Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!

Care sunt restanţele cu care Guvernul s-a dus la FMI şi ce speră să obţină

În loc să vină delegaţia FMI în România, s-au dus oficialii români la sediul instituţiei financiare. Principalele teme în cadrul discuţiilor sunt restanţele rămase după vizita din februarie, plus proiectul noului Cod Fiscal. Motivul: avem, totuşi, nevoie de girul FMI pentru reducerea taxelor.
-----
Restructurarea sectorului de cărbune  
Restructurarea sectorului de producere a energiei pe bază de cărbune este unul dintre motivele pentru care Guvernul nu a ajuns la un consens cu delegaţia FMI în luna februarie, celălalt fiind liberalizarea gazelor la cetateni. În principal, sunt vizate aici Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, care sunt pe pierderi şi trebuie restructurate.   
Complexul Energetic Hunedoara include termocentralele Deva şi Paroşeni şi patru mine viabile de huilă din Valea Jiului. Compania este la un pas de colaps, astfel că Guvernul a pregătit un ajutor de salvare de 100 de milioane de lei, care a fost deja notificat la Comisia Europeană.  
Complexul Energetic Oltenia este un colos, fiind cel de-al doilea producător de electricitate din ţară, după Hidroelectrica, şi unul dintre cei mai mari angajatori, cu 19.000 de salariaţi. Conducerea companiei a anunţat deja planuri pentru renunţarea la 3.000 de angajaţi, din care o mie sunt externalizaţi către CET Govora prin transferul carierelor Alunu şi Berbeşti, unităţi ce deservesc compania din urmă. Cărbunele este vital pentru independenţa energetică a României, astfel că Guvernul nu trebuie să renunţe la acest sector, dar trebuie să îl restructureze pentru a fi competitiv. Liberalizarea gazelor aduce scumpiri pentru cetateni.   
Cât priveşte sectorul de gaze, deşi Guvernul Ponta se lăuda anul trecut că a obţinut de la Bruxelles amânarea liberalizării pieţei pentru cetateni, la vizita din luna februarie, delegaţia internaţională a cerut o creştere a preţului de 17%, de la 53 de lei/MWh la 62 lei/MWh. Preţul gazelor pe bursele de specialitate este în jur de 85 de lei/MWh.   Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a anunţat la finele lunii martie că preţul gazelor de producţie internă ar putea creşte cu 6-7% începând cu 1 iulie. Profesorul Mircea Coşea avertizează că Guvernul trebuie să acţioneze foarte atent, deoarece o liberalizare a preţului ar diminua efectul reducerii TVA. Motivul: creşte impactul utilităţilor în bugetul unei familii. „Ce câştigăm pe o parte, pierdem pe alta. În plus, vor creşte preţurile la produsele unde ponderea utilităţilor este mare“, a afirmat el.
-----

Privatizări întârziate şi management deficitar  
Situaţia companiilor de stat reprezintă una dintre cele mai mari probleme pe care Guvernul trebuie să o rezolve la discuţiile cu partenerii internaţionali. Autorităţile au propus mai multe privatizări de-a lungul ultimilor ani, dar nu prea s-au ţinut de cuvânt. Instituţiile internaţionale insistă pe privatizarea CFR Marfă, după ce tentativa de vânzare a companiei din 2013 s-a soldat cu un eşec.  
Şi situaţia CFR Călători este analizată, mai ales de către Comisia Europeană. Sincaliştii din cadrul companiei au pichetat recent sediul Ministerului Transporturilor, obţinând o serie de facilităţi. Poşta Română se află, la rândul ei, sub lupă, deoarece Guvernul trebuie să obţină acordul Bruxelles-ului pentru ajutoarele pe care doreşte să le acorde la privatizare. Poşta din Belgia (grupul bpost) a fost singurul ofertant pentru pachetul de 51% din acţiuni. Negocierile se axează pe conversia datoriilor la buget în acţiuni, ceea ce înseamnă eliminarea lor.
În fine, situaţia Oltchim este şi ea problematică. Niciun investitor nu a depus ofertă la licitaţiile de anul trecut, dar compania este acum pe profit operaţional, iar grupul chinez Junlun Petroleum s-a arătat în continuare dornic să preia combinatul.  
În fine, FMI şi CE analizează şi managementul privat al companiilor de stat, după ce mai multe conflicte s-au iscat în conducerea unora dintre acestea, precum Tarom.

Citeste mai mult: adev.ro/nn291q