelele lor sunt organizate in jurul obiectivelor energetice, pentru ca miza este enorma pe energie”, spune Armand Gosu. Asadar, din 2006, Rafo este patronata in mod deschis de Yakov Goldovski, iar administratorul rafinariei, Marin Anton, a fost inlocuit cu bulgarul Miroslav Dermendjiev. Pentru a nu pierde compania, Petrochemical Holdings plateste datoriile istorice catre statul roman, datorii ajunse atunci la aproape 200 de milioane de euro,  dar activitatea rafinariei nu a mai continuat.

Se ridica mari semne de intrebare cum niste afaceristi care platesc peste 300 de milioane de euro - 100 pentru actiuni plus 240 in contul datoriilor, nu se preocupa ca investitia lor sa functioneze. Din 2008 in Rafo nu s-a mai procesat deloc titei.

Sandu Berendea este maistru in Rafo de 36 de ani. El este unul dintre cei 400 de angajati care se mai duc pe platforma. “Adunam iarba pe care o cosim noaptea”, spune el. “Mai aduc niste benzina si niste motorina de la Rompetrol pe care noi o incarcam si o dau pe unde o dau. Instalatiile nu functioneaza si nu vor mai functiona niciodata. Nu se face nimic si nici nu se va mai face. Interesul rusilor a fost sa ne termine, nu sa progresam”.

Ca multi alti onesteni, Sandu Berendea realizeaza ca sansele de redresare a industriei de rafinare in Onesti  sunt minime. “Ce-o luat o fost luat, problema nu e ca mi-o luat mie, orasul asta e mort, e terminat”.

Rafinaria din Onesti este legata cu o conducta de portul Constanta, la Oil Terminal. De acolo era aprovizionata direct cu titei pentru procesare. Constant, in acea conducta existau peste 40 de mii de tone, asa-zisa zestre de titei. In urma cu cativa ani, rusii de la Petrochemical au vandut-o la Lukoil semn ca interesul pentru activitatea de procesare nu mai exista.

Actionariatul rus al lui RAFO a venit de-a lungul timpului cu tot felul de proiecte, dar nici unul nu s-a materializat. In campania electorala din 2009, presedintele in functie, Traian Basescu a vizitat Rafo, care in campania precedenta a fost un punct important in dezbaterile impotriva contracandidatului Nastase. De data asta a venit ca prieten al actionariatului rusesc de la Onesti.

Firma austriaco-rusa solicita sprijinul pentru un imprumut garantat de guvernului Romaniei in valoare de 330 de milioane de euro. In 2010 guvernul Boc, aproba un memorandum prin care sa-i sustina pe rusi. Valerian Vreme este acum deputat in colegiul de care apartine si Onestiul, iar pe atunci era ministru Telecomunicatiilor si un sustinator al proiectului de ajutor.

Marin Anton era si el membru in guvern la data negocierii garantiilor ca secretar de stat la Transporturi. Acum considera ca rusii nu aveau intentii serioase. “Au vrut sa minta, sa prosteasca prin hartii si asta si nu s-au tinut. “

2011 marcheaza o noua etapa in destinul Rafo: in contul unui imprumut cifrat in jurul a 150 de milioane de euro, contractat de Petrochemical Holding de la banca VTB Capital Londra, se depun garantii 20 % din actiunile detinute la RAFO. In ianuarie 2015, VTB Capital isi extinde gajul pe 80 % din activele RAFO care constituie garantie mobiliara de rang 1.

Banca creditoare este detinuta  de VTB, a doua mare banca din Rusia, institutie financiara controlata de guvernul de la Moscova. Grupul financiar este supus acum sanctiunilor europene  si americane, in urma conflictului din estul Ucrainei.

Asadar, Rafo a fost gajat bancii moscovite, dar investitiile nu au aparut. Dimpotriva, Petrochemical Holding detinuta de Yakov Goldovski si-a plasat capitalul in alte zone, in special in Rusia si Ucraina. Din banii imprumutati prin punerea ca gaj a actiunilor de la Rafo s0a investit in Nijni Novgorod, in Moscova, in Kiev.

In 2011, Yakov Goldovski a fost rechemat la Moscova, dupa un deceniu de expulzare, si cooptat intr-un proiect strategic pentru Federatia Rusa - constituirea unui sistem petrochimic integrat. I s-au acordat toate drepturile pe care le-a pierdut, si din acel moment, a investit in Rusia si a uitat de Rafo.

Armand Gosu: “Tot ce se leaga de capitalismul rusesc este umbros. Este un capitalism care are un alt specific, nu vorbim aici despre o piata libera, vorbim despre un capitalism generat de stat, care este controlat de strat. Care are momente de autonomizare in fata statului, in fata Kremlinului si de regula e redaus la ordine, de multe ori violent.”

Desi parea ca oligarhul rus vrea sa faca ceva si la Rafo Onesti, nici un proiect n-a mai fost pus pe picioare, in ciuda promisunilor repetate. La inceputul acestui an Adunarea Actionarilor a decis dezafectarea instalatiilor pe doua directii - valorificate ca deseuri metalice si relocarea componentelor procesarii titeiului.

Incercarile noastre de a pune intrebari legitime administratiei lui Rafo s-au lovit de obtuzitate si lipsa de transparenta. In 1990, Romania avea 10 rafinarii functionale, acum, in 2015, mai avem 3. Petromidia ce apartine kazahilor de la Rompetrol, Petrobrazi ce apartine austriecilor de la OMV si Teleajan ce apartine rusilor de la Lukoil. In Onesti, o increngatura de interese si personaje controversate au reusit sa ingroape industria de rafinare si sa arunce un oras in saracie. O istorie complicata presarata de actiuni si fapte cu iz penal.