Între statul croat şi MOL există deja un conflict legat de managementul INA care s-a lăsat cu arestarea unui fost premier croat.

În România, rafinăria Arpechim, deţi­nută de OMV Petrom, este închisă din 2011 deşi era principalul furnizor de materii prime pentru Oltchim, cel mai mare combinat chimic din România şi cu siguranţă o companie care poate fi considerată strategică. Austriecii de la OMV au ales să investească la ei în Austria în producţia de butadienă, folosită în principal în producţia de anvelope auto, deşi rafinăria Arpechim producea şi butadienă. 

„Toată Croaţia, cetăţenii, partenerii de afaceri şi uniunile sindicale trebuie să se trezească şi să prevină închiderea acestei ramuri importante a economiei croate, de nu, în curând va fi prea târziu“, a declarat Maja Rilovic, liderul sindicatului INAS, al salariaţilor companiei INA. INA deţine rafină­ria Sisak şi este controlată în proporţie de 49,1% de MOL. Statul croat are 44,8% din acţiunile INA.

INAS avertizează de ceva timp că neglijenţa intenţionată şi managementul slab vor duce la închiderea ambelor rafinării croate. Sisak are 800 de angajaţi, iar închiderea rafină­riei ar pune în pericol sute de locuri de muncă la contractori, scrie Dalje.com.

În loc de rafinărie, un depozit

Reacţia a venit după ce două ziare croate au scris că boardul de management al INA ar putea decide viitorul celor două rafinării croate, iar cel mai probabil scenariu este închiderea Sisak. Ziarele speculează, de asemenea, că această rafinărie va fi transformată într-un centru de logistică şi distribuţie.

MOL acuză guvernul croat că nu a respectat termenii contractului de vânzare întrucât nu a preluat unitatea, neprofitabilă, de gaze a INA, scrie Bloomberg. Croaţia acuză MOL că administrează prost compania, iar guvernul vrea să menţină rafinăria funcţională. Ministrul economiei din Croa­ţia, Ivan Vrdoljak, care conduce negocierile cu acţionarii MOL, a declarat că închiderea rafinăriei Sisak este „absurdă şi de neacceptat“ pentru Croaţia întrucât guvernul vrea să acorde noi concesii pentru explorarea de petrol şi gaze naturale. Cazul MOL-INA este judecat de mai multe curţi de arbitraj.

În 2012, fostul premier croat Ivo Sanader a fost condamnat pentru că a luat mită de la preşedintele boardului MOL Zsolt Hernadi pentru a accepta ca MOL să ocupe poziţia dominantă la INA.

De asemenea, o instanţă din Zagreb a emis un mandat internaţional de arestare pentru acuzaţii similare pe numele preşedintelui MOL Zsolt Hernadi, care ar putea fi judecat în lipsă. Un proces asemănător împotriva lui Hernandi intentat în Ungaria a fost închis, iar premierul ungar Viktor Orban şi-a afirmat de mai multe ori sprijinul pentru MOL. MOL a cumpărat o primă participaţie la INA în 2003 şi şi-a majorat-o printr-un acord încheiat în 2009.

Croaţia negociază cu MOL modificarea acordului de proprietate privind INA deoarece actualul contract interzice guvernului de la Zagreb să ia decizii privind managementul companiei. Economistul-şef al INA Goran Saravanja a dat vina pe invazia produselor petroliere americane pentru lipsa de cerere pentru produsele rafinăriei Sisak.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2014