ANALIZĂ Ce ascunde Guvernul prin amânarea bugetului

Prezentarea în Parlament a bugetului pentru 2015, până la termenul legal de 15 noiembrie, ar pune Guvernul în situaţia de a arăta, în plină campanie electorală, măsurile prin care vor compensa „pomenile“ din ultima perioadă, dar şi noua metodă, de calcul a accizelor.

Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului proiectul de buget pe anul 2015 până la 15 noiembrie, potrivit legii finanţelor publice, însă nu va face acest lucru deoarece va trebui să arate care sunt resursele prin care va acoperi cel puţin 10 miliarde de lei, atât cât este impactul măsurilor luate sau promise de Executiv până acum. Fie că este vorba de reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, fie de creşterea pensiilor, reducerea taxei pe stâlp sau majorarea salariilor în domeniul sanitar, toate aceste măsuri trebuie corelate cu reducerea deficitului bugetar până la 1,4% din PIB, aşa cum şi-a asumat România în faţa Uniunii Europene. Petrescu spune că bugetul vine după alegeri Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a declarat la Realitatea TV că bugetul pe anul 2015 nu va fi prezentat preşedintelui Traian Băsescu, ci va fi însuşit de noul premier şi promulgat de noul preşedinte. „Mi se pare normal ca un nou premier să îşi însuşească acest buget, pentru că va fi cel care îl va administra. Acest buget va fi însuşit de noul premier şi promulgat de alt preşedinte. S-a întâmplat şi când au fost alte alegeri“, a argumentat ea. Mai mult, referindu-se la întâlnirea din luna iulie a acestui an de la Palatul Cotroceni, când preşedintele Traian Băsescu a cerut premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor să îi fie prezentat bugetul pe 2015 până în luna noiembrie, Ioana Petrescu a explicat că, la acel moment, Victor Ponta nu îşi anunţase candidatura la Preşedinţie. „Dacă domnia sa nu ar fi candidat pentru Preşedinţie, normal, ca orice prim-ministru, ar fi prezentat acest buget în noiembrie“, a spus ministrul, care a completat că şi în alţi ani electorali s-a întâmplat la fel. Pe de altă parte, Darius Vâlcov, ministrul Bugetului, a afirmat că bugetul pentru 2015 va fi prezentat pentru dezbatere la finele lunii noiembrie şi ar putea fi votat până la 31 decembrie. Parlamentul nu se schimbă Miniştrii sunt contrazişi, însă, de către oamenii de afaceri. „E adevărat că Guvernul trebuie să prezinte bugetul, dar acesta este aprobat de Parlament, iar Parlamentul nu se schimbă după alegeri“, a declarat, pentru „Adevărul“, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Guvernul trebuie să acopere cele aproape 5 miliarde de lei din reducerea CAS, măsura declanşând un imens scandal politic în vară între preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor. Nici Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu a fost convins atunci să accepte măsura, delegaţia plecând din România fără să ajungă la un consens cu autorităţile. La aceasta se adaugă indexarea pensiilor cu 5% şi creşterea pensiei minime la 400 de lei, despre care ministrul Vâlcov spune că va avea un impact de 2,7 miliarde de lei. Teoretic, conform legii pensiilor, acestea ar fi trebuit majorate cu 4,41%, potrivit lui Vâlcov, iar diferenţa de 0,59% ar fi practic singura creştere suplimentară. Vâlcov a afirmat că aceasta survine după ce guvernele PDL nu au aplicat prevederile legii pensiilor, care ar fi necesitat o majorare de 6,09% în 2011 şi de 6,3% în 2012. Concomitent, reducerea taxei pe stâlp de la 1,5% din valoarea activelor la 1% va crea un minus de 500 de milioane de lei în buget, în vreme ce majorarea salariilor în domeniul sanitar va avea un impact de 270 de milioane de lei, potrivit Ioanei Petrescu. Darius Vâlcov a anunţat că Executivul ia în calcul şi o reducere a TVA la legume şi fructe de la 24% la 9%, pe modelul aplicat la pâine, în vreme ce Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a declarat la Adevărul Live, că examinează scăderea TVA la carnea de porc, deoarece sectorul este afectat de sancţiunile impuse de Rusia, iar supraproducţia din Europa se revarsă înspre România, generând pierderi producătorilor locali. Cum se acoperă gaura Comisia Europeană avertiza în urmă cu două zile că măsurile Guvernului vor crea un necesar suplimentar de 10 miliarde de lei, iar deficitul României va urca de la ţinta de 1,4% din Produsul Intern Brut (PIB) la 2,8%, dacă nu vor fi majorate taxele sau nu vor fi reduse cheltuielile. „Tot ce s-a dat în acest an are la bază două presupuneri: că economia va performa mai bine şi că încasările vor fi mai mari, colectarea va creşte“, a mai afirmat Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, afirma recent că, dacă se adună impactul tuturor măsurilor aflate acum în discuţie în spaţiul public, atunci suma ar putea ajunge chiar la 17 miliarde de lei. El crede că această sumă nu poate fi acoperită decât printr-o combinaţie de majorare a taxelor cu reducerea cheltuielilor. Ponta promite că taxele nu vor creşte Atât premierul Victor Ponta, cât şi Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, au anunţat în mai multe rânduri că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în anul 2015. Totuşi, proiectul Codului Fiscal, prezentat în vară, prevedea impozite mai mari pe terenurile agricole, pe clădirile nerezidenţiale deţinute de persoanele fizice, dar şi pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică de până la 1.600 de centimetri cubi. Ulterior, Ministerul Finanţelor a retras din dezbatere proiectul. Concomitent, ministerul Finanţelor analizează acum stabilirea unui alt mod de calcul al accizelor, după ce cursul oficial de la 1 octombrie de anul acesta a fost mai mic decât cel de anul trecut, ceea ce ar genera încasări mai mici la buget din accizele pe carburanţi, ţigări sau băuturi alcoolice. Guvernul Ponta a apelat pentru 2014 la o metodă de a creşte veniturile, calculând accizele la un curs artificial, compus din cursul din 2012, indexat cu rata medie anuală a inflaţiei.