Salvati OLTCHIM si ARPECHIM!


Musafir

/ #34913 Dezindustrializarea, un subiect la modă. Se discută superficial nu riguros

2015-03-03 09:35

Dezindustrializarea, un subiect la modă. Se discută superficial nu riguros


Radu Crăciun, BCR: Economia românească în momentul de faţă şi în perspectivă va opera într-o cu totul altă paradigmă decât cea cu care am fost obişnuiţi înainte de 1990

“România nu se mai întoarce la epoca în care industria grea va avea din nou o pondere semnificativă”


Este un subiect foarte la modă să se discute despre dezindustrializarea României, despre faptul că trebuie să o industrializăm, spune Radu Crăciun, economist-şef al BCR. “Mie mi se pare că este un subiect discutat cu destul de multă superficialitate, în care fiecare înţelege altceva din acest subiect şi cred că orice discuţie ar trebui să fie ceva mai riguroasă. La ce mă refer când spun acest lucru, în primul rând ar trebui să definim ce înseamnă industrializare, ce înseamnă dezindustrializare. Şi temerea mea este că de multe ori când discutăm despre acest subiect ne referim în termenii consacraţi în perioada regimului comunist, câte tone de oţel pe cap de locuitor, cât petrol rafinat pe cap de locuitor. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că economia românească în momentul de faţă şi în perspectivă va opera într-o cu totul altă paradigmă decât cea cu care am fost obişnuiţi înainte de 1990. În nici un caz nu se mai pune problema la modul în care se punea atunci”, a declarat, într-o confe­rin­ţă de presă, Radu Crăciun. 

El a afirmat că în structura PIB-ului ponderea serviciilor se află pe un trend ascendent şi că se urmăreşte creşterea ponderii serviciilor în detrimentul industriei. El a mai spus că dacă ne vom uita la comparaţia dintre ponderea industriei în România anului 2000 şi cât este în momentul de faţă vom vedea că aceasta a crescut, precizând că din punctul său de vedere teoria dezindustrializării este în sine cu un semn de întrebare. “Chiar şi aşa, România nu se mai întoarce la epoca în care industria grea, aşa cum era ea denumită, va avea din nou o pondere semnificativă. Mai mult decât atât, în momentul de faţă România cred că a depăşit un prag deosebit de interesant în care zona de IT aduce o valoare adăugată ca pondere similară cu cea din agricultură. Asta este direcţia către care ne îndreptăm şi este un lucru pe care trebuie să-l conştientizăm. Plecând de la aceste premise trebuie să ne facem şi planificarea în ceea ce priveşte consumul energetic în perspectivă al României”, a explicat economistul-şef al BCR.

El crede că orice discuţie legată de piaţa energetică din România ar trebui să plece de la evoluţiile economiei româneşti. „În mod clar evoluţiile economi­ce şi perspectivele economiei României ar trebui să fie cele care să dicteze în ultimă instanţă care ar trebui să fie strategia energeti­că a României, ce ar trebui să ne dorim şi ce ar trebui să evităm”, a conchis Radu Crăciun. 


Are nevoie România de reindustrializare?


Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune că nu este de acord cu teza reindustrializării, arătând că România este o ţară care are printre cele mai mari procente din PIB generate în industrie din Uniunea Europeană. "Noi nu suntem o ţară aşa cum afirmă unii, dezindustrializată. Problema care se pune în România este moderni­zarea şi dezvoltarea industriei, cu accent pe ramurile generatoare şi purtătoare de progres tehnic, cu accent pe ramurile generatoare de valoare adăugată. Nu se pune problema că nu suntem industrializaţi, aşa cum spun unii, şi se pune problema creşterii calităţii industrializării şi mai ales noi trebuie să mergem pe industria bazată pe cunoştinţe şi ramurile acestea care creează valoare adăugată unde se folosesc cunoştinţe cum sunt industria informatică, optică fină, eco-agricultura, deci chestiuni de genul acesta, asta este foarte important. Nu ne face niciun serviciu când avem cele mai mari procente din PIB genera­te în industrie să spunem că România este dezindustrializată, este o teză falsă după opinia mea, alta este problema, calitatea industrializării", a declarat, recent, pentru Curierul Naţional, preşedin­tele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Blidar: Forţa de muncă din industrie este 
îmbătrânită. Tinerii, foarte slab pregătiţi şi cu pretenţii


Forţa de muncă din industrie este îmbătrânită, circa 80% având vârste de peste 50 ani, iar cei tineri sunt foarte slab pregătiţi şi cu pretenţii salariale mari, a declarat, recent, preşedintele grupului Astra, Valer Blidar, acţionar majoritar şi al Băncii Comerciale Feroviara.


Isărescu: Jumătate din industria din 1990 trebuia 

restructurată sau închisă


Mai mult de jumătate din industria românească din 1990 trebuia restructurată sau închisă, afirma, în urmă cu un an, guvernatorul BNR Mugur Isărescu. "După schimbarea spre rău din '81-'82 se vorbea despre faptul că 30% din industria românească trebuia restructurată sau închisă. Din '87- '88 insitutele de cercetare căutau soluţii (...) A trenat ideea că în ţara românească nu s-a gândit. Nu-i adevărat. Poate n-am avut suficientă putere să răzbatem, poate n-am avut suficient curaj, dar faptul că nu gândeam deloc este o nedreptate şi e bine că s-au găsit câţiva care au luat din ce s-a scris, timid înainte de ianuarie 1990, după care s-a dat drumul, a fost chiar o avalanşă", a spus Isărescu. El a arătat că dacă în 1987 se estima că o treime din economia românească trebuia restructurată, după 1989 nu a mai făcut nimeni un calcul riguros. "Partea necompetitivă a economiei româneşti a devenit şi mai mare. (...) Teza că ne industrializăm cu tehnologie românească, de altfel foarte frumoasă, a fost foarte păguboasă. (...) Capacitatea depăşită tehnologic se ducea spre jumătate din industrie. O bună parte din industria românească era depăşită şi trebuia restructurată masiv", a explicat Isărescu.