Abuzurile din Romania trec oceanul

Sunt inginer.
Părerea-mi personală despre ceea ce este (în) România o voi exprima însă prin cuvintele înţelepţilor români, care au făcut istoria literară şi nu numai a acestei ţări.

Alexandru Vlahuţă (fragmente) :
„Minciuna stă cu regele la masă... Duc laolaltă cea mai bună casă.
De-atâtea griji e-mpresurat un rege! Atâtea-s de aflat! Și, se-nțelege, Scutarul lui nu poate fi oricine. Ce țară fericită, maiestate!... Se lăfăiește gureșa Minciună. Că numai Dumnezeu te-a pus cunună De-nțelepciune și de bunătate, Păstor acestui neam ce stă să piară”
P.S. A se “traduce” rege=Traian B[sescu
≠
Dumitru C. Brătianu (diplomat și om politic român, fiul stolnicului Constantin Brătianu și fratele liberalului Ion C. Brătianu) se adresează cu următoarele cuvinte către compatrioţii săi :
În mai puţin de două luni aţi trăit mai mult de doi seculi. Voi, născuţi de ieri la viaţa libertăţii, aţi devenit învăţătorii lumii civilizate... Europa, uimită de înţelepciunea patriotismului vostru, a suspens cursul lucrărilor sale şi aşteaptă tot de la voi, de la voi singuri, astăzi poporul-Messia al întregei omeniri gemânde de durere şi palpitânde de speranţe... Nu simţiţi, fraţilor, nu simţiţi că dumnezeirea furnică în toată fiinţa voastră?" (Românul din 3 martie 1866,)
P.S. Demnitatea şi inteligenţa românului nu o poate “fura” nimeni
≠


... Budai-Deleanu (n. 6 ianuarie 1760 sau 1763, Cigmău, comitatul Hunedoara - d. 24 august 1820, Liov) scriitor, filolog, lingvist, istoric şi jurist, corifeu al Şcolii Ardelene
Râuri dă lapte dulce pă vale
Curg acolo şi dă unt păraie,
Ţărmuri-s dă mămăligă moale,
Dă pogăci, dă pite şi mălaie!…
O, ce sântă şi bună tocmeală!
Mânci cât vrei şi bei făr’ ostăneală.
Colea vezi un şipot dă rachie,
Ici dă proaspătă mursă-un izvor,
Dincolea baltă dă vin te-îmbie,
Iară căuş, păhar sau urcior
Zăcând afli-îndată lângă tine,
Oricând chieful dă băut îţi vine.
Dealurile şi coastele toate
Sunt dă caş, dă brânză, dă slănină,
Iar’ munţii şi stânce gurguiate,
Tot dă zahăr, stafide, smochine!…
De pe ramurile dă copaci,
Spânzură covrigi, turte, colaci.
Gardurile-acolo-s împletite
Tot cu fripţi cârnăciori lungi, aioşi,
Cu plăcinte calde streşinite,
Iar’ în loc dă pari tot cârtaboşi;
Dară spetele, dragile mele,
Sunt la garduri în loc de proptele.
[Ţiganiada - Cântul IX]
P.S. România este bogată, frumoasă, are tot ce-i trebuie, numai discernământul să-şi aleagă conducătorii trebuie să nu-i lipsească.

≠
Astăzi se potrivesc precum o mănuşă versurile lui Vasile Bob-Fabian-
Moldova la anul 1829 (fragment):

S-au întors maşina lumei, s-au întors cu capu-n gios
Şi merg toate dinpotrivă, anapoda şi pe dos,
Soarele d-acum răsare dimineaţa la apus
Şi apune despre sară cătră răsărit, în sus.
Apele, schimbându-şi cursul, dau să-ntoarcă înapoi
Ca să bată fără milă cu izvoarele război;
S-au smintit să vede firea lucrurilor ce la vale
Aflându-se din vecie, urmá pravilelor sale.
Ş-au schimbat se vede încă şi limbele graiul lor;
Că totuna va să zică di mă sui sau mă pogor.
Toate pân' acuma câte se părea cu neputinţă
Ieşind astăzi la ivală, vor putea ave credinţă;
Vreme multă n-a să treacă, ş-a ara plugul pe mare,
La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare;
Ce-a să zic-atunci pescariul, când în ape curgătoare
Îi va prinde mreaja vulturi şi dihanii zburătoare;
Ce-a să zică vânătorul când, în loc de turturele……..,

Vasile Militaru
Bucură-te Ţară!...(fragment)
Cum vrei oare, scumpă Ţară,
Soarele dreptăţii sfinte pe-al tău cer să mai răsară,
Dacă toţi cei ce te fură, liberi petrecând, fac haz
Şi, când ceri să intre 'n ocnă, scuipă 'n bietul tău obraz?!
Oare, când vei pune mâna, Ţară scumpă, Ţară blândă,
În grumajii celor care vor ca Iuda să te vândă?
Celor cari într'una rod
Multul gliei tale rod, -
Câţiva hoţi înfipţi în ceafa unui biet întreg norod?...
≠
Cu stimă pentru tot personalul Antenei 3, pentru promptitudinea şi acurateţea cu care transmit ştirile, şi nu în ultimul rând pentru iniţiativele avute, inclusiv a acestei petiţii „Abuzurile din România trec oceanul”.
Elena Medar