Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

CREAN_TELE SALARII OLTCHIM: DNA să se mute la Râmnicu Vâlcea

/ #42481 O lume nebună, nebună, nebună...

2015-07-24 09:57

O lume nebună, nebună, nebună...

Ieri am publicat un editorial în care vorbeam despre micile întâmplări care se prefigurează în economia judeţului Vâlcea, prin deschiderea unor investiţii ce vor atrage şi forţa de muncă. Articolul voia să fie unul pozitiv, în sensul în care în locul lăsat gol de intrarea unor mari firme de stat în insolvenţă şi apropiate de faliment, iată, se întrezăreşte o speranţă, mică, ce e drept, dar totuşi o speranţă. Ce credeţi ca s-a întâmplat când articolul a ajuns pe facebook? Doi cititori - le spun aşa deocamdată - s-au pornit să mă înjure cum că aş fi cumpărat - de cine, cum? - ca să scriu de bine în ziar. Menţionez că nu am dat numele celor despre care am scris, deci nu făceam nici un serviciu. Iar acest articol cred că este singurul pozitiv scris de subsemnatul în ultimii zece ani. Ce să înţeleg de aici, că lumea nu vrea să primească veşti bune, ori că presa a devenit doar un instrument de transmis veşti proaste? Nu, există o frustrare enormă în mulţi anonimi care îşi găsesc mijlocul de defulare - ori că n-au reuşit în viaţă, ori că nu sunt suficient băgaţi în seama de ceilalţi - pe reţelele de socializare. Aici, ei sunt mai agresivi decât oricare ziarist negru în cerul gurii, dau lecţii despre cum trebuie făcută presa, sunt profesori de morală. Când te uiţi, însă, în biografia lor nu găseşti nimic altceva decât recomandarea că au... şcoala vieţii. O şcoală a vieţii, însă, în care nu s-a predat nici o lecţie despre bunul simţ!

În fine, marele scriitor şi savant Umberto Eco transmitea pe o reţea de socializare un semnal despre pericolul enorm la care este supusă opinia publică prin intrarea în discu_rsul public a unui val imposibil de controlat de imbecili. Am combătut acest punct de vedere, pentru că, în definitiv, de imbecili te poţi feri, spuneam eu, dar democratizarea fără limite a comunicării este câştigul cel mare al acestei epoci. Nu cumva intrăm, însă, în valul unui murmur din care nu se mai poate desluşi nimic, ca într-un fel de Turn Babel?
Petre Tănăsoaica