DIICOT cere pedepse cu executare pentru toti inculpatii din dosarul privatizarilor strategice

http://www.hotnews.ro/

Un procuror DIICOT a cerut luni, la instanta suprema, pedepse cu executare pentru toti inculpatii din dosarul privatizarilor strategice, orientate spre maximum special prevazut de lege, si sporuri de pedeapsa pentru doi dintre acestia, care au avut concurs de infractiuni, anunta Mediafax. Magistratii unui complet de cinci judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) dezbat luni apelurile din acest dosar, facute atat de DIICOT, cat si de inculpati impotriva deciziei unui complet de trei judecatori de la aceeasi instanta.

Completul de cinci judecatori a stabilit ca poate intra in dezbateri in acest dosar chiar si in lipsa inculpatului Kerekes, dupa ce la un termen anterior au stabilit anularea unei decizii de emitere a unui mandat de arestare preventiva in vederea extradarii acestuia din Germania. Magistratii au anulat atunci mandatul emis pe numele lui Kerekes pentru a simplifica procedura si pentru a putea intra in dezbaterile finale.

Gabor Kerekes este reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia in cazul lui se va lua in lipsa sa.

Reprezentantul DIICOT prezent la proces a reiterat pe scurt acuzatiile din dosarul privatizarilor strategice si a citit starea de fapt retinuta in rechizitoriu.

In acest context, el a solicitat judecatorilor condamnarea tuturor inculpatilor la pedepse cu executare orientate spre maximul special prevazut de lege. Totodata, procurorul a cerut aplicarea unor sporuri de pedeapsa in cazul inculpatilor Donciu si Mucea, aratand ca unele dintre infractiuni au fost comise de catre acestia in forma continuata.

In 8 decembrie, instanta suprema a amanat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizarilor strategice, din cauza ca Gabor Kerekes, arestat in Germania in vederea extradarii, nu a fost adus inca adus in tara si nu a fost indeplinita procedura de citare in cazul acestuia.

In dosarul privatizarilor strategice, in care sunt judecati Codrut Seres, Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev si Gabor Kerekes, instanta ar fi trebuit, la 26 noiembrie, sa audieze inculpatii, sa asculte pledoariile avocatilor si ale procurorului de caz si, in final, sa stabileasca data la care se va pronunta decizia definitiva.

Presedintele completului de judecata a anuntat atunci ca Gabor Kerekes a fost retinut in Germania, dar inca nu a fost predat autoritatilor romane. Intrucat Kerekes nu a fost prezent la termenul din 26 noiembrie, pentru a da declaratii, instanta a stabilit ca este lipsa de procedura in cazul acestuia si a amanat dezbaterile pentru 8 decembrie.

In 15 octombrie, Completul de cinci judecatori al instantei supreme a emis un mandat de arestare in lipsa pe numele lui Gabor Kerekes, dupa ce acesta a plecat din tara, desi era sub control judiciar. Kerekes a transmis instantei un email prin care a anuntat ca pleaca in Germania, atasand scrisori electronice si copia unui bilet de intoarcere.

Tot atunci a fost dispusa masura controlului judiciar in cazul fostilor ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy, al lui Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu. Procurorii DIICOT cerusera instantei ca in cazul celor patru sa fie luata masura arestului la domiciliu, in contextul in care Kerekes a plecat din tara.

La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codrut Seres a fost condamnat, in 3 decembrie 2013, de instanta suprema, la sase ani de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, a primit o pedeapsa de cinci ani de inchisoare cu executare, pentru aderare la un grup infractional.

Consultantul international Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de inchisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsa din dosar, respectiv 11 ani de inchisoare pentru spionaj, precum si patru ani si zece luni pentru initierea si sprijinirea unui grup infractional organizat. Daca pedeapsa ramane definitiva, Stanchev va sta in detentie 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in mandatul lui Nagy (cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici in subordinea ministrului), a primit o pedeapsa de sapte ani de inchisoare cu executare, pentru tradare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), a fost condamnat la sase ani de inchisoare pentru tradare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scazute doua luni, perioada arestului preventiv.

Instanta l-a mai condamnat pe cetateanul ceh Michal Susak la patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si la zece ani de inchisoare pentru complicitate la spionaj, urmand sa execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetatean romano-englez, a primit o pedeapsa de patru ani si zece luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si noua ani si sase luni de inchisoare pentru complicitate la spionaj. Instanta a comasat pedepsele si a dispus ca Flore ca execute noua ani si sase luni de inchisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare, pentru aderare si sprijinire a unui grup infractional transnational.

Tot cinci ani de inchisoare a primit si cetateanul turc Mustafa Oral, pentru initiere si sprijinire a unui grup infractional transnational.

Decizia a fost contestata de inculpati si de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecatori al instantei supreme, care va da o decizie definitiva in acest dosar.

Procesul "privatizarilor strategice" a inceput in 20 aprilie 2007 doar cu acuzatii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu. Acestia au fost trimisi in judecata, in 18 aprilie 2007, sub acuzatiile de constituire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si spionaj, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete. In acelasi timp, s-a dispus judecarea separata a partii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis in judecata in 13 septembrie 2007 de catre procurorii DIICOT, fiind acuzat ca ar fi luat masuri in vederea obtinerii de informatii secrete din domeniul energetic, al economiei nationale a Romaniei, informatii care ar fi fost de natura sa pericliteze securitatea statului.

In 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata si pe Codrut Seres, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Calin Flore, Michal Susak si Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, in perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, acestia au constituit sau aderat la un grup infractional organizat cu caracter transnational, din care au facut parte si Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, in sarcina celor sase inculpati s-au retinut comiterea de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucuresti si SC Avioane SA Craiova, aflate in portofoliul MEC-OPSPI, consultanta in vederea privatizarii SN Radiocomunicatii, adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii CN Posta Romana din portofoliul MCTI, selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpati fiind judecati in acelasi dosar, de catre magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La inceputul lunii decembrie 2006, Codrut Seres si-a dat demisia din functia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Roman de Informatii, in 2005, monitorizarile relevand raporturile directe dintre acesta si Stamen Stanchev, precum si aranjamentele de culise privind privatizarile unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotarare de Guvern privind vanzarea pachetului de opt la suta din actiunile Petrom.

Codrut Seres a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanta suprema, la patru ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu, in dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitiva.