Cazul Ponta – consecinţele pentru economie, administraţie şi politică ale începerii urmăririi penale împotriva şefului guvernului

Procedurile parlamentare de formulare a unui răspuns la cererea procu_rorilor de începere a urmăririi penale împotriva lui Victor Ponta încep astăzi la Camera Deputaţilor şi ar putea dura peste două săptămâni, caz în care întreaga atenţie publică va fi captiva acestui subiect.

Agenda guvernamentală - internă şi externă - va fi şi ea bulversată, atenţia de la economie va fi complet abătută, pentru că în discuţie nu este un membru oarecare al guvernului, ci însuşi primul-ministru. Iar demisia pri­mului-ministru sau demiterea sa (care nu poate fi decisă decât de Parlament prin moţiune de cenzură) conduce automat la căderea guvernului, cu deschiderea posi­bilităţii, cel puţin în teorie, de schimbare a majorităţii şi a intrării PSD în opoziţie.

De altfel, Ponta a susţinut ieri că acuzaţiile procu_rorilor împotriva sa au drept scop schimbarea guvernului. Însă schimbarea guvernului nu înseamnă şi schimbarea unei majorităţi în mod automat. Prin urmare, dacă Ponta nu va mai fi prim-ministru, larga coaliţie care îl sprijină îi poate impune preşedintelui Klaus Iohannis un premier din rândurile sale.

Începerea urmăririi penale versus blocarea procedurii: consecinţe

Votul din Cameră privind cererea procu_rorilor de începere a urmăririi penale împotriva premierului are o însemnătate deosebită. Pentru că, dacă deputaţii încuviinţează cererea de începere a urmăririi penale împotriva sa, atunci preşedintele îl poate suspenda din funcţie pe primul-ministru, pentru o perioadă de 45 de zile, perioadă în care va funcţiona un interimat deţinut de unul dintre membrii Cabinetului. Dacă în 45 de zile parchetul nu-l scoate de sub urmărire pe primul-ministru, el trebuie să plece vrând-nevrând. Aici intervine din nou preşedintele, pentru că el este cel care propune Parlamentului un nume pentru poziţia de prim-ministru, iar trecutul arată că, în astfel de situaţii, rolul şefului statului este crucial.

Prin urmare, pariul cel mai sigur pentru un parior ar fi acela că majoritatea parlamentară nu va încuviinţa urmărirea penală împotriva premierului. Neexistând o urmărire penală, nu poate exista o suspendare – pentru că premierul poate fi suspendat de preşedinte doar dacă împotriva sa a început urmărirea penală pentru fapte săvârşite în timpul mandatului. Iar pentru fapte săvârşite în timpul mandatului de către un membru al guvernului care este şi parlamentar (cazul Ponta), doar camera din care face parte cel acuzat poate decide să aprobe sau să respingă începerea urmăririi penale.

Un sfârşit care nu se sfârşeşte

Însă un astfel de scenariu nu înseamnă sfârşitul problemelor pentru premier. Deoarece acuzaţiile pentru care DNA cere Camerei încuviinţarea de începere a urmăririi penale (pentru „conflict de interese“) nu sunt singurele formulate, sunt doar cele „săvârşite în timpul mandatului“.

Există alte acuzaţii formulate de procu_rori la adresa lui pentru presupuse fapte „în afara mandatului“, iar pentru acestea DNA a început deja urmărirea penală, pentru că nu are nevoie de încuviinţarea Parlamentului. Prin urmare, procu_rorii îl pot cita pentru acestea pe premier ori de câte ori vor ei. Iar premierul este obligat să se prezinte. Orice apariţie a lui la DNA va capta însă întreaga atenţie, cu consecinţe importante pe planul imaginii premierului, a guvernului şi a coaliţiei care îl susţine. Prin urmare, şi în cazul în care deputaţii aprobă începerea urmăririi penale împotriva premierului, şi în cazul în care o resping, în următoarele săptămâni şi luni atenţia va fi confiscată de acest subiect în detrimentul altora, cum ar fi, de pildă, forma finală a Codului fiscal, aflat acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

De ce nu demisionează premierul

Aşadar, cu mai puţin de o lună înaintea vacanţei parlamentare, premierul – care a repetat ieri că nu demisionează cum i-a cerut preşedintele Klaus Iohannis - se află într-unul dintre cele mai dificile momente politice ale carierei sale, fiind obligat să se apere împotriva unor acuzaţii de infracţiuni asumilate corupţiei: fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani (fapte săvârşite în afara mandatului), dar şi „conflict de interese“ (fapte pentru care procu_rorii cer încuviinţarea începerii urmăririi penale, fiind săvârşite în timpul mandatului).

Concret, premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, com­plicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni - Rovinari, în care este implicat Dan Şova. Potrivit procu_rorilor, societatea de avocaţi a acestuia din urmă ar fi încheiat în 2007 – 2008 mai multe contracte cu cele două societăţi de stat. Societatea de avocatură a lui Ponta ar fi emis mai multe facturi (17) pentru servicii pe care le-ar fi efectuat societăţii lui Şova, în cadrul contractelor încheiate de acesta din urmă cu Turceni şi Rovinari, servicii care, în realitate, nu ar fi fost niciodată prestate, dar pentru care actualul premier încasa bani lunar - total 181.000 de lei (40.000 de euro).

Un comunicat al DNA susţine: „Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obţinute (…) pentru a cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucu_reşti“.

Însă DNA nu citează niciun raport al vreunui expert şi nu anunţă că are dovezi notariale din care să rezulte că este vorba despre apartamente de lux cumpărate cu 40.000 de euro.

Procu_rorii mai susţin că firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, "la solicitarea expresă" a acestuia.

În acelaşi caz Dan Şova a fost pus sub control judiciar (i se impută un prejudiciu de peste 3 mil. lei), senatorii respingând zilele trecute cererea procu_rorilor de arestare a sa.

În cea de-a doua parte a actului de acuzare, procu_rorii susţin că Ponta se face vinovat de conflict de interese, întrucât l-a adus pe Şova în guvern, deşi cei doi fuseră partener de afaceri.

Ieri premierul a anunţat, potrivit Mediafax, că nu demisionează şi că nu intenţionează să se lupte cu justiţia, dar că va contesta ordonanţa procu_rorului şi îşi va pleda nevinovăţia, apreciind şi că procu_rorii au reacţionat la evenimente politice.

Capetele de acuzare împotriva premierului

Fapte săvârşite „în afara mandatului” (pentru care a început urmărirea penală)

♦ fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni) 

♦ complicitate la evaziune fiscală în formă continuată 

♦ spălarea banilor

Fapte săvârşite în timpul mandatului (pentru care se cere încuviinţarea Camerei Deputaţilor de începere a urmăririi penale)

♦ conflict de interese

Prejudiciul ce I se impută premierului este de 181.000 de lei (40.000 de euro). DNA susţine: „Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obţinute (…) pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucu_reşti”. Însă DNA nu citează niciun raport al vreunui expert şi nu anunţă că are dovezi notariale din care să rezulte că este vorba despre apartamente de lux cumpărate cu 40.000 de euro.